versiunea moldoveneasca русская версия


Pilda raiului și a iadului

Pilda raiului și a iadului

20 февраля 2017

Ce este iadul? O încăpere cu o masă mare și rotundă. În mijlocul mesei, un vas mare cu o mâncare deosebit de plăcută. Însă oamenii care stăteau în jurul mesei erau slabi ca niște schelete, flămânzi și nervoși. Fiecare avea în mână câte o lingură cu coadă foarte lungă. Ajungeau cu lingurile până la vasul cu mâncare, umpleau lingurile, însă când trebuiau să introducă lingurile cu mâncare în gură, nu reușeau, fiindcă lingurile aveau cozile foarte lungi. Ce este raiul?  

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

15 февраля 2017

Dragi fraţi şi surori! Săvârşind astăzi prăznuirea Întâmpinării Domnului, Biserica noastră în mod tradiţional se roagă pentru tânăra generaţie, nutrind speranţe pentru cei care urmează să păstreze şi să propovăduiască credinţa ortodoxă în următoarele decenii. Nu în zădar, adresându-Se ucenicilor Săi, iar prin ei şi nouă tuturor, Mântuitorul i-a numit „sarea pământului” şi „lumina lumii” (Matei 5, 13-14). Precum sarea îmbunătăţeşte considerabil gustul mâncării, prevenind alterarea ei, creştinii sunt chemaţi să schimbe lumea cu puterea mărturisirii... 

Semnificația psalmului 136

Semnificația psalmului 136

11 февраля 2017

La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântați-ne nouă din cântările Sionului!“ Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.  

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

10 февраля 2017

Ziua de duminică, 5 februarie 2017, a fost cea mai fericită pentru tinerii Ioan și Liudmila, ginerele și fiica părintelui — blagocin Oleg Fistican, care și-au consfințit dragostea reciprocă prin Taina Cununiei. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Marchel în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La final, Episcopul a felicitat mirii Ioan și Liudmila cu primirea cununiei, dorindu-le căsnicie fericită, dragoste jertfelnică, ajutor și binecuvântare de la Dumnezeu în această etapă nouă a vieții lor.... 

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

9 февраля 2017

Printre odoarele cele mai de preţ din Grădina Maicii Domnului sunt moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur. La mănăstirea Vatoped se păstrează cu mare cinste capul Sfântului Ioan. Capul Sfântului Ioan Gură de Aur păstrat la mănăstirea Vatoped, Athos. Un lucru minunat şi vrednic de luat în seamă legat de capul sfântului Hrisostom, ce poate fi pipăit de oricine la modul personal, este nestricăciunea urechii drepte. Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, s-a născut în Antiohia. Fericitul şi dumnezeiescul Ioan Gură de Aur a fost patriarh al Constantinopolului... 

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

8 февраля 2017

Tatăl nostru, Carele ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău. Vie împărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer (așa) și pe pământ. Pâinea noastră cea de-a pururea, dă-ne-o nouă astăzi. Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean. (Matei 6,9-13).  

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

7 февраля 2017

În viaţa noastră de toate zilele, suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi, mereu avem ceva important de terminat şi ni se pare că timpul pe­trecut la rugăciune ne împiedică să terminăm lucrul respectiv. Însă experienţa dovedeşte că o jumătate de oră sau o oră „irosită” în rugăciune nu împiedică deloc, în mod catastro­fal, bunul mers al activităţilor noastre zilnice, aşa cum ne închipuim atunci când am vrea să ne rugăm. Dimpotrivă, obiceiul de a ne ruga ne învaţă să ne concentrăm rapid, înlătură orice neatenţie, disciplinează  

Viața sfintei Xenia (în imagini).

Viața sfintei Xenia (în imagini).

