versiunea moldoveneasca русская версия


Liturghia sobornicească din satul Viișoara

Liturghia sobornicească din satul Viișoara

12 октября 2017

Joi, 12 octombrie 2017, părintele-blagocin Victor Guleac a convocat clerul din circumscripție pentru a sluji sfânta Liturghie în biserica „Sf.Arh.Mihail și Gavriil” din satul Viișoara, raionul Glodeni. A devenit deja o tradițe pentru preoții din raionul Glodeni de a coliturghisi lunar și de a catehiza enoriașii, pentru a-i întări duhovnicește în lupta cu viciile, cu nepăsarea, cu sectele și cu toate provocările veacului de acum. Demn de remarcat este și faptul că cu acest prilej au fost expuse spre închinare cele mai reprezentative icoane din raionul Glodeni. Preoții... 

Duminica pescuirii minunate

Duminica pescuirii minunate

7 октября 2017

Oamenii pot fi împărțiți în două categorii: oameni care îi zic luiDumnezeu „facă-se voia Ta” și oameni cărora Dumnezeu le zice „facă-se voia ta”. Şi, răspunzând, Simon a zis: Învăţătorule, toată noaptea ne-am trudit şi nimic nu am prins, dar, după cuvântul Tău, voi arunca mrejele. Şi făcând ei aceasta, au prins mulţime mare de peşte, că li se rupeau mrejele. Vreau să vă amintesc despre cele două pescuiri făcute de ucenici la porunca lui Iisus Hristos: prima, cea dinainte de patimi, cealaltă după înviere. Aceste două pescuiri simbolizează  

Adunarea trimestrială a preoților din Eparhia de Bălți și Fălești

Adunarea trimestrială a preoților din Eparhia de Bălți și Fălești

5 октября 2017

Joi, 5 octombrie 2017, în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți, Preasfințitul Marchel a prezidat adunarea ordinară a preoțior din cuprinsul Episcopiei de Bălți și Fălești. În cadrul întrunirii Ierarhul a făcut cunoștință preoților despre structurile eclesiale canonice și necanonice și implicit despre imperativul de lua binecuvântare arhierească atunci când preoții pleacă în pelerinaje  

Sfințirea temeliei bisericii din Clococenii Vechi

Sfințirea temeliei bisericii din Clococenii Vechi

3 октября 2017

Marți, 3 octombrie 2017, Preasfințitul Marchel a oficiat slujba de sfințire a temeliei bisericii „Cuvioasa Parascheva” din satul Clococenii Vechi, raionul Glodeni. Momentul istoric a fost onorat prin prezența creștinilor, dar și al autorităților publice locale: domnul Ion Leucă, președintele raionului Glodeni; domnul Iațuc Dumitru, primarul satului Clococenii Vechi și câțiva agenți economici locali. De asemenea evenimentul a fost solemn prin prezența unui sobor de preoți constituit din: părintele-blagocin Victor Guleac; părintele-duhovnic Pavel Cîrlan; părintele-paroh David... 

Anunț

Anunț

26 сентября 2017

Joi, 5 octombrie 2017, ora 8:30, în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți va avea lor adunarea trimestrială a preoților din cuprinsul Eparhiei de Bălți și Fălești. Adunarea va fi ordinară, alocuțiunea generală a Episcopului, iar la final discuții individuale. Se vor prezenta dările de seamă și se vor discuta cele mai importante subiecte de ordin administrativ și pastoral.  

După cum Moise a înălţat şarpele în pustie, aşa trebuie să se înalţe Fiul Omului.

După cum Moise a înălţat şarpele în pustie, aşa trebuie să se înalţe Fiul Omului.

23 сентября 2017

Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci a Domnului este una dintre cele mai importante sărbători. Este atât de mare, încât duminica dinaintea acesteia şi duminica de după ea, Sfânta noastră Biserică le dedică pregătirii creştinilor pentru ea şi întăririi în cugetarea la aceasta. Astfel, este rânduit şi inaintea sărbătorii Naşterii lui Hristos, şi înaintea Botezului Domnului. Cum ne pregăteşte Sfânta Biserică pentru aceasta mare sărbătoare? Ne propune ­să ne concentrăm atenţia şi inima la Crucea Domnului.  

