versiunea moldoveneasca русская версия


Te slăvesc pe Tine, Părinte, căci ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor.

Te slăvesc pe Tine, Părinte, căci ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor.

19 октября 2017

«Dumnezeu se înțelege mai ușor cu copiii mici, că cei mici au suflet mai încăpător. La oamenii mari e o înghesuială de rele că nici n-ai unde să stai.» (10 ani) «Călugării nu sunt așa de vorbăreți pentru că dacă îl lasă pe Dumnezeu să le vorbească toată ziua, ei s-au obișnuit să tacă mult, ca să-L asculte, că nu pot să-L întrerupă tocmai pe Dumnezeu.» (8 ani)  

Liturghia sobornicească din satul Viișoara

Liturghia sobornicească din satul Viișoara

12 октября 2017

Joi, 12 octombrie 2017, părintele-blagocin Victor Guleac a convocat clerul din circumscripție pentru a sluji sfânta Liturghie în biserica „Sf.Arh.Mihail și Gavriil” din satul Viișoara, raionul Glodeni. A devenit deja o tradițe pentru preoții din raionul Glodeni de a coliturghisi lunar și de a catehiza enoriașii, pentru a-i întări duhovnicește în lupta cu viciile, cu nepăsarea, cu sectele și cu toate provocările veacului de acum. Demn de remarcat este și faptul că cu acest prilej au fost expuse spre închinare cele mai reprezentative icoane din raionul Glodeni. Preoții... 

Duminica pescuirii minunate

Duminica pescuirii minunate

7 октября 2017

Oamenii pot fi împărțiți în două categorii: oameni care îi zic luiDumnezeu „facă-se voia Ta” și oameni cărora Dumnezeu le zice „facă-se voia ta”. Şi, răspunzând, Simon a zis: Învăţătorule, toată noaptea ne-am trudit şi nimic nu am prins, dar, după cuvântul Tău, voi arunca mrejele. Şi făcând ei aceasta, au prins mulţime mare de peşte, că li se rupeau mrejele. Vreau să vă amintesc despre cele două pescuiri făcute de ucenici la porunca lui Iisus Hristos: prima, cea dinainte de patimi, cealaltă după înviere. Aceste două pescuiri simbolizează  

Adunarea trimestrială a preoților din Eparhia de Bălți și Fălești

Adunarea trimestrială a preoților din Eparhia de Bălți și Fălești

5 октября 2017

Joi, 5 octombrie 2017, în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți, Preasfințitul Marchel a prezidat adunarea ordinară a preoțior din cuprinsul Episcopiei de Bălți și Fălești. În cadrul întrunirii Ierarhul a făcut cunoștință preoților despre structurile eclesiale canonice și necanonice și implicit despre imperativul de lua binecuvântare arhierească atunci când preoții pleacă în pelerinaje  

Sfințirea temeliei bisericii din Clococenii Vechi

Sfințirea temeliei bisericii din Clococenii Vechi

3 октября 2017

Marți, 3 octombrie 2017, Preasfințitul Marchel a oficiat slujba de sfințire a temeliei bisericii „Cuvioasa Parascheva” din satul Clococenii Vechi, raionul Glodeni. Momentul istoric a fost onorat prin prezența creștinilor, dar și al autorităților publice locale: domnul Ion Leucă, președintele raionului Glodeni; domnul Iațuc Dumitru, primarul satului Clococenii Vechi și câțiva agenți economici locali. De asemenea evenimentul a fost solemn prin prezența unui sobor de preoți constituit din: părintele-blagocin Victor Guleac; părintele-duhovnic Pavel Cîrlan; părintele-paroh David... 

Anunț

Anunț

26 сентября 2017

Joi, 5 octombrie 2017, ora 8:30, în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți va avea lor adunarea trimestrială a preoților din cuprinsul Eparhiei de Bălți și Fălești. Adunarea va fi ordinară, alocuțiunea generală a Episcopului, iar la final discuții individuale. Se vor prezenta dările de seamă și se vor discuta cele mai importante subiecte de ordin administrativ și pastoral.  

