versiunea moldoveneasca русская версия


Duminica sfintei Maria egipteanca – zi de rugăciune pentru cei ce duc o viață amorală şi stricăcioasă

Duminica sfintei Maria egipteanca – zi de rugăciune pentru cei ce duc o viață amorală şi stricăcioasă

24 марта 2018

#egipteanca. Fiecare duminica din Postul cel Mare are o consacrare anume. Astfel, daca prima duminica — numita a Ortodoxiei — a fost inchinata credintei, cea de-a doua, a Sf. Grigorie Palama, a fost inchinata rugaciunii, pen­tru ca acest Sfant ne-a invatat cea mai inalta rugaciune — rugaciunea mintii, a inimii sau rugaciunea lui Iisus. Cea de-a treia duminica — a Sfintei Cruci — a fost inchinata jertfei, pentru ca ce altceva reprezinta Crucea pentru noi, daca nu jertfa si lupta duhovniceasca. Cea de-a patra duminica, numita a Sfantului Ioan Scararul, a fost inchinata ascezei, pentru... 

Învățătură de tipic pentru 22.03.2018

Învățătură de tipic pentru 22.03.2018

19 марта 2018

Четверг 5-й седмицы. Четверто́к Великого канона. Святых сорока́ мучеников, в Севастийском е́зере мучившихся (празднование переносится на вторник, 7 марта). Литургия Преждеосвященных Даров. Служба совершается по Триоди. Примечание. Служба 40 мучеников Севастийских переносится на вторник, 7 марта (см. Типикон, 9 марта, 5-я Маркова глава:... 

Mesajul de felicitare adresat Preasfințitului Marchel cu prilejul aniversării hirotoniei arhierești

Mesajul de felicitare adresat Preasfințitului Marchel cu prilejul aniversării hirotoniei arhierești

11 марта 2018

Preasfinţia Voastră, permiteți-ne, rogu-Vă, să Vă adresăm cele mai cordiale felicitări și urări de bine cu ocazia celei de-a 11 aniversări a hirotoniei arhierești. În această zi sfântă, a închinării Sfintei Cruci, Vă suntem alături cu cele mai duhovnicești gânduri și sincere rugăciuni către bunul Dumnezeu, ca să Vă binecuvinteze cu ani mulți, luminați de harul Său și providența Sa, să ne îndrumați pe calea mântuirii.  

Pentru o Ortodoxie autentică și conștientă

Pentru o Ortodoxie autentică și conștientă

7 марта 2018

Cu câțiva ani în urmă un inspector școlar a venit la mine în gimnaziu și mi-a propus următorul test: -Dă indicație elevilor să scrie din memorie rugăciunea „Tatăl nostru”. Nu pentru control, nici pentru notă, ci din curiozitate. Să vedem câți vor scri corect. M-am gândit că voi isprăvi repede controlul caietelor, dar mi-a luat mai mult timp decât de obicei. Culoare roșie a pixului a vopsit excesiv evaluarea. Și mi-am zis:  

Părinte, eu n-am să mai vin la biserică

Părinte, eu n-am să mai vin la biserică

6 марта 2018

Un tânăr merge la preotul paroh și îi spune: – Părinte, eu n-am să mai vin la biserică. Preotul îl întrebă: – Ah. Poți să-mi spui care este motivul? Tânărul îi răspunde: – Dumnezeule! Aici văd  

A trecut la Domnul protoiereul Victor Svistun

A trecut la Domnul protoiereul Victor Svistun

4 марта 2018

Protoiereul Victor Svistun, parohul bisericii „Sf.Arh.Mihail și Gavriil” din satul Cobani, raionul Glodeni a trecut în veșnicie, azi, 4 martie 2018. Exprimăm profunde sentimente de compasiune şi condoleanţe doamnei preotese Eufrosinia și întregii familii, fiilor și fiicelor duhovnicești ai părintelui. Trupul neînsuflețit va fi înmormântat în curtea bisericii, marți 6 martie curent. Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească cu drepții.  

Cum putem deveni mai buni?

Cum putem deveni mai buni?