6 февраля 2017

Sfânta Xenia a trăit în secolul al XVIII-lea, dar este cunoscut relativ puţin despre ea sau familia sa. Şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii ei în Petersburg, în timpul domniei împărăteselor Elizabeta şi Ecaterina a II-a. Xenia Grigorievna Petrova a fost soţia unui ofiţer de armată, Andrei Fedeorovici Petrov. Ea a devenit văduvă la vârsta de 26 de ani când soţul său a murit brusc, la o petrecere. Ea a plâns moartea soţului ei, şi în special pentru că el a murit fără spovedanie şi împărtăşanie. Din acel moment, Xenia şi-a pierdut interesul pentru lucrurile... 

Pareneză la sfințirea unei case

Pareneză la sfințirea unei case

4 февраля 2017

Iubiții mei, am venit în casa voastră cu bucurie și cu nădejde. Pentru că sunt în casa unor proaspăt căsătoriți, a unor tineri entuziaști, care și-au început drumul lor împreună. Și am binecuvântat și sfințit această casă prin stropirea cu apă sfințită și prin ungerea ei cu ulei sfințit, rugându-mă lui Dumnezeu pentru ca El să vă binecuvinteze și să vă întărească și să vă apere întru toate. Căci de la Dumnezeu e toată binecuvântarea, pacea, bucuria și iubirea dintre oameni. De la El e ajutorul nostru și nădejdea noastră.  

Începe perioada Triodului: Ușile pocăinței deschide-mi, Dătătorule de viață!

Începe perioada Triodului: Ușile pocăinței deschide-mi, Dătătorule de viață!

3 февраля 2017

Începînd cu Duminica Vameşului şi a Fariseului pînă în Sîmbăta Mare, Biserica Ortodoxă parcurge o perioadă de 10 săptămîni, numită și Perioada Triodului. Primele 3 săptămîni sunt pregătitoare înainte de Postul Învierii Domnului şi 7 de post, nevoință și multă rugăciune. Sfînta Biserică a rînduit acest timp pentru călătoria către marea sărbătoare a Învierii Domnului, cu o pregătire specială care se desfășoară după anumite slujbe liturgice, un răstimp cu neîncetate strădanii duhovnicești-pocăință, rugăciune, și fapte bune, ca prin practicarea lor... 

Fericit b?rbatul

„Psalmul abordeaz? paralela dintre omul credincios şi cel nelegiuit, ce anume i se Înt?mpl? sau i se poate Înt?mpla fiec?rui om din cele dou? categorii. Comentatorii ?l consider? drept o introducere la Întreaga Carte a Psalmilor”

„Psalmul abordeaz? paralela dintre omul credincios şi cel nelegiuit, ce anume i se Înt?mpl? sau i se poate Înt?mpla fiec?rui om din cele dou? categorii. Comentatorii ?l consider? drept o introducere la Întreaga Carte a Psalmilor”
„Psalmul abordeaz? paralela dintre omul credincios şi cel nelegiuit, ce anume i se Înt?mpl? sau i se poate Înt?mpla fiec?rui om din cele dou? categorii. Comentatorii ?l consider? drept o introducere la Întreaga Carte a Psalmilor”

„Psalmul face parte din categoria didactic? şi conşine: 1. formula tipic? de introducere, printr-un text de felicitare, 2. termeni şi concepşii din literatura sapienşial?, 3. o terminologie tipic? şi pentru mentalitatea psalmilor din Tora”[6]. „Acest psalm – ad?ugat ulterior Psaltirii — este, În general, considerat ca un fel de introducere a Întregii c?rşi. Un timp nu a fost num?rat aparte, fiind redat ?mpreun? cu Psalmul 2. Caracterul s?u didactic, nu psalmodic, ?l deosebe?te de toşi ceilalţi”[7].

