versiunea moldoveneasca русская версия


Mesajul de felicitare al ÎPS Vladimir adresat PS Marchel, cu prilejul prăznuirii Sfântului ocrotitor

Mesajul de felicitare al ÎPS Vladimir adresat PS Marchel, cu prilejul prăznuirii Sfântului ocrotitor

12 января 2018

Preasfinția Voastră, Vă aducem sincere felicitări și urări de bine cu ocazia prăznuirii Patronului ceresc al PS Voastre, Cuviosul Marchel, egumenul Mănăstirii Neadormiților. În zi de sărbătoare, ne îndreptăm către Dumneavoastră cu cele mai luminoase gânduri și cele mai sincere urări de bine şi ne rugăm lui Hristos-Domnul, Arhiereul bunătăților viitoare (Evrei 9, 11), să vă dăruiască mulți și binecuvântați ani de viață, pace și tărie duhovnicească în lucrarea Preasfinţiei Voastre, iar pe parcursul întregii vieți pământești să fiți însoțiți de  

Prăznuirea sfântului cuvios Marchel în catedrala episcopală din Bălți

Prăznuirea sfântului cuvios Marchel în catedrala episcopală din Bălți

11 января 2018

Într-o atmosferă de rugăciune și festivitate, 11 ianuarie 2018, când Biserica face pomenirea sfântului cuvios Marchel, egumenul mănăstirii Neadormiților, în catedrala „Sf.Împ.Constantin şi Elena” din Bălţi a fost oficiată sfânta Liturghie de către Preasfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești. Sărbătoarea a fost deosebită de frumoasă, pentru că împreună s-au rugat un sobor de arhierei, constituit din: ÎPS Sava, Arhiepiscop de Tiraspol și Dubăsari; ÎPS Iustinian, Arhiepiscop de Elista și Kalmykia; PS Nicodim, Episcop de Edineț și Briceni.  

Mesajul de felicitare al PS Nicodim adresat PS Marchel cu ocazia sărbătoririi zilei Sfîntului Ocrotitor

Mesajul de felicitare al PS Nicodim adresat PS Marchel cu ocazia sărbătoririi zilei Sfîntului Ocrotitor

11 января 2018

Prea Sfinția Voastră! Am deosbita bucurie de a Vă adresa cu prilejul sărbătoririi Ocrotitorului Ceresc, Cuviosul Părinte Marchel, starețul Mănăstirii Achimiților, calde felicitări dimpreună cu doriri de multă sănătate, zile îndelungate, pace și bucurie! Vă cunoaștem drept un Ierarh devotat slujirii Bisericii lui Hristos, plin zel misionar, rîvnitor pentru propovăduirea „cu timp și fără timp” (II Timotei IV, 2) a Cuvîntului Evanghelic și neobosit apărător al valorilor sacre ale credinței noastre ortodoxe strămășești și așa Vă dorim să rămîneți cu ajutorul... 

Mesaj de felicitare adresat Preasfințitului Marchel cu ocazia zilei onomastice

Mesaj de felicitare adresat Preasfințitului Marchel cu ocazia zilei onomastice

10 января 2018

Preasfinţia Voastră, în această zi de aleasă sărbătoare duhovnicească, când facem pomenirea sfântului cuviosului Marchel, aducem Preasfinţiei Voastre cele mai frumoase urări de bine, însoţite de gânduri senine. Prin rugăciunile mijlocitorului ceresc, încă mulţi ani înainte să aveţi parte de sănătate trupească şi sufletească, putere şi înţelepciune, pentru a ne îndruma pe calea cea îngustă a mântuirii.  

Colind

Colind

9 января 2018

Cât de mult afară ninge Peste tot se lasă omăt Cumpăna fântânii plânge De gerul aspru tămâiet Colind, se aud monoton în stradă Ninge, s-a născut Iisus Hristos,  

Mai puține rugăciuni?

Mai puține rugăciuni?

2 января 2018

Vara trecută, înaintea Tainei Cununiei, un naş grăbit (pilot de curse) mă întreabă: — Părinte, nu puteţi tăia din slujbă? Nu puteţi să puneţi mai puţine rugăciuni? Ne presează timpul. Atunci, l-am întrebat: — Dragule, înaintea unei curse, în garaj, le spui mecanicilor să îţi pună plăcuţe de frână numai la roata din dreapta, să îţi strângă frâna de mână numai pe jumătate şi să îţi pună în filtru numai doi litri de ulei? — Nu părinte, m-aş teme, trebuie să facă tot! — Apăi dragule, şi eu mă tem. Facem toată slujba.  