3 марта 2018

Rugăciunea întâi de mulţumire după Sfânta Împărtăşire. Zicem către Domnul Hristos: „Dă să-mi fie şi mie acestea spre tămăduirea sufletului şi a trupului, spre alungarea a tot potrivnicului, spre împăcarea sufleteştilor mele puteri, spre luminarea ochilor inimii mele, spre credinţă neînfruntată, spre dragoste nefăţarnică, spre împlinirea înţelepciunii, spre paza poruncilor Tale, spre adăugirea dumnezeiescului Tău har şi spre plinirea Împărăţiei cerurilor”, deci zece lucrări. Care sunt lucrările?  

Triumful Ortodoxiei asupra iconoclaștilor

Triumful Ortodoxiei asupra iconoclaștilor

24 февраля 2018

Duminica Ortodoxiei este ziua numelui Bisericii şi a credinţei noastre. Restabilirea cultului Sfintelor Icoane a fost cea mai mare minune a credinţei noastre ortodoxe, după cum arată Stihira Utreniei: „Astăzi s-a arătat zi plină de bucurie şi de veselie, ca luminează lumina dogmelor celor prea adevărate şi străluceşte Biserica lui Hristos, împodobindu-se acum cu înălţarea Sfintelor Icoane şi cu strălucirile chipurilor şi se face credincioşilor unire de Dumnezeu dăruită”. In primele veacuri creştine, Sfintele icoane  

Pomenirea r?posaşilor

Ortodoxia se fundamenteaz? pe Înviere, iar via?a pămînteasc? nu ?şi g?se?te rost dec?t privit? eshatologic, unui cre?tin ortodox moartea şi apare ca un moment necesar şi plin de sens pe traiectoria vieşii Început? de la na?tere, ea condişionÎnd existen?a vieşii adev?rate, a vieşii veÎnice.

Ortodoxia se fundamenteaz? pe Înviere, iar via?a pămînteasc? nu ?şi g?se?te rost dec?t privit? eshatologic, unui cre?tin ortodox moartea şi apare ca un moment necesar şi plin de sens pe traiectoria vieşii Început? de la na?tere, ea condişionÎnd existen?a vieşii adev?rate, a vieşii veÎnice.

Ortodoxia se fundamenteaz? pe Înviere, iar via?a pămînteasc? nu ?şi g?se?te rost dec?t privit? eshatologic, unui cre?tin ortodox moartea şi apare ca un moment necesar şi plin de sens pe traiectoria vieşii Început? de la na?tere, ea condişionÎnd existen?a vieşii adev?rate, a vieşii veÎnice.

Ortodoxia se fundamenteaz? pe Înviere, iar via?a pămînteasc? nu ?şi g?se?te rost dec?t privit? eshatologic, unui cre?tin ortodox moartea şi apare ca un moment necesar şi plin de sens pe traiectoria vieşii Început? de la na?tere, ea condişionÎnd existen?a vieşii adev?rate, a vieşii veÎnice.

Ortodoxia se fundamenteaz? pe Înviere, iar via?a pămînteasc? nu ?şi g?se?te rost dec?t privit? eshatologic, unui cre?tin ortodox moartea şi apare ca un moment necesar şi plin de sens pe traiectoria vieşii Început? de la na?tere, ea condişionÎnd existen?a vieşii adev?rate, a vieşii veÎnice.

Ortodoxia se fundamenteaz? pe Înviere, iar via?a pămînteasc? nu ?şi g?se?te rost dec?t privit? eshatologic, unui cre?tin ortodox moartea şi apare ca un moment necesar şi plin de sens pe traiectoria vieşii Început? de la na?tere, ea condişionÎnd existen?a vieşii adev?rate, a vieşii veÎnice.

Ortodoxia se fundamenteaz? pe Înviere, iar via?a pămînteasc? nu ?şi g?se?te rost dec?t privit? eshatologic, unui cre?tin ortodox moartea şi apare ca un moment necesar şi plin de sens pe traiectoria vieşii Început? de la na?tere, ea condişionÎnd existen?a vieşii adev?rate, a vieşii veÎnice.