„Tema celor dou? cşi, Între care omul este liber s? aleag?, e clasic? În Biblie – cf. Deuteronom 30, 15.19; Ieremia 21, 8; Proverbe 1, 10-15; 4, 18-19. Calea vieşii const? În a-L iubi pe Dumnezeu şi a-I ?mplini poruncile (cf. Deuteronom 30, 16). Dup? tradişie, primii doi psalmi formau unul singur, ca introducere la Întreaga Psaltire: În Fapte 13, 33 (În unele manuscrise), Psalmul 2, 7 e citat cu menşiunea: dup? cum e scris În Psalmul Întşi; aceeaşi informaşie apare În Talmudul Babilonian (Berakoth 9b, 10a) şi la Iustin (Apol. 1, 40): Psalmul 1 descrie calea celui drept, iar Psalmul 2 arat? biruin?a acestuia. Eusebiu al Cezareii spune c? Psalmul 2 ?l completeaz? pe cel dintşi: nu e de ajuns ca omul s? se Îndep?rteze de p?cat şi s? cugete la Legea lui Dumnezeu, ci trebuie s? I se Încredin?eze lui Hristos şi s? intre În mo?tenirea Lui. ? Despre cele dou? cşi, tem? universal?, prezent? şi În mitul p?gÎn al lui Heracles, cf. În special Didahia (sf?rşitul sec. I d. Hr.) şi P?storul lui Hermas (sec. al II-lea d. Hr.)”[8].
1: Fericit b?rbatul carele n-a umblat În sfatul necredincioşilor şi cu p?c?toşii-n cale nu a stat şi pe scaunul ucigaşilor n-a ?ezut;
„Deşi psalmistul folose?te cuvÎntul b?rbat, SfÎntul Vasile cel Mare, comentÎnd textul, precizeaz? c? virtutea este aceeaşi, at?t pentru b?rbat c?t şi pentru femeie, şi c? aceasta din urm? este subÎn?eleas?, ca fiind parte din una şi aceeaşi natur? uman?. De notat acum scara ascendent? a acestor trei stihuri ale versetului, prin treptele celor trei verbe În asociere cu trei categorii de oameni: 1) Necredinciosul (aseves) este un termen generic: cel f?r? Dumnezeu şi, ca atare, lipsit de evlavie şi de orice sentiment religios; a nu umbla În sfatul necredincioşilor Înseamn? a nu te lua dup? p?rerile sau dup? orient?rile lor, a nu te l?sa influen?at de ei. 2) P?c?tosul este un termen specific: cel ce persevereaz? În p?cat şi-l practic? Întocmai ca un profesionist; literal: şi În calea p?c?toşilor nu a stat, dar În limba romÎn? a sta În calea cuiva Înseamn? a Încerca s?-l opre?ti, de unde trebuin?a t?lm?citorului de a apela la funcşia genitivului instrumental; mai mult, dac? În primul stih e vorba de o singur? direcţie a mi?c?rii, aici structura gramatical? sugereaz? dou? direcşii opuse, ceea ce ar Însemna: fericit e omul care, Înt?lnindu-se În cale cu p?c?toşii, nu s-a oprit, n-a intrat În vorb? cu ei, ci a trecut pe al?turi, v?zÎndu-şi de drumul s?u propriu. 3) Uciga?ul traduce termenul grecesc limos, al c?rui sens generic este acela de plag? nimicitoare, pr?p?d, dezastru. (Textul Masoretic folose?te cuvÎntul batjocoritor = cel ce ia În der?dere cele sfinte, ca şi pe cei ce cred În ele). A ?edea pe scaunul ucigaşilor (pierz?torilor, nimicitorilor) Înseamn? a te stabili În tagma lor şi, Într-un fel, a le fi urma?: un asemenea om e foarte aproape de pr?buşirea În neant”[9]. Alte nuan?e ale aceloraşi: „Jil?ul celor hulitori (În latin?: cathedra pestilentiae) reprezint? locul de propagare a doctrinei