Liturghia arhierească din satul Pruteni

Liturghia arhierească din satul Pruteni

16 сентября 2017

Sâmbătă, 16 septembrie 2017, Preasfințitul Marchel a oficiat sfințirea bisericii și sfânta Liturghie în biserica „Sf.Arh.Mihail și Gavriil ” din satul Pruteni, raionul Fălești. Slujba a fost prilejuită de finisarea lucrărilor de pictură și de a mulțumi bunului Dumnezeu pentru binefacerile Lui revărsate asupra noastră. În curtea bisericii, Episcopul a fost întâmpinat cu multe emoții de copii din sat, îmbrăcați în haine naționale. Au participat la sfânta Liturghie foarte mulți enoriași și ctitori, pentru a se ruga alături de arhipăstor,  

Înnoirea bisericii din Scumpia

Înnoirea bisericii din Scumpia

9 сентября 2017

Sâmbătă, 9 septembrie 2017, Preasfințitul Marchel a oficiat sfințirea picturii și implicit sfânta Liturghie în biserica „Sfânta Treime” din satul Scumpia, raionul Fălești. Ierarhul a fost întâmpinat foarte frumos de primarul localității, alături de copii îmbrăcați în haine naționale, de parohul bisericii – protoiereul Alexandru Negură. La slujbă au participat foarte mulți copii, mulți enoriași și un sobor de preoți constituit din:  

Demersul Preasfințitului Marchel la Consiliului municipal din Bălți

Demersul Preasfințitului Marchel la Consiliului municipal din Bălți

8 сентября 2017

În dimineața zilei de 8 septembrie 2017, Preasfințitul Marchel s-a aflat în sala de ședințe a Consiliului municipal din Bălți. Episcopul a venit cu o solicitare de permisiune pentru inițierea reînhumarii în curtea catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena” din municipiul Bălți a osemintelor episcopului Visarion Puiu, întemeietorul Eparhiei din Bălți. Consiliului municipal a dat acordul pentru inițierea dosarului juridic în vederea realizării acestei acțiuni.  

Pomenirea r?posaşilor

Ortodoxia se fundamenteaz? pe Înviere, iar via?a pămînteasc? nu ?şi g?se?te rost dec?t privit? eshatologic, unui cre?tin ortodox moartea şi apare ca un moment necesar şi plin de sens pe traiectoria vieşii Început? de la na?tere, ea condişionÎnd existen?a vieşii adev?rate, a vieşii veÎnice.

Ortodoxia se fundamenteaz? pe Înviere, iar via?a pămînteasc? nu ?şi g?se?te rost dec?t privit? eshatologic, unui cre?tin ortodox moartea şi apare ca un moment necesar şi plin de sens pe traiectoria vieşii Început? de la na?tere, ea condişionÎnd existen?a vieşii adev?rate, a vieşii veÎnice.

Ortodoxia se fundamenteaz? pe Înviere, iar via?a pămînteasc? nu ?şi g?se?te rost dec?t privit? eshatologic, unui cre?tin ortodox moartea şi apare ca un moment necesar şi plin de sens pe traiectoria vieşii Început? de la na?tere, ea condişionÎnd existen?a vieşii adev?rate, a vieşii veÎnice.

Ortodoxia se fundamenteaz? pe Înviere, iar via?a pămînteasc? nu ?şi g?se?te rost dec?t privit? eshatologic, unui cre?tin ortodox moartea şi apare ca un moment necesar şi plin de sens pe traiectoria vieşii Început? de la na?tere, ea condişionÎnd existen?a vieşii adev?rate, a vieşii veÎnice.

Ortodoxia se fundamenteaz? pe Înviere, iar via?a pămînteasc? nu ?şi g?se?te rost dec?t privit? eshatologic, unui cre?tin ortodox moartea şi apare ca un moment necesar şi plin de sens pe traiectoria vieşii Început? de la na?tere, ea condişionÎnd existen?a vieşii adev?rate, a vieşii veÎnice.

Ortodoxia se fundamenteaz? pe Înviere, iar via?a pămînteasc? nu ?şi g?se?te rost dec?t privit? eshatologic, unui cre?tin ortodox moartea şi apare ca un moment necesar şi plin de sens pe traiectoria vieşii Început? de la na?tere, ea condişionÎnd existen?a vieşii adev?rate, a vieşii veÎnice.