După cum Moise a înălţat şarpele în pustie, aşa trebuie să se înalţe Fiul Omului.

După cum Moise a înălţat şarpele în pustie, aşa trebuie să se înalţe Fiul Omului.

23 сентября 2017

Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci a Domnului este una dintre cele mai importante sărbători. Este atât de mare, încât duminica dinaintea acesteia şi duminica de după ea, Sfânta noastră Biserică le dedică pregătirii creştinilor pentru ea şi întăririi în cugetarea la aceasta. Astfel, este rânduit şi inaintea sărbătorii Naşterii lui Hristos, şi înaintea Botezului Domnului. Cum ne pregăteşte Sfânta Biserică pentru aceasta mare sărbătoare? Ne propune ­să ne concentrăm atenţia şi inima la Crucea Domnului.  

Liturghia arhierească din satul Pruteni

Liturghia arhierească din satul Pruteni

16 сентября 2017

Sâmbătă, 16 septembrie 2017, Preasfințitul Marchel a oficiat sfințirea bisericii și sfânta Liturghie în biserica „Sf.Arh.Mihail și Gavriil ” din satul Pruteni, raionul Fălești. Slujba a fost prilejuită de finisarea lucrărilor de pictură și de a mulțumi bunului Dumnezeu pentru binefacerile Lui revărsate asupra noastră. În curtea bisericii, Episcopul a fost întâmpinat cu multe emoții de copii din sat, îmbrăcați în haine naționale. Au participat la sfânta Liturghie foarte mulți enoriași și ctitori, pentru a se ruga alături de arhipăstor,  

Înnoirea bisericii din Scumpia

Înnoirea bisericii din Scumpia

9 сентября 2017

Sâmbătă, 9 septembrie 2017, Preasfințitul Marchel a oficiat sfințirea picturii și implicit sfânta Liturghie în biserica „Sfânta Treime” din satul Scumpia, raionul Fălești. Ierarhul a fost întâmpinat foarte frumos de primarul localității, alături de copii îmbrăcați în haine naționale, de parohul bisericii – protoiereul Alexandru Negură. La slujbă au participat foarte mulți copii, mulți enoriași și un sobor de preoți constituit din:  

Fericit b?rbatul

„Psalmul abordeaz? paralela dintre omul credincios şi cel nelegiuit, ce anume i se Înt?mpl? sau i se poate Înt?mpla fiec?rui om din cele dou? categorii. Comentatorii ?l consider? drept o introducere la Întreaga Carte a Psalmilor”

„Psalmul abordeaz? paralela dintre omul credincios şi cel nelegiuit, ce anume i se Înt?mpl? sau i se poate Înt?mpla fiec?rui om din cele dou? categorii. Comentatorii ?l consider? drept o introducere la Întreaga Carte a Psalmilor”
„Psalmul abordeaz? paralela dintre omul credincios şi cel nelegiuit, ce anume i se Înt?mpl? sau i se poate Înt?mpla fiec?rui om din cele dou? categorii. Comentatorii ?l consider? drept o introducere la Întreaga Carte a Psalmilor”

„Psalmul face parte din categoria didactic? şi conşine: 1. formula tipic? de introducere, printr-un text de felicitare, 2. termeni şi concepşii din literatura sapienşial?, 3. o terminologie tipic? şi pentru mentalitatea psalmilor din Tora”[6]. „Acest psalm – ad?ugat ulterior Psaltirii — este, În general, considerat ca un fel de introducere a Întregii c?rşi. Un timp nu a fost num?rat aparte, fiind redat ?mpreun? cu Psalmul 2. Caracterul s?u didactic, nu psalmodic, ?l deosebe?te de toşi ceilalţi”[7].

