versiunea moldoveneasca русская версия


Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

19 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în satul Cuhnesti, raionul Glodeni a avut loc festivalul concurs raional al cântecului sacru pascal cu genericul „SUB LUMINA ÎNVIERII”. Evenimentul a fost organizat de consiliul raional și secția Cultură din Glodeni, primăria și biserica din Cuhnești, în parteneriat cu protoieria Glodeni. Colectivele corale au adus jertfă de laudă, prin care L-au slavit pe Mielul Blând, Mântuitorul și Salvatorul omenirii. Printre cele mai onorabile coruri s-a remarcat corul de preoți ai blagociniei Glodeni, dar și corul select al orașului Dorohoi. La final au fost... 

Festivalul pascal din satul Chetriș

Festivalul pascal din satul Chetriș

18 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în frumoasa curte a bisericii „Sf.Ier.Nicolae” din satul Chetriș, raionul Fălești s-a petrecut festivalul pascal al blagociniei Fălești 2, cu genericul „Cânta-voi Dumnezeului meu”, ediţia a VII-a, organizat de către Secţia raională Cultură şi Turism în colaborare cu blagocinia 2 din raionul Făleşti. Debutul evenimentului a avut loc în biserică, prin rugăciunea de binecuvântare, săvârșită de blagocinul sectorului Fălești 2 – protoiereul Oleg Fistican și parohul bisericii – protoiereul Igor Bumbac.  

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

17 апреля 2017

Ce am sărbătorit? Am serbat că Iisus Hristos a înviat, serbăm biruința, bucurându-ne ca vrăjmașul a fost învins, moartea a fost omorâtă, iadul s-a zdrobit, zapisul nostru de condamnare a fost rupt (Col.2,14), am fost grațiați (In.1,16). Suntem fericiți că însuși Împăratul nostru ne-a îndemnat să ne bucurăm și să nu ne mai temem (Mt.28,9-10). Învierea lui Hristos nu este o simplă revenire la viața pământească, ci începutul altei vieți: viața veșnică, începutul erei eshatologice. De aceea, Biserica Ortodoxă cântă în ziua de Paști: „Prăznuim astăzi omorârea... 

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

16 апреля 2017

De sărbătoarea sărbătorilor, Învierea Domnului din morți, Preasfințitul Marchel a transmis enoriașilor catedralei, lumină din lumina focului haric. La această slujbă au participat clericii și slujitorii catedralei, dar și foarte mulți credincioși, veniți pentru a primi Lumina Sfântă, pentru a se ruga împreună cu arhipăstorul lor, pentru a se saluta mai întâi în biserică cu „Hristos a înviat”, dar și pentru a sfinți prinoasele. Particularitatea sfintei Liturghii a fost citirea ierarhică a pastoralelor: patriarhală, mitropolitană și episcopală, precum și sfințirea... 

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

15 апреля 2017

Hristos, Înviat din morți, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpînire asupra Lui. (Rom. 6.9) Iubiții mei frați și surori, să mulțumim bunului nostru Dumnezeu care L-a înviat din morți pe Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos (I Cor. 6.14), distrugînd astfel puterea purtătoare de moarte a vicleanului, ca să încolțească sîmburele nădejdii noastre spre învierea și mîntuirea sufletului omenesc, de care eram lipsiți pentru căderea strămoșilor. Învierea din morți a Mîntuitorului nostru Iisus Hristos este Taină, Lumină și Iubire negrăită, scrie Sf. Grigore Teologul:... 

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

14 апреля 2017

Vinerea Patimilor este cea mai aspră zi de post, pentru că Biserica face pomenirea răstignirii Domnului şi punerii Lui în mormânt. Evenimentul a fost retrăit vineri seara la catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”, de către Preasfinţitul Marchel, clerul şi poporul acestei catedrale. Prohodul şi înconjurarea bisericii cu sfântul epitaf au fost cele mai semnificative momente al acestei zile. Însă tristețea zilei de vineri va fi eclipsată de bucuria Învierii Domnului, care va fi sărbătorită în noaptea de Paști, la care vă chemăm pe toți.  