rele, corupte, de către cei Îng?mfaşi sau batjocoritori (Sf. Atanasie, Sf. Vasile cel Mare). – Termenul necuraşi (vinovaşi) designeaz?, În originalul ebraic, pe cei dovedişi În culp?: ca iudei necredincioşi, ca cei de alt? credin??, ca du?mani ai poporului ales. Exist? o gradaşie, indicat? de [Fer.] Augustin şi Sf. Ambrozie: de la necuraşi la p?c?toşi, apoi la hulitori, ca şi de la a mers, la s-a oprit, şi apoi a ?ezut. [?. A. D. a] preferat, fa?? de ucigaşi, termenul mai blÎnd, dar mai exact, de hulitori: e vorba de cei ce iau În der?dere dreapta credin??, suferind de p?catul trufiei”[10]. Tot despre acestea: „Fericit…: exprimarea şine de limbajul cultic – genul literar al macarismelor (cf. şi Psalmi 2, 12; 32, 1-2; 41, 2; 94, 12 etc.) cu un conşinut mai marcat teologic dec?t fericirile din limbajul sapienşial – cf. Proverbe 3, 13; Iov 5, 17; Ecclesiast 10, 17 etc. (cf. Ravasi[11], I, p. 73). ? nelegiuişi… p?c?toşi… ucigaşi: terminologia pentru p?c?toşi În Textul Masoretic: re?aim, r?uvoitori fa?? de Dumnezeu şi fa?? de oameni; hatta’im, p?c?toşi; leşim, batjocoritori, care nu au nimic sfÎnt (poate şi defşim?tori) este redat? În Septuaginta prin ???????, ?????????, ?????? (literal: aduc?tori de molim? ucig?toare; unii traduc chiar cu ciumaşi). ? n-a umblat… n-a ad?stat… nu s-a a?ezat: aceste trei verbe descriu laolalt? totalitatea vieşii, explicitÎnd calea (cf. Ravasi, I, p. 78). ? pe scaunul ucigaşilor nu s-a a?ezat: Vasile cel Mare şi identific? pe ?????? cu lucr?torii f?r?delegii: idealul este s? nu te molipse?ti de la ei, dar, dac? totuşi şi s-a Înt?mplat, s? nu te a?ezi/ad?stezi, s? nu r?mşi În aceast? stare”[12].
Prin b?rbat putem În?elege şi mintea v?z?toare de Dumnezeu: „Locul minşii este statornicirea ei ferm? În virtute şi În trezvie. C?ci este o statornicire şi În virtute, şi În p?cat”[13]. către aceast? statornicire trebuie s? tindem ÎncepÎnd chiar de acum: „A venit vremea s? te ridici, ai avut destul? vreme şi (parte) de Îndelung? r?bdare, e vremea s? te vindeci, vremea s? te Îndrepşi. Ai alunecat? Treze?te-te! Ai p?c?tuit? U?ureaz?-te! Nu mai umbla pe calea p?c?toşilor, ci sari afar? din ea!”[14]. „Cale s-a numit via?a noastr?, din pricina grabei spre sf?rşit a fiec?ruia dintre noi, cei care ne-am n?scut”[15], iar „prin scaun vorbe?te de r?mÎnerea noastr? permanent? În p?cat”[16]. De remarcat folosirea timpului trecut: „Psalmistul n-a spus: care nu umbl? În sfatul necredincioşilor, ci: care n-a umblat. C? nu-i vrednic de fericire cel care este Înc? În via??, pentru c?-i este necunoscut sf?rşitul”[17].
2: ci În legea Domnului şi este voia, În legea Lui va cugeta ziua şi noaptea.
„Voia Domnului e acelaşi lucru cu legea (Torah) din versul urm?tor: o dat?, ca precept de urmat, care asigur? bucuria de a face numai fapte bune; a doua oar?, ca text de studiat, cu aplicaşie şi perseveren??”[18]. Voia: „fericirea de a-L g?si pe Dumnezeu prin ?mplinirea voin?ei Lui este explicitat? pe larg În Psalmul 118. ? În Legea: paralelismul poetic ar fi cerut un sinonim a doua oar?; faptul c? se repet? Legea subliniaz? importan?a ei”[19].