„Tema celor dou? cşi, Între care omul este liber s? aleag?, e clasic? În Biblie – cf. Deuteronom 30, 15.19; Ieremia 21, 8; Proverbe 1, 10-15; 4, 18-19. Calea vieşii const? În a-L iubi pe Dumnezeu şi a-I ?mplini poruncile (cf. Deuteronom 30, 16). Dup? tradişie, primii doi psalmi formau unul singur, ca introducere la Întreaga Psaltire: În Fapte 13, 33 (În unele manuscrise), Psalmul 2, 7 e citat cu menşiunea: dup? cum e scris În Psalmul Întşi; aceeaşi informaşie apare În Talmudul Babilonian (Berakoth 9b, 10a) şi la Iustin (Apol. 1, 40): Psalmul 1 descrie calea celui drept, iar Psalmul 2 arat? biruin?a acestuia. Eusebiu al Cezareii spune c? Psalmul 2 ?l completeaz? pe cel dintşi: nu e de ajuns ca omul s? se Îndep?rteze de p?cat şi s? cugete la Legea lui Dumnezeu, ci trebuie s? I se Încredin?eze lui Hristos şi s? intre În mo?tenirea Lui. ? Despre cele dou? cşi, tem? universal?, prezent? şi În mitul p?gÎn al lui Heracles, cf. În special Didahia (sf?rşitul sec. I d. Hr.) şi P?storul lui Hermas (sec. al II-lea d. Hr.)”[8].
1: Fericit b?rbatul carele n-a umblat În sfatul necredincioşilor şi cu p?c?toşii-n cale nu a stat şi pe scaunul ucigaşilor n-a ?ezut;
„Deşi psalmistul folose?te cuvÎntul b?rbat, SfÎntul Vasile cel Mare, comentÎnd textul, precizeaz? c? virtutea este aceeaşi, at?t pentru b?rbat c?t şi pentru femeie, şi c? aceasta din urm? este subÎn?eleas?, ca fiind parte din una şi aceeaşi natur? uman?. De notat acum scara ascendent? a acestor trei stihuri ale versetului, prin treptele celor trei verbe În asociere cu trei categorii de oameni: 1) Necredinciosul (aseves) este un termen generic: cel f?r? Dumnezeu şi, ca atare, lipsit de evlavie şi de orice sentiment religios; a nu umbla În sfatul necredincioşilor Înseamn? a nu te lua dup? p?rerile sau dup? orient?rile lor, a nu te l?sa influen?at de ei. 2) P?c?tosul este un termen specific: cel ce persevereaz? În p?cat şi-l practic? Întocmai ca un profesionist; literal: şi În calea p?c?toşilor nu a stat, dar În limba romÎn? a sta În calea cuiva Înseamn? a Încerca s?-l opre?ti, de unde trebuin?a t?lm?citorului de a apela la funcşia genitivului instrumental; mai mult, dac? În primul stih e vorba de o singur? direcţie a mi?c?rii, aici structura gramatical? sugereaz? dou? direcşii opuse, ceea ce ar Însemna: fericit e omul care, Înt?lnindu-se În cale cu p?c?toşii, nu s-a oprit, n-a intrat În vorb? cu ei, ci a trecut pe al?turi, v?zÎndu-şi de drumul s?u propriu. 3) Uciga?ul traduce termenul grecesc limos, al c?rui sens generic este acela de plag? nimicitoare, pr?p?d, dezastru. (Textul Masoretic folose?te cuvÎntul batjocoritor = cel ce ia În der?dere cele sfinte, ca şi pe cei ce cred În ele). A ?edea pe scaunul ucigaşilor (pierz?torilor, nimicitorilor) Înseamn? a te stabili În tagma lor şi, Într-un fel, a le fi urma?: un asemenea om e foarte aproape de pr?buşirea În neant”[9]. Alte nuan?e ale aceloraşi: „Jil?ul celor hulitori (În latin?: cathedra pestilentiae) reprezint? locul de propagare a doctrinei