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

13 апреля 2017

În seara din Joia Patimilor, în bisericile ortodoxe se oficiază o slujbă deosebit de sobră și umilă. Sentimentul de tristețe este aprofundat prin citirea celor 12 Evanghelii, în care se amintește despre suferința Mântuitorului, despre pătimirea Sa, despre umilirea, biciuirea, moartea pe cruce și îngroparea Lui. Aceste ultime evenimente din viața pământească a Domnului nostru Iisus Hristos au fost trăite intens  

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

10 апреля 2017

În perioada 2 mai – 19 mai, 2017, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, invită în special preoții-profesori de Religie la cursuri de formare continuă sau altfel spus, pentru a obține modulul psiho-pedagogic. Acest modul este obligatoriu pentru cei care predau Religia, dar este foarte util și pentru toți doritorii de formare profesională. Condiții: 1. Durata studiilor: 2 mai – 19 mai, deci 3 săptămâni (15 zile), de luni până vineri.  

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

6 апреля 2017

Joi, 6 aprilie 2017, Preasfințitul Marchel s-a deplasat la ambasada Federației Ruse din Chișinău, pentru a exprima sincere condoleanțe familiilor îndoliate, ca urmare a atacului de la metroul din Sankt Petersburg, pentru care a depus flori. Ierarhul s-a rugat pentru odihna răposaților, dar și pentru însătoșirea celor răniți.  

Fericit b?rbatul

„Psalmul abordeaz? paralela dintre omul credincios şi cel nelegiuit, ce anume i se Înt?mpl? sau i se poate Înt?mpla fiec?rui om din cele dou? categorii. Comentatorii ?l consider? drept o introducere la Întreaga Carte a Psalmilor”

„Psalmul abordeaz? paralela dintre omul credincios şi cel nelegiuit, ce anume i se Înt?mpl? sau i se poate Înt?mpla fiec?rui om din cele dou? categorii. Comentatorii ?l consider? drept o introducere la Întreaga Carte a Psalmilor”
„Psalmul abordeaz? paralela dintre omul credincios şi cel nelegiuit, ce anume i se Înt?mpl? sau i se poate Înt?mpla fiec?rui om din cele dou? categorii. Comentatorii ?l consider? drept o introducere la Întreaga Carte a Psalmilor”

„Psalmul face parte din categoria didactic? şi conşine: 1. formula tipic? de introducere, printr-un text de felicitare, 2. termeni şi concepşii din literatura sapienşial?, 3. o terminologie tipic? şi pentru mentalitatea psalmilor din Tora”[6]. „Acest psalm – ad?ugat ulterior Psaltirii — este, În general, considerat ca un fel de introducere a Întregii c?rşi. Un timp nu a fost num?rat aparte, fiind redat ?mpreun? cu Psalmul 2. Caracterul s?u didactic, nu psalmodic, ?l deosebe?te de toşi ceilalţi”[7].