Ortodoxia se fundamenteaz? pe Înviere, iar via?a pămînteasc? nu ?şi g?se?te rost dec?t privit? eshatologic, unui cre?tin ortodox moartea şi apare ca un moment necesar şi plin de sens pe traiectoria vieşii Început? de la na?tere, ea condişionÎnd existen?a vieşii adev?rate, a vieşii veÎnice.

‘Moartea este o poart? prin care Cel Înviat (Hristos) ne las? s? trecem prin moarte În via??. Via?a noastr? se Îngusteaz? pÎn? ce Botezul nostru şi moartea noastr? coincid. F?r? moarte, via?a ar fi ireal?, ar fi un vis f?r? de?teptare’, spunea Atenagora, patriarh al Constantinopolului.

Biserica Ortodox? se afl? ast?zi În ziua de pomenire a celor trecuşi În starea veÎniciei, ziua ‘moşilor de iarn?’, a?a cum mai este numit? În popor. Biserica şi-a manifestat Întotdeauna grija fa?? de cei care au plecat În veÎnicie, consacrÎndu-le ziua de s?mb?t? pentru pomenirea general? a morşilor, rÎnduind cÎnt?ri speciale În amintirea acestora. Dar, În special, s?mb?ta dinaintea Înfrico??toarei Judec?şi şi S?mb?ta Rusaliilor sunt rÎnduite pentru pomenirea moşilor şi str?moşilor no?tri cei din veac adormişi, zile care poart? denumirea de moşii de iarn? şi de var?, ori s?mb?ta sufletelor. În cartea de cult numit? Triod sunt menşionate şi motivele pentru care a fost rÎnduit? ast?zi aceast? pomenire, astfel Sfinţii P?rinşi, ‘mÎnaşi de dragostea de oameni şi fiind Înv??aşi de Sfinţii Apostoli, au hot?r?t ca Întreaga Biseric? s? fac? pomenire de ob?te pentru toşi ace?tia, fiindc? n-au avut parte de slujbele cele rÎnduite, din pricina unei Înt?mpl?ri oarecare, s? fie cuprinşi În pomenirea ob?teasc? de acum’. De asemenea, a fost rÎnduit? pomenirea celor adormişi În aceast? zi ‘pentru c? mşine are s? se pr?znuiasc? a doua venire a lui Hristos; prin aceasta, Biserica Înduplec? pe Înfrico??torul şi Dreptul Judec?tor ca s? aib? fa?? de suflete obiÎnuita Sa mil? şi s? le a?eze Întru desf?tarea cea f?g?duit?’, dar şi pentru c? În Duminica următoare se pomene?te izgonirea lui Adam din Rai, ‘de aceea izvodesc, prin pr?znuirea de azi a tuturor morşilor, o oarecare odihn? şi popas, punÎnd astfel, prin odihna de azi, sf?rşit tuturor pr?znuirilor faptelor s?v?rşite de Dumnezeu pentru mÎntuirea noastr?’.