‘Moartea este o poart? prin care Cel Înviat (Hristos) ne las? s? trecem prin moarte În via??. Via?a noastr? se Îngusteaz? pÎn? ce Botezul nostru şi moartea noastr? coincid. F?r? moarte, via?a ar fi ireal?, ar fi un vis f?r? de?teptare’, spunea Atenagora, patriarh al Constantinopolului.

Biserica Ortodox? se afl? ast?zi În ziua de pomenire a celor trecuşi În starea veÎniciei, ziua ‘moşilor de iarn?’, a?a cum mai este numit? În popor. Biserica şi-a manifestat Întotdeauna grija fa?? de cei care au plecat În veÎnicie, consacrÎndu-le ziua de s?mb?t? pentru pomenirea general? a morşilor, rÎnduind cÎnt?ri speciale În amintirea acestora. Dar, În special, s?mb?ta dinaintea Înfrico??toarei Judec?şi şi S?mb?ta Rusaliilor sunt rÎnduite pentru pomenirea moşilor şi str?moşilor no?tri cei din veac adormişi, zile care poart? denumirea de moşii de iarn? şi de var?, ori s?mb?ta sufletelor. În cartea de cult numit? Triod sunt menşionate şi motivele pentru care a fost rÎnduit? ast?zi aceast? pomenire, astfel Sfinţii P?rinşi, ‘mÎnaşi de dragostea de oameni şi fiind Înv??aşi de Sfinţii Apostoli, au hot?r?t ca Întreaga Biseric? s? fac? pomenire de ob?te pentru toşi ace?tia, fiindc? n-au avut parte de slujbele cele rÎnduite, din pricina unei Înt?mpl?ri oarecare, s? fie cuprinşi În pomenirea ob?teasc? de acum’. De asemenea, a fost rÎnduit? pomenirea celor adormişi În aceast? zi ‘pentru c? mşine are s? se pr?znuiasc? a doua venire a lui Hristos; prin aceasta, Biserica Înduplec? pe Înfrico??torul şi Dreptul Judec?tor ca s? aib? fa?? de suflete obiÎnuita Sa mil? şi s? le a?eze Întru desf?tarea cea f?g?duit?’, dar şi pentru c? În Duminica următoare se pomene?te izgonirea lui Adam din Rai, ‘de aceea izvodesc, prin pr?znuirea de azi a tuturor morşilor, o oarecare odihn? şi popas, punÎnd astfel, prin odihna de azi, sf?rşit tuturor pr?znuirilor faptelor s?v?rşite de Dumnezeu pentru mÎntuirea noastr?’.

Din vremea Sfinţilor Apostoli

Înc? din vremea Sfinţilor Apostoli, dup? cum m?rturise?te SfÎntul Ioan Gur? de Aur, se şineau zile de pomenire a str?moşilor adormişi În speran?a fericirii veÎnice. Astfel de zile pot fi identificate În jurul secolului al VI-lea, cÎnd s-a f?cut fixarea definitiv? a pericopelor biblice citite În cursul anului bisericesc. În privin?a aceasta g?sim rug?ciuni alc?tuite pentru sufletele celor morşi şi În Evhologhiul lui Serapion de Thmuis (Egipt) din secolul al IV-lea, În care se spune: ‘Te rug?m Dumnezeule şi pentru cei adormişi, a c?ror pomenire s-a f?cut, sfin?e?te aceste suflete, c?ci tu pe toate le cuno?ti; sfin?e?te-i pe cei adormişi În Domnul şi num?r?-i cu puterile Tale cele sfinte (Îngerii) şi d?-le lor şi s?l??luire Întru ?mp?r?şia Ta’. Despre obiceiul de a face rug?ciuni de mijlocire pentru cei morşi g?sim menşion?ri la Sfinţii P?rinşi şi Scriitori bisericeşti din secolul al II-lea, la SfÎntul Ignatie al Antiohiei, Tertulian, SfÎntul Ciprian al Cartaginei, apoi ÎncepÎnd cu secolul al IV-lea m?rturiile devin numeroase, dintre cei mai importanşi Sfinţi P?rinşi putem menşiona pe SfÎntul Ioan Gur? de Aur. Ierarhul antiohian definindu-l pe om drept ‘?mprumut cu dobÎnd? vremelnic? a vieşii: datorie f?r? amÎnare a morşii’ şi arat? efemeritatea, c?ci el este ‘ast?zi În bog?şie, mşine În mormÎnt. Ast?zi ?mbr?cat cu profir, iar mşine dus la mormÎnt. Ast?zi În multe avuşii, iar mşine În co?ciug. Ast?zi cu cei ce-l lingu?esc, iar mşine cu viermii. Ast?zi este, iar mşine nu mai este’, şi Îndeamn? la purtare de grij? pentru folosul celor care au r?posat: ‘S? le d?m lor ajutorul ce li se cuvine, adic? milostenii şi prinoase, c?ci aceasta le aduce u?urare, mare c??tig şi folos. Într-adev?r, nu s-au legiuit acestea În zadar şi la Înt?mplare şi nici n-au fost predate Bisericii lui Dumnezeu f?r? rost de preaÎn?elepşii ucenici ai Domnului, ca preotul s? fac? pomenire la Înfrico??toarele Taine de cei În credin?? adormişi’.