„Tema celor dou? cşi, Între care omul este liber s? aleag?, e clasic? În Biblie – cf. Deuteronom 30, 15.19; Ieremia 21, 8; Proverbe 1, 10-15; 4, 18-19. Calea vieşii const? În a-L iubi pe Dumnezeu şi a-I ?mplini poruncile (cf. Deuteronom 30, 16). Dup? tradişie, primii doi psalmi formau unul singur, ca introducere la Întreaga Psaltire: În Fapte 13, 33 (În unele manuscrise), Psalmul 2, 7 e citat cu menşiunea: dup? cum e scris În Psalmul Întşi; aceeaşi informaşie apare În Talmudul Babilonian (Berakoth 9b, 10a) şi la Iustin (Apol. 1, 40): Psalmul 1 descrie calea celui drept, iar Psalmul 2 arat? biruin?a acestuia. Eusebiu al Cezareii spune c? Psalmul 2 ?l completeaz? pe cel dintşi: nu e de ajuns ca omul s? se Îndep?rteze de p?cat şi s? cugete la Legea lui Dumnezeu, ci trebuie s? I se Încredin?eze lui Hristos şi s? intre În mo?tenirea Lui. ? Despre cele dou? cşi, tem? universal?, prezent? şi În mitul p?gÎn al lui Heracles, cf. În special Didahia (sf?rşitul sec. I d. Hr.) şi P?storul lui Hermas (sec. al II-lea d. Hr.)”[8].
1: Fericit b?rbatul carele n-a umblat În sfatul necredincioşilor şi cu p?c?toşii-n cale nu a stat şi pe scaunul ucigaşilor n-a ?ezut;
„Deşi psalmistul folose?te cuvÎntul b?rbat, SfÎntul Vasile cel Mare, comentÎnd textul, precizeaz? c? virtutea este aceeaşi, at?t pentru b?rbat c?t şi pentru femeie, şi c? aceasta din urm? este subÎn?eleas?, ca fiind parte din una şi aceeaşi natur? uman?. De notat acum scara ascendent? a acestor trei stihuri ale versetului, prin treptele celor trei verbe În asociere cu trei categorii de oameni: 1) Necredinciosul (aseves) este un termen generic: cel f?r? Dumnezeu şi, ca atare, lipsit de evlavie şi de orice sentiment religios; a nu umbla În sfatul necredincioşilor Înseamn? a nu te lua dup? p?rerile sau dup? orient?rile lor, a nu te l?sa influen?at de ei. 2) P?c?tosul este un termen specific: cel ce persevereaz? În p?cat şi-l practic? Întocmai ca un profesionist; literal: şi În calea p?c?toşilor nu a stat, dar În limba romÎn? a sta În calea cuiva Înseamn? a Încerca s?-l opre?ti, de unde trebuin?a t?lm?citorului de a apela la funcşia genitivului instrumental; mai mult, dac? În primul stih e vorba de o singur? direcţie a mi?c?rii, aici structura gramatical? sugereaz? dou? direcşii opuse, ceea ce ar Însemna: fericit e omul care, Înt?lnindu-se În cale cu p?c?toşii, nu s-a oprit, n-a intrat În vorb? cu ei, ci a trecut pe al?turi, v?zÎndu-şi de drumul s?u propriu. 3) Uciga?ul traduce termenul grecesc limos, al c?rui sens generic este acela de plag? nimicitoare, pr?p?d, dezastru. (Textul Masoretic folose?te cuvÎntul batjocoritor = cel ce ia În der?dere cele sfinte, ca şi pe cei ce cred În ele). A ?edea pe scaunul ucigaşilor (pierz?torilor, nimicitorilor) Înseamn? a te stabili În tagma lor şi, Într-un fel, a le fi urma?: un asemenea om e foarte aproape de pr?buşirea În neant”[9]. Alte nuan?e ale aceloraşi: „Jil?ul celor hulitori (În latin?: cathedra pestilentiae) reprezint? locul de propagare a doctrinei rele, corupte, de către cei Îng?mfaşi sau batjocoritori (Sf. Atanasie, Sf. Vasile cel Mare). – Termenul necuraşi (vinovaşi) designeaz?, În originalul ebraic, pe cei dovedişi În culp?: ca iudei necredincioşi, ca cei de alt? credin??, ca du?mani ai poporului ales. Exist? o gradaşie, indicat? de [Fer.] Augustin şi Sf. Ambrozie: de la necuraşi la p?c?toşi, apoi la hulitori, ca şi de la a mers, la s-a oprit, şi apoi a ?ezut. [?. A. D. a] preferat, fa?? de ucigaşi, termenul mai blÎnd, dar mai exact, de hulitori: e vorba de cei ce iau În der?dere dreapta credin??, suferind de p?catul trufiei”[10]. Tot despre acestea: „Fericit…: exprimarea şine de limbajul cultic – genul literar al macarismelor (cf. şi Psalmi 2, 12; 32, 1-2; 41, 2; 94, 12 