„Aceast? cugetare la CuvÎntul lui Dumnezeu este asemenea unei tr?mbişi care şine inima treaz? În vederea unei lupte, de teama de a nu te cuprinde somnul În timp ce vr?jma?ul t?u vegheaz?”[20]. Mintea va cugeta „nu numai la poruncile noi ale Evangheliei, ale scrierilor apostolice şi ale Apocalipsei, ci şi la poruncile vechi, ale Legii şi ale proorocilor, care au propov?duit În deplin acord cu ei”[21]. „Chiar dac? nu voi putea s? le În?eleg pe toate, m? a?ez totuşi lÎng? Scripturile dumnezeieşti, cuget Întru Legea Domnului ziua şi noaptea şi nicicÎnd nu Încetez s? cercetez, s? discut, s? deliberez şi, ceea ce este, negreşit, cel mai important, s? m? rog lui Dumnezeu şi s? cer de la El […] În?elegere”[22]. E de dorit pentru credincios ca „memoria lui s? devin? chivot şi bibliotec? a c?rşilor lui Dumnezeu”[23]. „şi tu, care ?l urmezi pe Hristos şi e?ti imitatorul Lui, dac? r?mşi În cuvÎntul lui Dumnezeu, dac? meditezi Întru Legea Lui ziua şi noaptea, dac? te vei exersa În poruncile Lui, e?ti mereu În sfinte şi niciodat? nu te Îndep?rtezi de acolo”[24].
3: şi va fi ca pomul r?s?dit lÎng? izvoarele apelor, cel ce roada şi-o va da la vreme, a c?rui frunz? nu, nu va c?dea şi ale c?rui fapte, toate, vor spori.
„Pomul r?s?dit presupune intervenşia voin?ei divine. – Vaduri noi e o imagine sugerat?, dup? unii comentatori, de irigaşiile din Egipt şi Mesopotamia”[25]. „Pomul: aceeaşi imagine, În Ieremia 17, 7-8, pentru cel ce ?şi pune Încrederea În Dumnezeu. ? Pomul plin de sev? şi de rod a fost socotit un simbol al crucii şi a fost pus În leg?tur? cu pomul vieşii din Ierusalimul ceresc (Apocalipsa 2, 7; 22, 2), care reface armonia din gr?dina raiului (facerea 2, 9) (cf. Iustin, Apol. I, 40, 8-9; Dial. 86, 4).Apele d?t?toare de via?? au fost În?elese ca izvorul mÎntuirii prin botez: simbolistica baptismal? este bogat atestat? la P?rinşi (Epist. lui Barnaba 11; Ciprian, Epist. 73, 10; Hipolit, Comm. Dan., 1, 17; Grigorie al Nyssei, PG 46, 593-596; Ieronim, PL 26, 15-22 – apud Ravasi, I, p. 85). […] ? izvoarele apelor: Textul Masoretic are paleghim, canale de irigaşie, ceea ce, pentru clima Palestinei, sugereaz? udare permanent?. ? la vremea cuvenit?: gr. ??????, momentul prielnic pentru o acşiune. În Noul Testament a devenit termen teologic, desemnÎnd vremea mÎntuirii”[26].
„Frunzele nu vor c?dea; cu alte cuvinte, spune a?a: Orice cuvÎnt, care va ieşi de la voi, din gura voastr?, În credin?? şi dragoste, va fi multora spre Întoarcere la credin?? şi n?dejde”[27]. „Întocmai ca un copac s?dit la izvoarele apelor, tot astfel şi sufletul udat cu dumnezeiasca Scriptur? se Îngra?? şi d? rod copt, credin?a ortodox?, (şi) se ?mpodobe?te cu frunze totdeauna verzi, adic? cu fapte binepl?cute lui Dumnezeu”[28]. Omul „este cu adev?rat pomul pururi roditor de cuno?tin??, s?dit În acest rai al lumii, dup? aducerea la fiin?? a celor ce sunt din cele ce nu sunt”[29]. De reşinut c? roadele trebuie s? le d?m la vreme; deseori Încerc?m s? ajungem la roade f?r? ca mai Înainte s? fi c?utat izvoarele apelor. „Psaltirea ne poate ar?ta Îns?