versiunea moldoveneasca русская версия


Mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie” a găzduit racla cu moaște ale sfinților Pantelimon, Luca și Matrona

Mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie” a găzduit racla cu moaște ale sfinților Pantelimon, Luca și Matrona

23 июня 2017

Cu binecuvântarea Preasfințitului Marchel, mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie”, de lângă satul Izvoare , raionul Fălești, a fost gazda pentru o zi a mai multor sfințenii alese: icoana Sf.M.Mc.Pantelimon, racla cu un fragment din moaștele Sf.Ier.Luca din Crimeia și racla cu un fragment din moaștele Sf.Fer.Matrona de la Moscova. Cu acest prilej arhimandritul Zosima Aftene împreună cu obștea monahală a făcut priveghere de noapte și sfânta Liturghie la miezul nopții, considerând că gândurile și grijile lumești domină mai puțin pacea sufletului și liniștea rugăciunii.  

În viaţă nimic nu este întâmplător

În viaţă nimic nu este întâmplător

17 июня 2017

Toate greutăţile şi bolile vin asupra noastră pentru că nu vrem să-L primim pe Dumnezeu şi tot stăruim într-ale noastre. Iar Dumnezeu ne iubeşte mai mult decât ne iubim noi înşine, pentru că noi nu înţelegem nimic din cele duhovniceşti şi purtăm grijă numai de trup. Iar trupul suferă şi boleşte pentru că sufletul este plin de lepră.  

Păcatul nerespectării zilelor de post

Păcatul nerespectării zilelor de post

16 июня 2017

Postul are un caracter de jertfă pe care noi oamenii o aducem lui Dumnezeu. Adică în momentul în care ne înfrânăm depunem un efort conştient prin care noi oferim lui Dumnezeu, ființa noastră întreagă, trupul şi sufletul. Când nu ne înfrânăm şi nu păstrăm aceste reguli minime, cădem în stadiul animalităţii iraţionale. Oamenii care nu postesc nici măcar puțin, niciodată nu pot simţi prezenţa lui Dumnezeu, nu pot să aibă bucurii duhovniceşti în viaţă,  

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

8 июня 2017

„Unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor” (Mt.18,20). Marți, 6 iunie 2017, locuitorii satului Clococenii Vechi, raionul Glodeni, au avut parte de o adevărată sărbătoare cu ocazia slujirii unui sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Victor Guleac, blagocinul raionului Glodeni. Prilejul rugăciunii l-a constituit poposirea în localitate a unor sfințenii mari:  

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

6 июня 2017

Sâmbătă, 3 iunie 2017, în ziua hramului catedralei „Sf.Împ.Constatin și Elena” din Bălți, Preasfințitul Marchel a oficiat dumnezeiasca Liturghie în mijlocul comunității enoriașilor, care fregventează catedrala episcopală. Sărbătorea a fost înfrumusețată de prezența în jurul Arhipăstorului a multor creștini, de soborul de preoți și în special de interpretarea liturgică a corului arhieresc, condus de protoiereul Alexandru Paiul.  

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

6 июня 2017

Mănăstirea „Sfânta Treime” din satul Glinjeni,raionul Fălești, s-a îmbrăcat cu veșminte de sărbătoare pentru prăznuirea hramului. Curtea mănăsirii este aranjată cu mulțimea de flori mirositoare, credincioșii pășesc cu bucurie în suflet pragul bisericii pentru ascultarea sfintei Liturghii. Au avut ca oaspeți la acest eveniment luminat pe protoiereul mitrofor Petru Ciunciuc, secretarul eparhial, protoiereul Valentin Pînzaru și protodiacon Ștefan Rotari. Corul condus de maica Agnesia, s-a evedințiat cu cîntările armonioase,  