Protoiereul Igor Gordilă se lipsește de dreptul de a săvîrși cele sfinte

Protoiereul Igor Gordilă se lipsește de dreptul de a săvîrși cele sfinte

30 декабря 2017

Protoiereului Igor(Gordilă) clericul Eparhiei de Bălți și Fălești a BOM, Decret de excomunicare. În urma acuzațiilor a mai multor surse mediatice care, după o cercetare minuțioasă sau dovedit a fi adevărate, au fost scoase la iveală mai multe abateri și delicte disciplinare a preotului Igor Gordilă, care formează un cumul de încălcări incompatibil cu adecvata comportare a slujitorului Bisericii. Avînd în vedere gravitatea abaterilor de la Regulamentul de procedură bisericească și, mai ales, încălcarea prevederilor Sfintelor Canoane Apostolicești nr. 25,54 și 55, precum... 

Adunarea generală a preoților din Episcopia de Bălți și Fălești

Adunarea generală a preoților din Episcopia de Bălți și Fălești

28 декабря 2017

Joi, 28 decembrie 2017, în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți a avut loc adunarea ordinară a clericilor din cuprinsul Episcopiei de Bălți și Fălești. Adunarea a fost prezidată de Preasfințitul Marchel și a debutat cu intonarea cântării „Veșnica pomenire” în memoria nou-adormiţilor robilor lui Dumnezeu: a protoiereului Valeriu Dubenco și a preotesei Iraida. În cadrul întrunirii Ierarhul a făcut cunoștință preoților cu cele mai relevante subiecte ale vieții eparhiale:  

Liturghie jubiliară în satul Dușmani.

Liturghie jubiliară în satul Dușmani.

26 декабря 2017

Luni, 25 decembrie 2017, când serbăm pe sfântul Spiridon, părintele-blagocin Victor Guleac a convocat clerul din circumscripție, pentru a sluji sfânta Liturghie în biserica „Sf.Ier.Nicolae” din satul Dușmani, raionul Glodeni. Evenimentul a fost dublu motivat de jubileul protoiereului-paroh Andrei Mișin, care a împlinit 50 de ani de viață pământească și 25 de ani de slujire preoțească. Din numele confraților preoți, părintele-blagocin a felicitat pe omagiatul paroh, înmânându-i un buchet de flori.  

Pomenirea r?posaşilor

Ortodoxia se fundamenteaz? pe Înviere, iar via?a pămînteasc? nu ?şi g?se?te rost dec?t privit? eshatologic, unui cre?tin ortodox moartea şi apare ca un moment necesar şi plin de sens pe traiectoria vieşii Început? de la na?tere, ea condişionÎnd existen?a vieşii adev?rate, a vieşii veÎnice.

Ortodoxia se fundamenteaz? pe Înviere, iar via?a pămînteasc? nu ?şi g?se?te rost dec?t privit? eshatologic, unui cre?tin ortodox moartea şi apare ca un moment necesar şi plin de sens pe traiectoria vieşii Început? de la na?tere, ea condişionÎnd existen?a vieşii adev?rate, a vieşii veÎnice.

Ortodoxia se fundamenteaz? pe Înviere, iar via?a pămînteasc? nu ?şi g?se?te rost dec?t privit? eshatologic, unui cre?tin ortodox moartea şi apare ca un moment necesar şi plin de sens pe traiectoria vieşii Început? de la na?tere, ea condişionÎnd existen?a vieşii adev?rate, a vieşii veÎnice.

Ortodoxia se fundamenteaz? pe Înviere, iar via?a pămînteasc? nu ?şi g?se?te rost dec?t privit? eshatologic, unui cre?tin ortodox moartea şi apare ca un moment necesar şi plin de sens pe traiectoria vieşii Început? de la na?tere, ea condişionÎnd existen?a vieşii adev?rate, a vieşii veÎnice.

Ortodoxia se fundamenteaz? pe Înviere, iar via?a pămînteasc? nu ?şi g?se?te rost dec?t privit? eshatologic, unui cre?tin ortodox moartea şi apare ca un moment necesar şi plin de sens pe traiectoria vieşii Început? de la na?tere, ea condişionÎnd existen?a vieşii adev?rate, a vieşii veÎnice.