etc.) cu un conşinut mai marcat teologic dec?t fericirile din limbajul sapienşial – cf. Proverbe 3, 13; Iov 5, 17; Ecclesiast 10, 17 etc. (cf. Ravasi[11], I, p. 73). ? nelegiuişi… p?c?toşi… ucigaşi: terminologia pentru p?c?toşi În Textul Masoretic: re?aim, r?uvoitori fa?? de Dumnezeu şi fa?? de oameni; hatta’im, p?c?toşi; leşim, batjocoritori, care nu au nimic sfÎnt (poate şi defşim?tori) este redat? În Septuaginta prin ???????, ?????????, ?????? (literal: aduc?tori de molim? ucig?toare; unii traduc chiar cu ciumaşi). ? n-a umblat… n-a ad?stat… nu s-a a?ezat: aceste trei verbe descriu laolalt? totalitatea vieşii, explicitÎnd calea (cf. Ravasi, I, p. 78). ? pe scaunul ucigaşilor nu s-a a?ezat: Vasile cel Mare şi identific? pe ?????? cu lucr?torii f?r?delegii: idealul este s? nu te molipse?ti de la ei, dar, dac? totuşi şi s-a Înt?mplat, s? nu te a?ezi/ad?stezi, s? nu r?mşi În aceast? stare”[12].
Prin b?rbat putem În?elege şi mintea v?z?toare de Dumnezeu: „Locul minşii este statornicirea ei ferm? În virtute şi În trezvie. C?ci este o statornicire şi În virtute, şi În p?cat”[13]. către aceast? statornicire trebuie s? tindem ÎncepÎnd chiar de acum: „A venit vremea s? te ridici, ai avut destul? vreme şi (parte) de Îndelung? r?bdare, e vremea s? te vindeci, vremea s? te Îndrepşi. Ai alunecat? Treze?te-te! Ai p?c?tuit? U?ureaz?-te! Nu mai umbla pe calea p?c?toşilor, ci sari afar? din ea!”[14]. „Cale s-a numit via?a noastr?, din pricina grabei spre sf?rşit a fiec?ruia dintre noi, cei care ne-am n?scut”[15], iar „prin scaun vorbe?te de r?mÎnerea noastr? permanent? În p?cat”[16]. De remarcat folosirea timpului trecut: „Psalmistul n-a spus: care nu umbl? În sfatul necredincioşilor, ci: care n-a umblat. C? nu-i vrednic de fericire cel care este Înc? În via??, pentru c?-i este necunoscut sf?rşitul”[17].
2: ci În legea Domnului şi este voia, În legea Lui va cugeta ziua şi noaptea.
„Voia Domnului e acelaşi lucru cu legea (Torah) din versul urm?tor: o dat?, ca precept de urmat, care asigur? bucuria de a face numai fapte bune; a doua oar?, ca text de studiat, cu aplicaşie şi perseveren??”[18]. Voia: „fericirea de a-L g?si pe Dumnezeu prin ?mplinirea voin?ei Lui este explicitat? pe larg În Psalmul 118. ? În Legea: paralelismul poetic ar fi cerut un sinonim a doua oar?; faptul c? se repet? Legea subliniaz? importan?a ei”[19].
„Aceast? cugetare la CuvÎntul lui Dumnezeu este asemenea unei tr?mbişi care şine inima treaz? În vederea unei lupte, de teama de a nu te cuprinde somnul În timp ce vr?jma?ul t?u vegheaz?”[20]. Mintea va cugeta „nu numai la poruncile noi ale Evangheliei, ale scrierilor apostolice şi ale Apocalipsei, ci şi la poruncile vechi, ale Legii şi ale proorocilor, care au propov?duit În deplin acord cu ei”[21]. „Chiar dac? nu voi putea s? le În?eleg pe toate, m? a?ez totuşi lÎng? Scripturile dumnezeieşti, cuget Întru Legea Domnului ziua şi noaptea şi nicicÎnd nu Încetez s? cercetez, s? discut, s? deliberez şi, ceea ce este, negreşit, cel mai important, s? m? rog lui Dumnezeu şi s? cer de la El […] În?elegere”[22]. E de dorit pentru credincios ca „memoria lui s? devin? chivot şi bibliotec? a c?rşilor lui Dumnezeu”[23]. „şi tu, care ?l urmezi pe Hristos şi e?ti imitatorul Lui, dac? r?mşi În cuvÎntul lui Dumnezeu, dac? meditezi Întru Legea Lui ziua şi noaptea, dac? te vei exersa În poruncile Lui, e?ti mereu În sfinte şi niciodat? nu te Îndep?rtezi de acolo”[24].
3: şi va fi ca pomul r?s?dit lÎng? izvoarele apelor, cel ce roada şi-o va da la vreme, a c?rui frunz? nu, nu va c?dea şi ale c?rui fapte, toate, vor spori.