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

5 июня 2017

Luni, 5 iunie 2017, de sărbătoarea Sfîntului Duh, Prea Sfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, înconjurat de un sobor de preoți a săvărșit sfînta Liturghie în biserica „Sf. Irh. Nicolae” din satul Cotiujeni Mici, raionul Sîngerei. În ograda bisericii Arhiereul a fost întîmpinat de protoiereul Gheorghe Turculeț, parohul sfîntului locaș  

Film documentar pro viață

Film documentar pro viață

26 мая 2017

 

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

25 мая 2017

Joi, 25 mai 2017, de sărbătoarea Înălțarea Domnului, Preasfințitul Marchel a oficiat sfânta Liturghie în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din municipiul Bălți. Alături de arhipăstor s-au rugat soborul de clerici ai catedralei, dar și mulți creștini, enoriași fideli ai bisericii. După citirea pericopei evanghelice, Episcopul Marchel a explicat credincioșilor de ce Iisus Hristos s-a înălțat la ceruri, dar și semnificația practică a sărbătorii.  

11:30

11:30

24 мая 2017

 

Pomenirea r?posaşilor

Ortodoxia se fundamenteaz? pe Înviere, iar via?a pămînteasc? nu ?şi g?se?te rost dec?t privit? eshatologic, unui cre?tin ortodox moartea şi apare ca un moment necesar şi plin de sens pe traiectoria vieşii Început? de la na?tere, ea condişionÎnd existen?a vieşii adev?rate, a vieşii veÎnice.

Ortodoxia se fundamenteaz? pe Înviere, iar via?a pămînteasc? nu ?şi g?se?te rost dec?t privit? eshatologic, unui cre?tin ortodox moartea şi apare ca un moment necesar şi plin de sens pe traiectoria vieşii Început? de la na?tere, ea condişionÎnd existen?a vieşii adev?rate, a vieşii veÎnice.

Ortodoxia se fundamenteaz? pe Înviere, iar via?a pămînteasc? nu ?şi g?se?te rost dec?t privit? eshatologic, unui cre?tin ortodox moartea şi apare ca un moment necesar şi plin de sens pe traiectoria vieşii Început? de la na?tere, ea condişionÎnd existen?a vieşii adev?rate, a vieşii veÎnice.

Ortodoxia se fundamenteaz? pe Înviere, iar via?a pămînteasc? nu ?şi g?se?te rost dec?t privit? eshatologic, unui cre?tin ortodox moartea şi apare ca un moment necesar şi plin de sens pe traiectoria vieşii Început? de la na?tere, ea condişionÎnd existen?a vieşii adev?rate, a vieşii veÎnice.

Ortodoxia se fundamenteaz? pe Înviere, iar via?a pămînteasc? nu ?şi g?se?te rost dec?t privit? eshatologic, unui cre?tin ortodox moartea şi apare ca un moment necesar şi plin de sens pe traiectoria vieşii Început? de la na?tere, ea condişionÎnd existen?a vieşii adev?rate, a vieşii veÎnice.

Ortodoxia se fundamenteaz? pe Înviere, iar via?a pămînteasc? nu ?şi g?se?te rost dec?t privit? eshatologic, unui cre?tin ortodox moartea şi apare ca un moment necesar şi plin de sens pe traiectoria vieşii Început? de la na?tere, ea condişionÎnd existen?a vieşii adev?rate, a vieşii veÎnice.

Ortodoxia se fundamenteaz? pe Înviere, iar via?a pămînteasc? nu ?şi g?se?te rost dec?t privit? eshatologic, unui cre?tin ortodox moartea şi apare ca un moment necesar şi plin de sens pe traiectoria vieşii Început? de la na?tere, ea condişionÎnd existen?a vieşii adev?rate, a vieşii veÎnice.

‘Moartea este o poart? prin care Cel Înviat (Hristos) ne las? s? trecem prin moarte În via??. Via?a noastr? se Îngusteaz? pÎn? ce Botezul nostru şi moartea noastr? coincid. F?r? moarte, via?a ar fi ireal?, ar fi un vis f?r? de?teptare’, spunea Atenagora, patriarh al Constantinopolului.