rele, corupte, de către cei Îng?mfaşi sau batjocoritori (Sf. Atanasie, Sf. Vasile cel Mare). – Termenul necuraşi (vinovaşi) designeaz?, În originalul ebraic, pe cei dovedişi În culp?: ca iudei necredincioşi, ca cei de alt? credin??, ca du?mani ai poporului ales. Exist? o gradaşie, indicat? de [Fer.] Augustin şi Sf. Ambrozie: de la necuraşi la p?c?toşi, apoi la hulitori, ca şi de la a mers, la s-a oprit, şi apoi a ?ezut. [?. A. D. a] preferat, fa?? de ucigaşi, termenul mai blÎnd, dar mai exact, de hulitori: e vorba de cei ce iau În der?dere dreapta credin??, suferind de p?catul trufiei”[10]. Tot despre acestea: „Fericit…: exprimarea şine de limbajul cultic – genul literar al macarismelor (cf. şi Psalmi 2, 12; 32, 1-2; 41, 2; 94, 12 etc.) cu un conşinut mai marcat teologic dec?t fericirile din limbajul sapienşial – cf. Proverbe 3, 13; Iov 5, 17; Ecclesiast 10, 17 etc. (cf. Ravasi[11], I, p. 73). ? nelegiuişi… p?c?toşi… ucigaşi: terminologia pentru p?c?toşi În Textul Masoretic: re?aim, r?uvoitori fa?? de Dumnezeu şi fa?? de oameni; hatta’im, p?c?toşi; leşim, batjocoritori, care nu au nimic sfÎnt (poate şi defşim?tori) este redat? În Septuaginta prin ???????, ?????????, ?????? (literal: aduc?tori de molim? ucig?toare; unii traduc chiar cu ciumaşi). ? n-a umblat… n-a ad?stat… nu s-a a?ezat: aceste trei verbe descriu laolalt? totalitatea vieşii, explicitÎnd calea (cf. Ravasi, I, p. 78). ? pe scaunul ucigaşilor nu s-a a?ezat: Vasile cel Mare şi identific? pe ?????? cu lucr?torii f?r?delegii: idealul este s? nu te molipse?ti de la ei, dar, dac? totuşi şi s-a Înt?mplat, s? nu te a?ezi/ad?stezi, s? nu r?mşi În aceast? stare”[12].
Prin b?rbat putem În?elege şi mintea v?z?toare de Dumnezeu: „Locul minşii este statornicirea ei ferm? În virtute şi În trezvie. C?ci este o statornicire şi În virtute, şi În p?cat”[13]. către aceast? statornicire trebuie s? tindem ÎncepÎnd chiar de acum: „A venit vremea s? te ridici, ai avut destul? vreme şi (parte) de Îndelung? r?bdare, e vremea s? te vindeci, vremea s? te Îndrepşi. Ai alunecat? Treze?te-te! Ai p?c?tuit? U?ureaz?-te! Nu mai umbla pe calea p?c?toşilor, ci sari afar? din ea!”[14]. „Cale s-a numit via?a noastr?, din pricina grabei spre sf?rşit a fiec?ruia dintre noi, cei care ne-am n?scut”[15], iar „prin scaun vorbe?te de r?mÎnerea noastr? permanent? În p?cat”[16]. De remarcat folosirea timpului trecut: „Psalmistul n-a spus: care nu umbl? În sfatul necredincioşilor, ci: care n-a umblat. C? nu-i vrednic de fericire cel care este Înc? În via??, pentru c?-i este necunoscut sf?rşitul”[17].
2: ci În legea Domnului şi este voia, În legea Lui va cugeta ziua şi noaptea.
„Voia Domnului e acelaşi lucru cu legea (Torah) din versul urm?tor: o dat?, ca precept de urmat, care asigur? bucuria de a face numai fapte bune; a doua oar?, ca text de studiat, cu aplicaşie şi perseveren??”[18]. Voia: „fericirea de a-L g?si pe Dumnezeu prin ?mplinirea voin?ei Lui este explicitat? pe larg În Psalmul 118. ? În Legea: paralelismul poetic ar fi cerut un sinonim a doua oar?; faptul c? se repet? Legea subliniaz? importan?a ei”[19].