Biserica a hot?r?t s? se fac? pomenirea celor plecaşi din lumea aceasta, mijlocind pentru odihna şi pentru iertarea p?catelor lor. Pomenirea celor care nu mai sunt printre noi este o dovad? de iubire nem?rginit?, care trece pr?pastia morşii. Prin rug?ciunile noastre se realizeaz? comuniunea aceasta cu cei plecaşi la Domnul. şi pomenim, şi aducem În fa?a lui Dumnezeu, mijlocim pentru ei, şi includem Într-un dialog al rug?ciunii cu Dumnezeu, dialog care revars? foloase şi asupra lor.

Pomenirea, un lucru folositor şi pl?cut lui Dumnezeu

În aceast? zi se oficiaz? SfÎnta Liturghie, unde sunt pomenişi cei adormişi, fapt pe care SfÎntul Grigorie de Nyssa ?l nume?te ‘folositor şi pl?cut lui Dumnezeu’, iar SfÎntul Simeon al Tesalonicului spune În privin?a aceasta. ‘Nimic altceva nu este at?t de folositor pentru cei adormişi, nici pricinuitor de at?ta bucurie, iluminare şi unire cu Dumnezeu ca acesta. Deoarece Însuşi SÎngele Domnului este cel care prin aceast? jertf? se vars? pentru noi, netrebnicii’. Dup? dumnezeiasca Liturghie se s?v?r?e?te Slujba Parastasului cu unele rug?ciuni speciale. Slujbele de pomenire a celor adormişi poart? numele de ‘parastas’, cuvÎnt de provenien?? greac?, care Înseamn? ‘Înf?şi?are Înaintea cuiva’, ‘mijlocire’, deci, prin acest serviciu religios se mijloce?te Înaintea lui Dumnezeu pentru cei morşi. Cu acest prilej se aduc la biseric? prinoase (coliv?, vin, colaci) care, dup? ce sunt binecuvÎntate, se ?mpart pentru sufletele adormişilor no?tri.

Simbolismul colivei

Coliva aminte?te de o minune a SfÎntului Teodor Tiron, petrecut? În vremea ?mp?ratului Iulian Apostatul (361-363), care a dat ordin guvernatorului oraşului Constantinopol s? stropeasc? toate alimentele din pie?e cu sÎngele jertfit idolilor, În prima s?pt?mÎn? a Postului Mare, ca astfel s?-i oblige pe cre?tini s? Întrerup? postul şi s? consume jertfe aduse idolilor. SfÎntul Teodor Tiron, ap?rÎndu-i În vis arhiepiscopului Eudoxie, i-a poruncit acestuia s?-i anunţe pe cre?tini s? nu cumpere nimic din pia??, ci s? mÎnÎnce gr?u fiert cu miere.