Ortodoxia se fundamenteaz? pe Înviere, iar via?a pămînteasc? nu ?şi g?se?te rost dec?t privit? eshatologic, unui cre?tin ortodox moartea şi apare ca un moment necesar şi plin de sens pe traiectoria vieşii Început? de la na?tere, ea condişionÎnd existen?a vieşii adev?rate, a vieşii veÎnice.

Ortodoxia se fundamenteaz? pe Înviere, iar via?a pămînteasc? nu ?şi g?se?te rost dec?t privit? eshatologic, unui cre?tin ortodox moartea şi apare ca un moment necesar şi plin de sens pe traiectoria vieşii Început? de la na?tere, ea condişionÎnd existen?a vieşii adev?rate, a vieşii veÎnice.

‘Moartea este o poart? prin care Cel Înviat (Hristos) ne las? s? trecem prin moarte În via??. Via?a noastr? se Îngusteaz? pÎn? ce Botezul nostru şi moartea noastr? coincid. F?r? moarte, via?a ar fi ireal?, ar fi un vis f?r? de?teptare’, spunea Atenagora, patriarh al Constantinopolului.

Biserica Ortodox? se afl? ast?zi În ziua de pomenire a celor trecuşi În starea veÎniciei, ziua ‘moşilor de iarn?’, a?a cum mai este numit? În popor. Biserica şi-a manifestat Întotdeauna grija fa?? de cei care au plecat În veÎnicie, consacrÎndu-le ziua de s?mb?t? pentru pomenirea general? a morşilor, rÎnduind cÎnt?ri speciale În amintirea acestora. Dar, În special, s?mb?ta dinaintea Înfrico??toarei Judec?şi şi S?mb?ta Rusaliilor sunt rÎnduite pentru pomenirea moşilor şi str?moşilor no?tri cei din veac adormişi, zile care poart? denumirea de moşii de iarn? şi de var?, ori s?mb?ta sufletelor. În cartea de cult numit? Triod sunt menşionate şi motivele pentru care a fost rÎnduit? ast?zi aceast? pomenire, astfel Sfinţii P?rinşi, ‘mÎnaşi de dragostea de oameni şi fiind Înv??aşi de Sfinţii Apostoli, au hot?r?t ca Întreaga Biseric? s? fac? pomenire de ob?te pentru toşi ace?tia, fiindc? n-au avut parte de slujbele cele rÎnduite, din pricina unei Înt?mpl?ri oarecare, s? fie cuprinşi În pomenirea ob?teasc? de acum’. De asemenea, a fost rÎnduit? pomenirea celor adormişi În aceast? zi ‘pentru c? mşine are s? se pr?znuiasc? a doua venire a lui Hristos; prin aceasta, Biserica Înduplec? pe Înfrico??torul şi Dreptul Judec?tor ca s? aib? fa?? de suflete obiÎnuita Sa mil? şi s? le a?eze Întru desf?tarea cea f?g?duit?’, dar şi pentru c? În Duminica următoare se pomene?te izgonirea lui Adam din Rai, ‘de aceea izvodesc, prin pr?znuirea de azi a tuturor morşilor, o oarecare odihn? şi popas, punÎnd astfel, prin odihna de azi, sf?rşit tuturor pr?znuirilor faptelor s?v?rşite de Dumnezeu pentru mÎntuirea noastr?’.