„Aceast? cugetare la CuvÎntul lui Dumnezeu este asemenea unei tr?mbişi care şine inima treaz? În vederea unei lupte, de teama de a nu te cuprinde somnul În timp ce vr?jma?ul t?u vegheaz?”[20]. Mintea va cugeta „nu numai la poruncile noi ale Evangheliei, ale scrierilor apostolice şi ale Apocalipsei, ci şi la poruncile vechi, ale Legii şi ale proorocilor, care au propov?duit În deplin acord cu ei”[21]. „Chiar dac? nu voi putea s? le În?eleg pe toate, m? a?ez totuşi lÎng? Scripturile dumnezeieşti, cuget Întru Legea Domnului ziua şi noaptea şi nicicÎnd nu Încetez s? cercetez, s? discut, s? deliberez şi, ceea ce este, negreşit, cel mai important, s? m? rog lui Dumnezeu şi s? cer de la El […] În?elegere”[22]. E de dorit pentru credincios ca „memoria lui s? devin? chivot şi bibliotec? a c?rşilor lui Dumnezeu”[23]. „şi tu, care ?l urmezi pe Hristos şi e?ti imitatorul Lui, dac? r?mşi În cuvÎntul lui Dumnezeu, dac? meditezi Întru Legea Lui ziua şi noaptea, dac? te vei exersa În poruncile Lui, e?ti mereu În sfinte şi niciodat? nu te Îndep?rtezi de acolo”[24].
3: şi va fi ca pomul r?s?dit lÎng? izvoarele apelor, cel ce roada şi-o va da la vreme, a c?rui frunz? nu, nu va c?dea şi ale c?rui fapte, toate, vor spori.
„Pomul r?s?dit presupune intervenşia voin?ei divine. – Vaduri noi e o imagine sugerat?, dup? unii comentatori, de irigaşiile din Egipt şi Mesopotamia”[25]. „Pomul: aceeaşi imagine, În Ieremia 17, 7-8, pentru cel ce ?şi pune Încrederea În Dumnezeu. ? Pomul plin de sev? şi de rod a fost socotit un simbol al crucii şi a fost pus În leg?tur? cu pomul vieşii din Ierusalimul ceresc (Apocalipsa 2, 7; 22, 2), care reface armonia din gr?dina raiului (facerea 2, 9) (cf. Iustin, Apol. I, 40, 8-9; Dial. 86, 4).Apele d?t?toare de via?? au fost În?elese ca izvorul mÎntuirii prin botez: simbolistica baptismal? este bogat atestat? la P?rinşi (Epist. lui Barnaba 11; Ciprian, Epist. 73, 10; Hipolit, Comm. Dan., 1, 17; Grigorie al Nyssei, PG 46, 593-596; Ieronim, PL 26, 15-22 – apud Ravasi, I, p. 85). […] ? izvoarele apelor: Textul Masoretic are paleghim, canale de irigaşie, ceea ce, pentru clima Palestinei, sugereaz? udare permanent?. ? la vremea cuvenit?: gr. ??????, momentul prielnic pentru o acşiune. În Noul Testament a devenit termen teologic, desemnÎnd vremea mÎntuirii”[26].
„Frunzele nu vor c?dea; cu alte cuvinte, spune a?a: Orice cuvÎnt, care va ieşi de la voi, din gura voastr?, În credin?? şi dragoste, va fi multora spre Întoarcere la credin?? şi n?dejde”[27]. „Întocmai ca un copac s?dit la izvoarele apelor, tot astfel şi sufletul udat cu dumnezeiasca Scriptur? se Îngra?? şi d? rod copt, credin?a ortodox?, (şi) se ?mpodobe?te cu frunze totdeauna verzi, adic? cu fapte binepl?cute lui Dumnezeu”[28]. Omul „este cu adev?rat pomul pururi roditor de cuno?tin??, s?dit În acest rai al lumii, dup? aducerea la fiin?? a celor ce sunt din cele ce nu sunt”[29]. De reşinut c? roadele trebuie s? le d?m la vreme; deseori Încerc?m s? ajungem la roade f?r? ca mai Înainte s? fi c?utat izvoarele apelor. „Psaltirea ne poate ar?ta Îns?