Biserica Ortodox? se afl? ast?zi În ziua de pomenire a celor trecuşi În starea veÎniciei, ziua ‘moşilor de iarn?’, a?a cum mai este numit? În popor. Biserica şi-a manifestat Întotdeauna grija fa?? de cei care au plecat În veÎnicie, consacrÎndu-le ziua de s?mb?t? pentru pomenirea general? a morşilor, rÎnduind cÎnt?ri speciale În amintirea acestora. Dar, În special, s?mb?ta dinaintea Înfrico??toarei Judec?şi şi S?mb?ta Rusaliilor sunt rÎnduite pentru pomenirea moşilor şi str?moşilor no?tri cei din veac adormişi, zile care poart? denumirea de moşii de iarn? şi de var?, ori s?mb?ta sufletelor. În cartea de cult numit? Triod sunt menşionate şi motivele pentru care a fost rÎnduit? ast?zi aceast? pomenire, astfel Sfinţii P?rinşi, ‘mÎnaşi de dragostea de oameni şi fiind Înv??aşi de Sfinţii Apostoli, au hot?r?t ca Întreaga Biseric? s? fac? pomenire de ob?te pentru toşi ace?tia, fiindc? n-au avut parte de slujbele cele rÎnduite, din pricina unei Înt?mpl?ri oarecare, s? fie cuprinşi În pomenirea ob?teasc? de acum’. De asemenea, a fost rÎnduit? pomenirea celor adormişi În aceast? zi ‘pentru c? mşine are s? se pr?znuiasc? a doua venire a lui Hristos; prin aceasta, Biserica Înduplec? pe Înfrico??torul şi Dreptul Judec?tor ca s? aib? fa?? de suflete obiÎnuita Sa mil? şi s? le a?eze Întru desf?tarea cea f?g?duit?’, dar şi pentru c? În Duminica următoare se pomene?te izgonirea lui Adam din Rai, ‘de aceea izvodesc, prin pr?znuirea de azi a tuturor morşilor, o oarecare odihn? şi popas, punÎnd astfel, prin odihna de azi, sf?rşit tuturor pr?znuirilor faptelor s?v?rşite de Dumnezeu pentru mÎntuirea noastr?’.

Din vremea Sfinţilor Apostoli

Înc? din vremea Sfinţilor Apostoli, dup? cum m?rturise?te SfÎntul Ioan Gur? de Aur, se şineau zile de pomenire a str?moşilor adormişi În speran?a fericirii veÎnice. Astfel de zile pot fi identificate În jurul secolului al VI-lea, cÎnd s-a f?cut fixarea definitiv? a pericopelor biblice citite În cursul anului bisericesc. În privin?a aceasta g?sim rug?ciuni alc?tuite pentru sufletele celor morşi şi În Evhologhiul lui Serapion de Thmuis (Egipt) din secolul al IV-lea, În care se spune: ‘Te rug?m Dumnezeule şi pentru cei adormişi, a c?ror pomenire s-a f?cut, sfin?e?te aceste suflete, c?ci tu pe toate le cuno?ti; sfin?e?te-i pe cei adormişi În Domnul şi num?r?-i cu puterile Tale cele sfinte (Îngerii) şi d?-le lor şi s?l??luire Întru ?mp?r?şia Ta’. Despre obiceiul de a face rug?ciuni de mijlocire pentru cei morşi g?sim menşion?ri la Sfinţii P?rinşi şi Scriitori bisericeşti din secolul al II-lea, la SfÎntul Ignatie al Antiohiei, Tertulian, SfÎntul Ciprian al Cartaginei, apoi ÎncepÎnd cu secolul al IV-lea m?rturiile devin numeroase, dintre cei mai importanşi Sfinţi P?rinşi putem menşiona pe SfÎntul Ioan Gur? de Aur. Ierarhul antiohian definindu-l pe om drept ‘?mprumut cu dobÎnd? vremelnic? a vieşii: datorie f?r? amÎnare a morşii’ şi arat? efemeritatea, c?ci el este ‘ast?zi În bog?şie, mşine În mormÎnt. Ast?zi ?mbr?cat cu profir, iar mşine dus la mormÎnt. Ast?zi În multe avuşii, iar mşine În co?ciug. Ast?zi cu cei ce-l lingu?esc, iar mşine cu viermii. Ast?zi este, iar mşine nu mai este’, şi Îndeamn? la purtare de grij? pentru folosul celor care au r?posat: ‘S? le d?m lor ajutorul ce li se cuvine, adic? milostenii şi prinoase, c?ci aceasta le aduce u?urare, mare c??tig şi folos. Într-adev?r, nu s-au legiuit acestea În zadar şi la Înt?mplare şi nici n-au fost predate Bisericii lui Dumnezeu f?r? rost de preaÎn?elepşii ucenici ai Domnului, ca preotul s? fac? pomenire la Înfrico??toarele Taine de cei În credin?? adormişi’.