„Pomul r?s?dit presupune intervenşia voin?ei divine. – Vaduri noi e o imagine sugerat?, dup? unii comentatori, de irigaşiile din Egipt şi Mesopotamia”[25]. „Pomul: aceeaşi imagine, În Ieremia 17, 7-8, pentru cel ce ?şi pune Încrederea În Dumnezeu. ? Pomul plin de sev? şi de rod a fost socotit un simbol al crucii şi a fost pus În leg?tur? cu pomul vieşii din Ierusalimul ceresc (Apocalipsa 2, 7; 22, 2), care reface armonia din gr?dina raiului (facerea 2, 9) (cf. Iustin, Apol. I, 40, 8-9; Dial. 86, 4).Apele d?t?toare de via?? au fost În?elese ca izvorul mÎntuirii prin botez: simbolistica baptismal? este bogat atestat? la P?rinşi (Epist. lui Barnaba 11; Ciprian, Epist. 73, 10; Hipolit, Comm. Dan., 1, 17; Grigorie al Nyssei, PG 46, 593-596; Ieronim, PL 26, 15-22 – apud Ravasi, I, p. 85). […] ? izvoarele apelor: Textul Masoretic are paleghim, canale de irigaşie, ceea ce, pentru clima Palestinei, sugereaz? udare permanent?. ? la vremea cuvenit?: gr. ??????, momentul prielnic pentru o acşiune. În Noul Testament a devenit termen teologic, desemnÎnd vremea mÎntuirii”[26].
„Frunzele nu vor c?dea; cu alte cuvinte, spune a?a: Orice cuvÎnt, care va ieşi de la voi, din gura voastr?, În credin?? şi dragoste, va fi multora spre Întoarcere la credin?? şi n?dejde”[27]. „Întocmai ca un copac s?dit la izvoarele apelor, tot astfel şi sufletul udat cu dumnezeiasca Scriptur? se Îngra?? şi d? rod copt, credin?a ortodox?, (şi) se ?mpodobe?te cu frunze totdeauna verzi, adic? cu fapte binepl?cute lui Dumnezeu”[28]. Omul „este cu adev?rat pomul pururi roditor de cuno?tin??, s?dit În acest rai al lumii, dup? aducerea la fiin?? a celor ce sunt din cele ce nu sunt”[29]. De reşinut c? roadele trebuie s? le d?m la vreme; deseori Încerc?m s? ajungem la roade f?r? ca mai Înainte s? fi c?utat izvoarele apelor. „Psaltirea ne poate ar?ta Îns?şi calea către fericire. Ea ne vorbe?te În chip creator şi felurit, Într-o expunere În aparen?? simpl?, despre metoda prin care putem ajunge s? dobÎndim fericirea. Despre acest subiect ?şi poşi face o ideea chiar de la primul psalm ca şi cum, ?mp?rşind virtutea În trei p?rşi, am defini fericirea În funcşie de analogia cu fiecare virtute În parte. A?a, În primul psalm, nume?te fericire Înstrşinarea de r?u, ea formÎnd Începutul pornirii spre mai bine. Dup? aceea nume?te fericire petrecerea cu gÎndul la cele sublime şi dumnezeieşti, ca una care treze?te deja dorul dup? mai bine. Apoi, În al treilea rÎnd, numim fericire asemÎnarea cu Dumnezeu, de dragul c?reia aceast? treapt? se mai nume?te fericirea cea premerg?toare. Pe aceasta o subÎn?elege Psaltirea prin pomul mereu verde cu care este asemÎnat? via?a, ajuns? la des?v?rşire prin virtute”[30].
4: Nu a?a-s necredincioşii, nu a?a, nu!,ci-s ca praful ce-l spulber? vÎntul de pe fa?a pămîntului…
Desp?rşişi de Izvorul vieşii, necredincioşii se cufund? Într-o fals? existen??. Aici (şi pretutindeni) Scriptura nu În?elege, prin necredincioşi, a?a numişii atei, ci pe cei ce se comport? ca şi cum n-ar avea de dat socoteal? lui Dumnezeu. Negarea divinit?şii era cu totul necunoscut? În timpurile biblice şi, am plusa noi, În orice timp, c?ci nu poşi nega ceea ce socote?ti c? nu exist?. Textul ebraic „conşine pleav?, nu [praf], pulbere, şi trimite la imaginea judec?şii, unde se va alege gr?ul de neghin?, bobul de pleav?”[31].
5: De aceea nu se vor scula necredincioşii În judecat?, nici p?c?toşii În sfatul celor drepşi.
Se vor scula sau se vor ridica: „fa?? de ebraicul qum, grecul ???????????? (????????) a favorizat interpret?ri eshatologice, ca putÎnd trimite la Învierea de apoi”[32].
Judecat?: „e vorba de Judecata de Apoi. Pentru Septuaginta, Îns?: o judecat? obiÎnuit? În via?a de toate zilele”[33]. „A sta la judecat?, cum se afl? În unele traduceri (În Biblia lui ?erban: a Învia), are sensul de a izbuti s? fie prezent, a fi admis (Întruc?t unii comentatori susşin c? cei p?c?toşi vor fi judecaşi in absentia – Dahood)”[34].