şi calea către fericire. Ea ne vorbe?te În chip creator şi felurit, Într-o expunere În aparen?? simpl?, despre metoda prin care putem ajunge s? dobÎndim fericirea. Despre acest subiect ?şi poşi face o ideea chiar de la primul psalm ca şi cum, ?mp?rşind virtutea În trei p?rşi, am defini fericirea În funcşie de analogia cu fiecare virtute În parte. A?a, În primul psalm, nume?te fericire Înstrşinarea de r?u, ea formÎnd Începutul pornirii spre mai bine. Dup? aceea nume?te fericire petrecerea cu gÎndul la cele sublime şi dumnezeieşti, ca una care treze?te deja dorul dup? mai bine. Apoi, În al treilea rÎnd, numim fericire asemÎnarea cu Dumnezeu, de dragul c?reia aceast? treapt? se mai nume?te fericirea cea premerg?toare. Pe aceasta o subÎn?elege Psaltirea prin pomul mereu verde cu care este asemÎnat? via?a, ajuns? la des?v?rşire prin virtute”[30].
4: Nu a?a-s necredincioşii, nu a?a, nu!,ci-s ca praful ce-l spulber? vÎntul de pe fa?a pămîntului…
Desp?rşişi de Izvorul vieşii, necredincioşii se cufund? Într-o fals? existen??. Aici (şi pretutindeni) Scriptura nu În?elege, prin necredincioşi, a?a numişii atei, ci pe cei ce se comport? ca şi cum n-ar avea de dat socoteal? lui Dumnezeu. Negarea divinit?şii era cu totul necunoscut? În timpurile biblice şi, am plusa noi, În orice timp, c?ci nu poşi nega ceea ce socote?ti c? nu exist?. Textul ebraic „conşine pleav?, nu [praf], pulbere, şi trimite la imaginea judec?şii, unde se va alege gr?ul de neghin?, bobul de pleav?”[31].
5: De aceea nu se vor scula necredincioşii În judecat?, nici p?c?toşii În sfatul celor drepşi.
Se vor scula sau se vor ridica: „fa?? de ebraicul qum, grecul ???????????? (????????) a favorizat interpret?ri eshatologice, ca putÎnd trimite la Învierea de apoi”[32].
Judecat?: „e vorba de Judecata de Apoi. Pentru Septuaginta, Îns?: o judecat? obiÎnuit? În via?a de toate zilele”[33]. „A sta la judecat?, cum se afl? În unele traduceri (În Biblia lui ?erban: a Învia), are sensul de a izbuti s? fie prezent, a fi admis (Întruc?t unii comentatori susşin c? cei p?c?toşi vor fi judecaşi in absentia – Dahood)”[34].
„Necredincioşii nu vor avea dreptul s?-i judece pe alţii, a?a cum În viziunea cre?tin? sfinţii sunt aceia care, ?mpreun? cu Iisus Hristos, vor judeca lumea (vezi I Corinteni 6, 2). Sensul acestui stih e luminat de cel urm?tor”[35].
„Dac? În Scriptur? se spune (c?): Necredincioşii nu vor Învia la judecat?, Înseamn? c? Învie, dar nu la judecat?, ci la osÎnd?. Dumnezeu n-are nevoie s? fac? mult? cercetare; dimpotriv?, odat? cu Învierea necredincioşilor urmeaz? Îndat? şi osÎnda lor”[36].
6: C? Domnul cunoa?te calea drepşilor, iar calea necredincioşilor va pieri.
„Domnul cunoa?te: termenul biblic tradus uzual cu a cunoa?te nu cuprinde doar intelectul, ci şi voin?a şi afectivitatea, implicÎnd o dorin?? intens? de apropiere fa?? de obiectul cunoa?terii. ? calea celor drepşi: unii P?rinşi au identificat-o cu Hristos”[37].