şi calea către fericire. Ea ne vorbe?te În chip creator şi felurit, Într-o expunere În aparen?? simpl?, despre metoda prin care putem ajunge s? dobÎndim fericirea. Despre acest subiect ?şi poşi face o ideea chiar de la primul psalm ca şi cum, ?mp?rşind virtutea În trei p?rşi, am defini fericirea În funcşie de analogia cu fiecare virtute În parte. A?a, În primul psalm, nume?te fericire Înstrşinarea de r?u, ea formÎnd Începutul pornirii spre mai bine. Dup? aceea nume?te fericire petrecerea cu gÎndul la cele sublime şi dumnezeieşti, ca una care treze?te deja dorul dup? mai bine. Apoi, În al treilea rÎnd, numim fericire asemÎnarea cu Dumnezeu, de dragul c?reia aceast? treapt? se mai nume?te fericirea cea premerg?toare. Pe aceasta o subÎn?elege Psaltirea prin pomul mereu verde cu care este asemÎnat? via?a, ajuns? la des?v?rşire prin virtute”[30].
4: Nu a?a-s necredincioşii, nu a?a, nu!,ci-s ca praful ce-l spulber? vÎntul de pe fa?a pămîntului…
Desp?rşişi de Izvorul vieşii, necredincioşii se cufund? Într-o fals? existen??. Aici (şi pretutindeni) Scriptura nu În?elege, prin necredincioşi, a?a numişii atei, ci pe cei ce se comport? ca şi cum n-ar avea de dat socoteal? lui Dumnezeu. Negarea divinit?şii era cu totul necunoscut? În timpurile biblice şi, am plusa noi, În orice timp, c?ci nu poşi nega ceea ce socote?ti c? nu exist?. Textul ebraic „conşine pleav?, nu [praf], pulbere, şi trimite la imaginea judec?şii, unde se va alege gr?ul de neghin?, bobul de pleav?”[31].
5: De aceea nu se vor scula necredincioşii În judecat?, nici p?c?toşii În sfatul celor drepşi.
Se vor scula sau se vor ridica: „fa?? de ebraicul qum, grecul ???????????? (????????) a favorizat interpret?ri eshatologice, ca putÎnd trimite la Învierea de apoi”[32].
Judecat?: „e vorba de Judecata de Apoi. Pentru Septuaginta, Îns?: o judecat? obiÎnuit? În via?a de toate zilele”[33]. „A sta la judecat?, cum se afl? În unele traduceri (În Biblia lui ?erban: a Învia), are sensul de a izbuti s? fie prezent, a fi admis (Întruc?t unii comentatori susşin c? cei p?c?toşi vor fi judecaşi in absentia – Dahood)”[34].
„Necredincioşii nu vor avea dreptul s?-i judece pe alţii, a?a cum În viziunea cre?tin? sfinţii sunt aceia care, ?mpreun? cu Iisus Hristos, vor judeca lumea (vezi I Corinteni 6, 2). Sensul acestui stih e luminat de cel urm?tor”[35].
„Dac? În Scriptur? se spune (c?): Necredincioşii nu vor Învia la judecat?, Înseamn? c? Învie, dar nu la judecat?, ci la osÎnd?. Dumnezeu n-are nevoie s? fac? mult? cercetare; dimpotriv?, odat? cu Învierea necredincioşilor urmeaz? Îndat? şi osÎnda lor”[36].
6: C? Domnul cunoa?te calea drepşilor, iar calea necredincioşilor va pieri.
„Domnul cunoa?te: termenul biblic tradus uzual cu a cunoa?te nu cuprinde doar intelectul, ci şi voin?a şi afectivitatea, implicÎnd o dorin?? intens? de apropiere fa?? de obiectul cunoa?terii. ? calea celor drepşi: unii P?rinşi au identificat-o cu Hristos”[37].