Biserica a hot?r?t s? se fac? pomenirea celor plecaşi din lumea aceasta, mijlocind pentru odihna şi pentru iertarea p?catelor lor. Pomenirea celor care nu mai sunt printre noi este o dovad? de iubire nem?rginit?, care trece pr?pastia morşii. Prin rug?ciunile noastre se realizeaz? comuniunea aceasta cu cei plecaşi la Domnul. şi pomenim, şi aducem În fa?a lui Dumnezeu, mijlocim pentru ei, şi includem Într-un dialog al rug?ciunii cu Dumnezeu, dialog care revars? foloase şi asupra lor.

Pomenirea, un lucru folositor şi pl?cut lui Dumnezeu

În aceast? zi se oficiaz? SfÎnta Liturghie, unde sunt pomenişi cei adormişi, fapt pe care SfÎntul Grigorie de Nyssa ?l nume?te ‘folositor şi pl?cut lui Dumnezeu’, iar SfÎntul Simeon al Tesalonicului spune În privin?a aceasta. ‘Nimic altceva nu este at?t de folositor pentru cei adormişi, nici pricinuitor de at?ta bucurie, iluminare şi unire cu Dumnezeu ca acesta. Deoarece Însuşi SÎngele Domnului este cel care prin aceast? jertf? se vars? pentru noi, netrebnicii’. Dup? dumnezeiasca Liturghie se s?v?r?e?te Slujba Parastasului cu unele rug?ciuni speciale. Slujbele de pomenire a celor adormişi poart? numele de ‘parastas’, cuvÎnt de provenien?? greac?, care Înseamn? ‘Înf?şi?are Înaintea cuiva’, ‘mijlocire’, deci, prin acest serviciu religios se mijloce?te Înaintea lui Dumnezeu pentru cei morşi. Cu acest prilej se aduc la biseric? prinoase (coliv?, vin, colaci) care, dup? ce sunt binecuvÎntate, se ?mpart pentru sufletele adormişilor no?tri.

Simbolismul colivei

Coliva aminte?te de o minune a SfÎntului Teodor Tiron, petrecut? În vremea ?mp?ratului Iulian Apostatul (361-363), care a dat ordin guvernatorului oraşului Constantinopol s? stropeasc? toate alimentele din pie?e cu sÎngele jertfit idolilor, În prima s?pt?mÎn? a Postului Mare, ca astfel s?-i oblige pe cre?tini s? Întrerup? postul şi s? consume jertfe aduse idolilor. SfÎntul Teodor Tiron, ap?rÎndu-i În vis arhiepiscopului Eudoxie, i-a poruncit acestuia s?-i anunţe pe cre?tini s? nu cumpere nimic din pia??, ci s? mÎnÎnce gr?u fiert cu miere.