Din vremea Sfinţilor Apostoli

Înc? din vremea Sfinţilor Apostoli, dup? cum m?rturise?te SfÎntul Ioan Gur? de Aur, se şineau zile de pomenire a str?moşilor adormişi În speran?a fericirii veÎnice. Astfel de zile pot fi identificate În jurul secolului al VI-lea, cÎnd s-a f?cut fixarea definitiv? a pericopelor biblice citite În cursul anului bisericesc. În privin?a aceasta g?sim rug?ciuni alc?tuite pentru sufletele celor morşi şi În Evhologhiul lui Serapion de Thmuis (Egipt) din secolul al IV-lea, În care se spune: ‘Te rug?m Dumnezeule şi pentru cei adormişi, a c?ror pomenire s-a f?cut, sfin?e?te aceste suflete, c?ci tu pe toate le cuno?ti; sfin?e?te-i pe cei adormişi În Domnul şi num?r?-i cu puterile Tale cele sfinte (Îngerii) şi d?-le lor şi s?l??luire Întru ?mp?r?şia Ta’. Despre obiceiul de a face rug?ciuni de mijlocire pentru cei morşi g?sim menşion?ri la Sfinţii P?rinşi şi Scriitori bisericeşti din secolul al II-lea, la SfÎntul Ignatie al Antiohiei, Tertulian, SfÎntul Ciprian al Cartaginei, apoi ÎncepÎnd cu secolul al IV-lea m?rturiile devin numeroase, dintre cei mai importanşi Sfinţi P?rinşi putem menşiona pe SfÎntul Ioan Gur? de Aur. Ierarhul antiohian definindu-l pe om drept ‘?mprumut cu dobÎnd? vremelnic? a vieşii: datorie f?r? amÎnare a morşii’ şi arat? efemeritatea, c?ci el este ‘ast?zi În bog?şie, mşine În mormÎnt. Ast?zi ?mbr?cat cu profir, iar mşine dus la mormÎnt. Ast?zi În multe avuşii, iar mşine În co?ciug. Ast?zi cu cei ce-l lingu?esc, iar mşine cu viermii. Ast?zi este, iar mşine nu mai este’, şi Îndeamn? la purtare de grij? pentru folosul celor care au r?posat: ‘S? le d?m lor ajutorul ce li se cuvine, adic? milostenii şi prinoase, c?ci aceasta le aduce u?urare, mare c??tig şi folos. Într-adev?r, nu s-au legiuit acestea În zadar şi la Înt?mplare şi nici n-au fost predate Bisericii lui Dumnezeu f?r? rost de preaÎn?elepşii ucenici ai Domnului, ca preotul s? fac? pomenire la Înfrico??toarele Taine de cei În credin?? adormişi’.

Biserica a hot?r?t s? se fac? pomenirea celor plecaşi din lumea aceasta, mijlocind pentru odihna şi pentru iertarea p?catelor lor. Pomenirea celor care nu mai sunt printre noi este o dovad? de iubire nem?rginit?, care trece pr?pastia morşii. Prin rug?ciunile noastre se realizeaz? comuniunea aceasta cu cei plecaşi la Domnul. şi pomenim, şi aducem În fa?a lui Dumnezeu, mijlocim pentru ei, şi includem Într-un dialog al rug?ciunii cu Dumnezeu, dialog care revars? foloase şi asupra lor.

Pomenirea, un lucru folositor şi pl?cut lui Dumnezeu

În aceast? zi se oficiaz? SfÎnta Liturghie, unde sunt pomenişi cei adormişi, fapt pe care SfÎntul Grigorie de Nyssa ?l nume?te ‘folositor şi pl?cut lui Dumnezeu’, iar SfÎntul Simeon al Tesalonicului spune În privin?a aceasta. ‘Nimic altceva nu este at?t de folositor pentru cei adormişi, nici pricinuitor de at?ta bucurie, iluminare şi unire cu Dumnezeu ca acesta. Deoarece Însuşi SÎngele Domnului este cel care prin aceast? jertf? se vars? pentru noi, netrebnicii’. Dup? dumnezeiasca Liturghie se s?v?r?e?te Slujba Parastasului cu unele rug?ciuni speciale. Slujbele de pomenire a celor adormişi poart? numele de ‘parastas’, cuvÎnt de provenien?? greac?, care Înseamn? ‘Înf?şi?are Înaintea cuiva’, ‘mijlocire’, deci, prin acest serviciu religios se mijloce?te Înaintea lui Dumnezeu pentru cei morşi. Cu acest prilej se aduc la biseric? prinoase (coliv?, vin, colaci) care, dup? ce sunt binecuvÎntate, se ?mpart pentru sufletele adormişilor no?tri.

Simbolismul colivei

Coliva aminte?te de o minune a SfÎntului Teodor Tiron, petrecut? În vremea ?mp?ratului Iulian Apostatul (361-363), care a dat ordin guvernatorului oraşului Constantinopol s? stropeasc? toate alimentele din pie?e cu sÎngele jertfit idolilor, În prima s?pt?mÎn? a Postului Mare, ca astfel s?-i oblige pe cre?tini s? Întrerup? postul şi s? consume jertfe aduse idolilor. SfÎntul Teodor Tiron, ap?rÎndu-i În vis arhiepiscopului Eudoxie, i-a poruncit acestuia s?-i anunţe pe cre?tini s? nu cumpere nimic din pia??, ci s? mÎnÎnce gr?u fiert cu miere.