„A cunoa?te are aici sensul de a purta de grij?, a ocroti, ceea ce traduce exact şi termenul ebraic”[38]. Iar dac? va pieri calea necredincioşilor, Înseamn? c? aceasta a fost În mod impropriu socotit? cale, de vreme ce nu duce nicşieri…
[1] ?????
[2] ??????
[3] Monumenta linguae dacoromanorum, Biblia 1688, pars XI, Liber Psalmorum (În continuare, abreviat: PSALM), Editura Universit?şii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2003
[4] Septuaginta 4, tom I, Psalmii, Odele, Proverbele, Ecleziastul, CÎntarea CÎnt?rilor, (În continuare, abreviat: SEP 4/I), Colegiul Noua Europ?/Polirom, Bucure?ti/Iaşi, 2006
[5] Biblia sau SfÎnta Scriptur?, Edişie jubiliar? a SfÎntului Sinod, versiune diortosit? dup? Septuaginta, redactat? şi adnotat? de Bartolomeu Valeriu Anania (În continuare, abreviat: BBVA), Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe RomÎne (În continuare: EIB), Bucure?ti, 2001, p. 620
[6] PSALM, p. 369 – Tora: Numele dat de evrei primelor cinci c?rşi ale Bibliei şi care constituie baza scriptural? a iudaismului. Cre?tinii numesc cele cinci c?rşi Pentateuh (n. aut. PSALM).
[7] PSALM, p. 370 [?. A. D.] – vom sublinia astfel notele care-i aparşin lui ?tefan Augustin Doina?, colaborator la realizarea volumului XI din Monumenta linguae dacoromanorum. Acesta a realizat şi traducerea c?torva psalmi (1, 2, 3, 21, 50 – toşi ace?tia În c?te dou? versiuni -, Însoşişi de explicaşii, bine fundamentate patristic. Disparişia sa l-a ?mpiedicat s? definitiveze Întreaga Psaltire).
[8] SEP 4/I, p. 41
[9] BBVA, p. 620
[10] PSALM, p. 370 [?. A. D.]
[11] Ravasi, Gianfranco, 1985, 1988, Il libro dei Salmi, commento e attualizzazione, 3 vol., ed. Dehoniane.
[12] SEP 4/I, p. 41
[13] Filotei Sinaitul, Capete despre trezvie, 19
[14] Sf. Vasile cel Mare, Epistole, 44, 2
[15] Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, I, 4
[16] Sf. Vasile cel Mare, Epistole, 44, II
[17] Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, I, 3
[18] PSALM, p. 370 [?. A. D.]
[19] SEP 4/I, p. 41
[20] Origen, Omilii la Cartea Iosua, I, 7
[21] Origen, Comentariu la Evanghelia dup? Matei, X, 15
[22] Origen, Omilii la Genez?, XI, 3
[23] Origen, Omilii la Exod, IX, 4
[24] Origen, Omilii la Levitic, XII, 4
[25] PSALM, p. 370 [?. A. D.]
[26] SEP 4/I, p. 42
[27] Barnaba, Epistola, XI, 8
[28] Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica, IV, 17
[29] Nichita Stithatul, Vederea duhovniceasc? a raiului, 9
[30] Sf. Grigorie de Nyssa, La titlurile Psalmilor, I, 1
[31] PSALM, p. 370 [?. A. D.]
[32] SEP 4/I, p. 42
[33] PSALM, p. 369
[34] PSALM, p. 370 [?. A. D.]
[35] BBVA, p. 620
[36] Sf. Chiril al Ierusalimului, Catehezele, XVIII, 14
[37] SEP 4/I, p. 42
[38] BBVA, p. 621

Sursa: Blogul Pr. Ioan Sorin Usca. PSALMII. Autori: Pr. Ioan Sorin Usca, Prof. Ioan Traia, Editura Christiana, Bucure?ti, 2009

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.