„A cunoa?te are aici sensul de a purta de grij?, a ocroti, ceea ce traduce exact şi termenul ebraic”[38]. Iar dac? va pieri calea necredincioşilor, Înseamn? c? aceasta a fost În mod impropriu socotit? cale, de vreme ce nu duce nicşieri…
[1] ?????
[2] ??????
[3] Monumenta linguae dacoromanorum, Biblia 1688, pars XI, Liber Psalmorum (În continuare, abreviat: PSALM), Editura Universit?şii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2003
[4] Septuaginta 4, tom I, Psalmii, Odele, Proverbele, Ecleziastul, CÎntarea CÎnt?rilor, (În continuare, abreviat: SEP 4/I), Colegiul Noua Europ?/Polirom, Bucure?ti/Iaşi, 2006
[5] Biblia sau SfÎnta Scriptur?, Edişie jubiliar? a SfÎntului Sinod, versiune diortosit? dup? Septuaginta, redactat? şi adnotat? de Bartolomeu Valeriu Anania (În continuare, abreviat: BBVA), Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe RomÎne (În continuare: EIB), Bucure?ti, 2001, p. 620
[6] PSALM, p. 369 – Tora: Numele dat de evrei primelor cinci c?rşi ale Bibliei şi care constituie baza scriptural? a iudaismului. Cre?tinii numesc cele cinci c?rşi Pentateuh (n. aut. PSALM).
[7] PSALM, p. 370 [?. A. D.] – vom sublinia astfel notele care-i aparşin lui ?tefan Augustin Doina?, colaborator la realizarea volumului XI din Monumenta linguae dacoromanorum. Acesta a realizat şi traducerea c?torva psalmi (1, 2, 3, 21, 50 – toşi ace?tia În c?te dou? versiuni -, Însoşişi de explicaşii, bine fundamentate patristic. Disparişia sa l-a ?mpiedicat s? definitiveze Întreaga Psaltire).
[8] SEP 4/I, p. 41
[9] BBVA, p. 620
[10] PSALM, p. 370 [?. A. D.]
[11] Ravasi, Gianfranco, 1985, 1988, Il libro dei Salmi, commento e attualizzazione, 3 vol., ed. Dehoniane.
[12] SEP 4/I, p. 41
[13] Filotei Sinaitul, Capete despre trezvie, 19
[14] Sf. Vasile cel Mare, Epistole, 44, 2
[15] Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, I, 4
[16] Sf. Vasile cel Mare, Epistole, 44, II
[17] Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, I, 3
[18] PSALM, p. 370 [?. A. D.]
[19] SEP 4/I, p. 41
[20] Origen, Omilii la Cartea Iosua, I, 7
[21] Origen, Comentariu la Evanghelia dup? Matei, X, 15
[22] Origen, Omilii la Genez?, XI, 3
[23] Origen, Omilii la Exod, IX, 4
[24] Origen, Omilii la Levitic, XII, 4
[25] PSALM, p. 370 [?. A. D.]
[26] SEP 4/I, p. 42
[27] Barnaba, Epistola, XI, 8
[28] Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica, IV, 17
[29] Nichita Stithatul, Vederea duhovniceasc? a raiului, 9
[30] Sf. Grigorie de Nyssa, La titlurile Psalmilor, I, 1
[31] PSALM, p. 370 [?. A. D.]
[32] SEP 4/I, p. 42
[33] PSALM, p. 369
[34] PSALM, p. 370 [?. A. D.]
[35] BBVA, p. 620
[36] Sf. Chiril al Ierusalimului, Catehezele, XVIII, 14
[37] SEP 4/I, p. 42
[38] BBVA, p. 621

Sursa: Blogul Pr. Ioan Sorin Usca. PSALMII. Autori: Pr. Ioan Sorin Usca, Prof. Ioan Traia, Editura Christiana, Bucure?ti, 2009


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.