Din vremea Sfinţilor Apostoli

Înc? din vremea Sfinţilor Apostoli, dup? cum m?rturise?te SfÎntul Ioan Gur? de Aur, se şineau zile de pomenire a str?moşilor adormişi În speran?a fericirii veÎnice. Astfel de zile pot fi identificate În jurul secolului al VI-lea, cÎnd s-a f?cut fixarea definitiv? a pericopelor biblice citite În cursul anului bisericesc. În privin?a aceasta g?sim rug?ciuni alc?tuite pentru sufletele celor morşi şi În Evhologhiul lui Serapion de Thmuis (Egipt) din secolul al IV-lea, În care se spune: ‘Te rug?m Dumnezeule şi pentru cei adormişi, a c?ror pomenire s-a f?cut, sfin?e?te aceste suflete, c?ci tu pe toate le cuno?ti; sfin?e?te-i pe cei adormişi În Domnul şi num?r?-i cu puterile Tale cele sfinte (Îngerii) şi d?-le lor şi s?l??luire Întru ?mp?r?şia Ta’. Despre obiceiul de a face rug?ciuni de mijlocire pentru cei morşi g?sim menşion?ri la Sfinţii P?rinşi şi Scriitori bisericeşti din secolul al II-lea, la SfÎntul Ignatie al Antiohiei, Tertulian, SfÎntul Ciprian al Cartaginei, apoi ÎncepÎnd cu secolul al IV-lea m?rturiile devin numeroase, dintre cei mai importanşi Sfinţi P?rinşi putem menşiona pe SfÎntul Ioan Gur? de Aur. Ierarhul antiohian definindu-l pe om drept ‘?mprumut cu dobÎnd? vremelnic? a vieşii: datorie f?r? amÎnare a morşii’ şi arat? efemeritatea, c?ci el este ‘ast?zi În bog?şie, mşine În mormÎnt. Ast?zi ?mbr?cat cu profir, iar mşine dus la mormÎnt. Ast?zi În multe avuşii, iar mşine În co?ciug. Ast?zi cu cei ce-l lingu?esc, iar mşine cu viermii. Ast?zi este, iar mşine nu mai este’, şi Îndeamn? la purtare de grij? pentru folosul celor care au r?posat: ‘S? le d?m lor ajutorul ce li se cuvine, adic? milostenii şi prinoase, c?ci aceasta le aduce u?urare, mare c??tig şi folos. Într-adev?r, nu s-au legiuit acestea În zadar şi la Înt?mplare şi nici n-au fost predate Bisericii lui Dumnezeu f?r? rost de preaÎn?elepşii ucenici ai Domnului, ca preotul s? fac? pomenire la Înfrico??toarele Taine de cei În credin?? adormişi’.

Biserica a hot?r?t s? se fac? pomenirea celor plecaşi din lumea aceasta, mijlocind pentru odihna şi pentru iertarea p?catelor lor. Pomenirea celor care nu mai sunt printre noi este o dovad? de iubire nem?rginit?, care trece pr?pastia morşii. Prin rug?ciunile noastre se realizeaz? comuniunea aceasta cu cei plecaşi la Domnul. şi pomenim, şi aducem În fa?a lui Dumnezeu, mijlocim pentru ei, şi includem Într-un dialog al rug?ciunii cu Dumnezeu, dialog care revars? foloase şi asupra lor.

Pomenirea, un lucru folositor şi pl?cut lui Dumnezeu

În aceast? zi se oficiaz? SfÎnta Liturghie, unde sunt pomenişi cei adormişi, fapt pe care SfÎntul Grigorie de Nyssa ?l nume?te ‘folositor şi pl?cut lui Dumnezeu’, iar SfÎntul Simeon al Tesalonicului spune În privin?a aceasta. ‘Nimic altceva nu este at?t de folositor pentru cei adormişi, nici pricinuitor de at?ta bucurie, iluminare şi unire cu Dumnezeu ca acesta. Deoarece Însuşi SÎngele Domnului este cel care prin aceast? jertf? se vars? pentru noi, netrebnicii’. Dup? dumnezeiasca Liturghie se s?v?r?e?te Slujba Parastasului cu unele rug?ciuni speciale. Slujbele de pomenire a celor adormişi poart? numele de ‘parastas’, cuvÎnt de provenien?? greac?, care Înseamn? ‘Înf?şi?are Înaintea cuiva’, ‘mijlocire’, deci, prin acest serviciu religios se mijloce?te Înaintea lui Dumnezeu pentru cei morşi. Cu acest prilej se aduc la biseric? prinoase (coliv?, vin, colaci) care, dup? ce sunt binecuvÎntate, se ?mpart pentru sufletele adormişilor no?tri.

Simbolismul colivei

Coliva aminte?te de o minune a SfÎntului Teodor Tiron, petrecut? În vremea ?mp?ratului Iulian Apostatul (361-363), care a dat ordin guvernatorului oraşului Constantinopol s? stropeasc? toate alimentele din pie?e cu sÎngele jertfit idolilor, În prima s?pt?mÎn? a Postului Mare, ca astfel s?-i oblige pe cre?tini s? Întrerup? postul şi s? consume jertfe aduse idolilor. SfÎntul Teodor Tiron, ap?rÎndu-i În vis arhiepiscopului Eudoxie, i-a poruncit acestuia s?-i anunţe pe cre?tini s? nu cumpere nimic din pia??, ci s? mÎnÎnce gr?u fiert cu miere.