„Necredincioşii nu vor avea dreptul s?-i judece pe alţii, a?a cum În viziunea cre?tin? sfinţii sunt aceia care, ?mpreun? cu Iisus Hristos, vor judeca lumea (vezi I Corinteni 6, 2). Sensul acestui stih e luminat de cel urm?tor”[35].
„Dac? În Scriptur? se spune (c?): Necredincioşii nu vor Învia la judecat?, Înseamn? c? Învie, dar nu la judecat?, ci la osÎnd?. Dumnezeu n-are nevoie s? fac? mult? cercetare; dimpotriv?, odat? cu Învierea necredincioşilor urmeaz? Îndat? şi osÎnda lor”[36].
6: C? Domnul cunoa?te calea drepşilor, iar calea necredincioşilor va pieri.
„Domnul cunoa?te: termenul biblic tradus uzual cu a cunoa?te nu cuprinde doar intelectul, ci şi voin?a şi afectivitatea, implicÎnd o dorin?? intens? de apropiere fa?? de obiectul cunoa?terii. ? calea celor drepşi: unii P?rinşi au identificat-o cu Hristos”[37].
„A cunoa?te are aici sensul de a purta de grij?, a ocroti, ceea ce traduce exact şi termenul ebraic”[38]. Iar dac? va pieri calea necredincioşilor, Înseamn? c? aceasta a fost În mod impropriu socotit? cale, de vreme ce nu duce nicşieri…
[1] ?????
[2] ??????
[3] Monumenta linguae dacoromanorum, Biblia 1688, pars XI, Liber Psalmorum (În continuare, abreviat: PSALM), Editura Universit?şii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2003
[4] Septuaginta 4, tom I, Psalmii, Odele, Proverbele, Ecleziastul, CÎntarea CÎnt?rilor, (În continuare, abreviat: SEP 4/I), Colegiul Noua Europ?/Polirom, Bucure?ti/Iaşi, 2006
[5] Biblia sau SfÎnta Scriptur?, Edişie jubiliar? a SfÎntului Sinod, versiune diortosit? dup? Septuaginta, redactat? şi adnotat? de Bartolomeu Valeriu Anania (În continuare, abreviat: BBVA), Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe RomÎne (În continuare: EIB), Bucure?ti, 2001, p. 620
[6] PSALM, p. 369 – Tora: Numele dat de evrei primelor cinci c?rşi ale Bibliei şi care constituie baza scriptural? a iudaismului. Cre?tinii numesc cele cinci c?rşi Pentateuh (n. aut. PSALM).
[7] PSALM, p. 370 [?. A. D.] – vom sublinia astfel notele care-i aparşin lui ?tefan Augustin Doina?, colaborator la realizarea volumului XI din Monumenta linguae dacoromanorum. Acesta a realizat şi traducerea c?torva psalmi (1, 2, 3, 21, 50 – toşi ace?tia În c?te dou? versiuni -, Însoşişi de explicaşii, bine fundamentate patristic. Disparişia sa l-a ?mpiedicat s? definitiveze Întreaga Psaltire).
[8] SEP 4/I, p. 41
[9] BBVA, p. 620
[10] PSALM, p. 370 [?. A. D.]
[11] Ravasi, Gianfranco, 1985, 1988, Il libro dei Salmi, commento e attualizzazione, 3 vol., ed. Dehoniane.
[12] SEP 4/I, p. 41
[13] Filotei Sinaitul, Capete despre trezvie, 19
[14] Sf. Vasile cel Mare, Epistole, 44, 2
[15] Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, I, 4
[16] Sf. Vasile cel Mare, Epistole, 44, II
[17] Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, I, 3
[18] PSALM, p. 370 [?. A. D.]
[19] SEP 4/I, p. 41
[20] Origen, Omilii la Cartea Iosua, I, 7
[21] Origen, Comentariu la Evanghelia dup? Matei, X, 15
[22] Origen, Omilii la Genez?, XI, 3
[23] Origen, Omilii la Exod, IX, 4
[24] Origen, Omilii la Levitic, XII, 4
[25] PSALM, p. 370 [?. A. D.]
[26] SEP 4/I, p. 42
[27] Barnaba, Epistola, XI, 8
[28] Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica, IV, 17
[29] Nichita Stithatul, Vederea duhovniceasc? a raiului, 9
[30] Sf. Grigorie de Nyssa, La titlurile Psalmilor, I, 1
[31] PSALM, p. 370 [?. A. D.]
[32] SEP 4/I, p. 42
[33] PSALM, p. 369
[34] PSALM, p. 370 [?. A. D.]
[35] BBVA, p. 620
[36] Sf. Chiril al Ierusalimului, Catehezele, XVIII, 14
[37] SEP 4/I, p. 42
[38] BBVA, p. 621

Sursa: Blogul Pr. Ioan Sorin Usca. PSALMII. Autori: Pr. Ioan Sorin Usca, Prof. Ioan Traia, Editura Christiana, Bucure?ti, 2009


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.