Pentru cinstirea Înaintaşilor trecuşi la Domnul, ‘se face coliv? din semin?e de gr?u şi din alte roade de multe feluri ce sunt aduse ca prinos lui Dumnezeu’, care ‘arat? c? şi omul este o s?mÎn??, un rod al pămîntului care semÎnÎndu-se acum În pămînt precum gr?ul iar?şi va Învia cu puterea lui Dumnezeu, r?s?rind În via?a ce va s? fie şi aducÎndu-se viu şi des?v?rşit lui Hristos. C?ci precum aceast? s?mÎn?? se Îngroap? În pămînt, iar dup? aceea r?sare şi aduce mult rod, tot astfel şi omul fiind dat acum pămîntului prin moarte, iar?şi va Învia. Acelaşi lucru ?l spune şi SfÎntul Apostol Pavel, ar?tÎnd Învierea prin pilda semÎn?turilor’, spune SfÎntul Simeon al Tesalonicului.

Pe lÎng? coliv?, În aceast? zi se ?mparte mÎncare pentru sufletul celor adormişi, dar şi alte prinoase, lucruri folositoare pentru semenii no?tri. De asemenea, În unele locuri, la sate exist? tradişia ca În aceast? zi, În casele gospodarilor, s? se fac? o mas? de pomenire la care sunt chemaşi rudele, vecinii, dar şi oameni nevoiaşi.

N?dejdea Învierii

Cultul morşilor este fundamentat pe Învierea lui Hristos care s-a f?cut, dup? cum ne spune SfÎntul Apostol Pavel, ‘Încep?tur? (a Învierii) celor adormişi. C? de vreme ce printr-un om a venit moartea, tot printr-un om şi Învierea morşilor (I Cor. 15) şi tot el ne Îndeamn? ‘despre cei ce au adormit, nu voim s? fişi În ne?tiin??, ca s? nu v? Întristaşi, ca ceilalţi, care nu au n?dejde, pentru c? de credem c? Iisus a murit şi a Înviat, tot a?a (credem) c? Dumnezeu, pe cei adormişi Întru Iisus, şi va aduce ?mpreun? cu El.’ (I Tes. cap. IV). Astfel, prin pomenirea Înaintaşilor În aceast? zi, Biserica ?şi exprim? speran?a r?spunsului bun pe care ?l vor primi la Judecata de Apoi toşi oamenii Înviaşi Întru n?dejdea ?mp?r?şiei cerurilor. (Articol realizat de Gheorghe Anghel şi publicat În „Ziarul Lumina” din data de 26 februarie 2011). Sursa

1. Stau de-at?tea ori pe gÎnduri si privesc,
prim?vara, florile cum Înfloresc,
pe c?mpie, mieloseii zburd? lÎng? mama lor,
p?s?relele ?si cÎnt? cÎntul lor.

2….?mi aduc aminte si de mama mea
c?t de fericit eram eu lÎng? ea,
cu dragoste, pe genunchii ei ades m? aseza
si cu drag pe obr?jori m? s?ruta.

3. Nu doresc mai mult pe lume altceva
dec?t s? m? Înt?lnesc cu mama mea,
c?ci de dorul t?u, o mam?, sufletu-mi tÎnjeste r?u
si mi-i dor din nou s?-ti aud glasul t?u.

4. Multe lacrimi ai v?rsat pÎn’ m-ai crescut,
multe nopşi neadormite ai petrecut,
cÎnd eram În suferin??, mam? drag? te rugai
si În brate trupusorul mi-l purtai.

5. Iar cÎnd, mam? În mormÎnt te odihnesti,
obr?jorii mei În lacrimi se topesc.
Chiar acuma astept ziua ca s? plec de pe pămînt
si doresc s? ne-nt?lnim În cerul sfÎnt.

6. Iar cÎnd, Doamne, Tu pe nori vei reveni
si pe mama mea În cer voi Înt?lni,
va r?mÎne-o amintire ce n-o pot uita nicicÎnd,
c-am avut o mama scump? pe pămînt.

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.