Pentru cinstirea Înaintaşilor trecuşi la Domnul, ‘se face coliv? din semin?e de gr?u şi din alte roade de multe feluri ce sunt aduse ca prinos lui Dumnezeu’, care ‘arat? c? şi omul este o s?mÎn??, un rod al pămîntului care semÎnÎndu-se acum În pămînt precum gr?ul iar?şi va Învia cu puterea lui Dumnezeu, r?s?rind În via?a ce va s? fie şi aducÎndu-se viu şi des?v?rşit lui Hristos. C?ci precum aceast? s?mÎn?? se Îngroap? În pămînt, iar dup? aceea r?sare şi aduce mult rod, tot astfel şi omul fiind dat acum pămîntului prin moarte, iar?şi va Învia. Acelaşi lucru ?l spune şi SfÎntul Apostol Pavel, ar?tÎnd Învierea prin pilda semÎn?turilor’, spune SfÎntul Simeon al Tesalonicului.

Pe lÎng? coliv?, În aceast? zi se ?mparte mÎncare pentru sufletul celor adormişi, dar şi alte prinoase, lucruri folositoare pentru semenii no?tri. De asemenea, În unele locuri, la sate exist? tradişia ca În aceast? zi, În casele gospodarilor, s? se fac? o mas? de pomenire la care sunt chemaşi rudele, vecinii, dar şi oameni nevoiaşi.

N?dejdea Învierii

Cultul morşilor este fundamentat pe Învierea lui Hristos care s-a f?cut, dup? cum ne spune SfÎntul Apostol Pavel, ‘Încep?tur? (a Învierii) celor adormişi. C? de vreme ce printr-un om a venit moartea, tot printr-un om şi Învierea morşilor (I Cor. 15) şi tot el ne Îndeamn? ‘despre cei ce au adormit, nu voim s? fişi În ne?tiin??, ca s? nu v? Întristaşi, ca ceilalţi, care nu au n?dejde, pentru c? de credem c? Iisus a murit şi a Înviat, tot a?a (credem) c? Dumnezeu, pe cei adormişi Întru Iisus, şi va aduce ?mpreun? cu El.’ (I Tes. cap. IV). Astfel, prin pomenirea Înaintaşilor În aceast? zi, Biserica ?şi exprim? speran?a r?spunsului bun pe care ?l vor primi la Judecata de Apoi toşi oamenii Înviaşi Întru n?dejdea ?mp?r?şiei cerurilor. (Articol realizat de Gheorghe Anghel şi publicat În „Ziarul Lumina” din data de 26 februarie 2011). Sursa

1. Stau de-at?tea ori pe gÎnduri si privesc,
prim?vara, florile cum Înfloresc,
pe c?mpie, mieloseii zburd? lÎng? mama lor,
p?s?relele ?si cÎnt? cÎntul lor.

2….?mi aduc aminte si de mama mea
c?t de fericit eram eu lÎng? ea,
cu dragoste, pe genunchii ei ades m? aseza
si cu drag pe obr?jori m? s?ruta.

3. Nu doresc mai mult pe lume altceva
dec?t s? m? Înt?lnesc cu mama mea,
c?ci de dorul t?u, o mam?, sufletu-mi tÎnjeste r?u
si mi-i dor din nou s?-ti aud glasul t?u.

4. Multe lacrimi ai v?rsat pÎn’ m-ai crescut,
multe nopşi neadormite ai petrecut,
cÎnd eram În suferin??, mam? drag? te rugai
si În brate trupusorul mi-l purtai.

5. Iar cÎnd, mam? În mormÎnt te odihnesti,
obr?jorii mei În lacrimi se topesc.
Chiar acuma astept ziua ca s? plec de pe pămînt
si doresc s? ne-nt?lnim În cerul sfÎnt.

6. Iar cÎnd, Doamne, Tu pe nori vei reveni
si pe mama mea În cer voi Înt?lni,
va r?mÎne-o amintire ce n-o pot uita nicicÎnd,
c-am avut o mama scump? pe pămînt.

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.