Pentru cinstirea Înaintaşilor trecuşi la Domnul, ‘se face coliv? din semin?e de gr?u şi din alte roade de multe feluri ce sunt aduse ca prinos lui Dumnezeu’, care ‘arat? c? şi omul este o s?mÎn??, un rod al pămîntului care semÎnÎndu-se acum În pămînt precum gr?ul iar?şi va Învia cu puterea lui Dumnezeu, r?s?rind În via?a ce va s? fie şi aducÎndu-se viu şi des?v?rşit lui Hristos. C?ci precum aceast? s?mÎn?? se Îngroap? În pămînt, iar dup? aceea r?sare şi aduce mult rod, tot astfel şi omul fiind dat acum pămîntului prin moarte, iar?şi va Învia. Acelaşi lucru ?l spune şi SfÎntul Apostol Pavel, ar?tÎnd Învierea prin pilda semÎn?turilor’, spune SfÎntul Simeon al Tesalonicului.

Pe lÎng? coliv?, În aceast? zi se ?mparte mÎncare pentru sufletul celor adormişi, dar şi alte prinoase, lucruri folositoare pentru semenii no?tri. De asemenea, În unele locuri, la sate exist? tradişia ca În aceast? zi, În casele gospodarilor, s? se fac? o mas? de pomenire la care sunt chemaşi rudele, vecinii, dar şi oameni nevoiaşi.

N?dejdea Învierii

Cultul morşilor este fundamentat pe Învierea lui Hristos care s-a f?cut, dup? cum ne spune SfÎntul Apostol Pavel, ‘Încep?tur? (a Învierii) celor adormişi. C? de vreme ce printr-un om a venit moartea, tot printr-un om şi Învierea morşilor (I Cor. 15) şi tot el ne Îndeamn? ‘despre cei ce au adormit, nu voim s? fişi În ne?tiin??, ca s? nu v? Întristaşi, ca ceilalţi, care nu au n?dejde, pentru c? de credem c? Iisus a murit şi a Înviat, tot a?a (credem) c? Dumnezeu, pe cei adormişi Întru Iisus, şi va aduce ?mpreun? cu El.’ (I Tes. cap. IV). Astfel, prin pomenirea Înaintaşilor În aceast? zi, Biserica ?şi exprim? speran?a r?spunsului bun pe care ?l vor primi la Judecata de Apoi toşi oamenii Înviaşi Întru n?dejdea ?mp?r?şiei cerurilor. (Articol realizat de Gheorghe Anghel şi publicat În „Ziarul Lumina” din data de 26 februarie 2011). Sursa

1. Stau de-at?tea ori pe gÎnduri si privesc,
prim?vara, florile cum Înfloresc,
pe c?mpie, mieloseii zburd? lÎng? mama lor,
p?s?relele ?si cÎnt? cÎntul lor.

2….?mi aduc aminte si de mama mea
c?t de fericit eram eu lÎng? ea,
cu dragoste, pe genunchii ei ades m? aseza
si cu drag pe obr?jori m? s?ruta.

3. Nu doresc mai mult pe lume altceva
dec?t s? m? Înt?lnesc cu mama mea,
c?ci de dorul t?u, o mam?, sufletu-mi tÎnjeste r?u
si mi-i dor din nou s?-ti aud glasul t?u.

4. Multe lacrimi ai v?rsat pÎn’ m-ai crescut,
multe nopşi neadormite ai petrecut,
cÎnd eram În suferin??, mam? drag? te rugai
si În brate trupusorul mi-l purtai.

5. Iar cÎnd, mam? În mormÎnt te odihnesti,
obr?jorii mei În lacrimi se topesc.
Chiar acuma astept ziua ca s? plec de pe pămînt
si doresc s? ne-nt?lnim În cerul sfÎnt.

6. Iar cÎnd, Doamne, Tu pe nori vei reveni
si pe mama mea În cer voi Înt?lni,
va r?mÎne-o amintire ce n-o pot uita nicicÎnd,
c-am avut o mama scump? pe pămînt.

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.