Pentru cinstirea Înaintaşilor trecuşi la Domnul, ‘se face coliv? din semin?e de gr?u şi din alte roade de multe feluri ce sunt aduse ca prinos lui Dumnezeu’, care ‘arat? c? şi omul este o s?mÎn??, un rod al pămîntului care semÎnÎndu-se acum În pămînt precum gr?ul iar?şi va Învia cu puterea lui Dumnezeu, r?s?rind În via?a ce va s? fie şi aducÎndu-se viu şi des?v?rşit lui Hristos. C?ci precum aceast? s?mÎn?? se Îngroap? În pămînt, iar dup? aceea r?sare şi aduce mult rod, tot astfel şi omul fiind dat acum pămîntului prin moarte, iar?şi va Învia. Acelaşi lucru ?l spune şi SfÎntul Apostol Pavel, ar?tÎnd Învierea prin pilda semÎn?turilor’, spune SfÎntul Simeon al Tesalonicului.

Pe lÎng? coliv?, În aceast? zi se ?mparte mÎncare pentru sufletul celor adormişi, dar şi alte prinoase, lucruri folositoare pentru semenii no?tri. De asemenea, În unele locuri, la sate exist? tradişia ca În aceast? zi, În casele gospodarilor, s? se fac? o mas? de pomenire la care sunt chemaşi rudele, vecinii, dar şi oameni nevoiaşi.

N?dejdea Învierii

Cultul morşilor este fundamentat pe Învierea lui Hristos care s-a f?cut, dup? cum ne spune SfÎntul Apostol Pavel, ‘Încep?tur? (a Învierii) celor adormişi. C? de vreme ce printr-un om a venit moartea, tot printr-un om şi Învierea morşilor (I Cor. 15) şi tot el ne Îndeamn? ‘despre cei ce au adormit, nu voim s? fişi În ne?tiin??, ca s? nu v? Întristaşi, ca ceilalţi, care nu au n?dejde, pentru c? de credem c? Iisus a murit şi a Înviat, tot a?a (credem) c? Dumnezeu, pe cei adormişi Întru Iisus, şi va aduce ?mpreun? cu El.’ (I Tes. cap. IV). Astfel, prin pomenirea Înaintaşilor În aceast? zi, Biserica ?şi exprim? speran?a r?spunsului bun pe care ?l vor primi la Judecata de Apoi toşi oamenii Înviaşi Întru n?dejdea ?mp?r?şiei cerurilor. (Articol realizat de Gheorghe Anghel şi publicat În „Ziarul Lumina” din data de 26 februarie 2011). Sursa

1. Stau de-at?tea ori pe gÎnduri si privesc,
prim?vara, florile cum Înfloresc,
pe c?mpie, mieloseii zburd? lÎng? mama lor,
p?s?relele ?si cÎnt? cÎntul lor.

2….?mi aduc aminte si de mama mea
c?t de fericit eram eu lÎng? ea,
cu dragoste, pe genunchii ei ades m? aseza
si cu drag pe obr?jori m? s?ruta.

3. Nu doresc mai mult pe lume altceva
dec?t s? m? Înt?lnesc cu mama mea,
c?ci de dorul t?u, o mam?, sufletu-mi tÎnjeste r?u
si mi-i dor din nou s?-ti aud glasul t?u.

4. Multe lacrimi ai v?rsat pÎn’ m-ai crescut,
multe nopşi neadormite ai petrecut,
cÎnd eram În suferin??, mam? drag? te rugai
si În brate trupusorul mi-l purtai.

5. Iar cÎnd, mam? În mormÎnt te odihnesti,
obr?jorii mei În lacrimi se topesc.
Chiar acuma astept ziua ca s? plec de pe pămînt
si doresc s? ne-nt?lnim În cerul sfÎnt.

6. Iar cÎnd, Doamne, Tu pe nori vei reveni
si pe mama mea În cer voi Înt?lni,
va r?mÎne-o amintire ce n-o pot uita nicicÎnd,
c-am avut o mama scump? pe pămînt.

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.