versiunea moldoveneasca русская версия


Mesajul de felicitare al ÎPS Vladimir adresat PS Marchel, cu prilejul prăznuirii Sfântului ocrotitor

Mesajul de felicitare al ÎPS Vladimir adresat PS Marchel, cu prilejul prăznuirii Sfântului ocrotitor

12 января 2018

Preasfinția Voastră, Vă aducem sincere felicitări și urări de bine cu ocazia prăznuirii Patronului ceresc al PS Voastre, Cuviosul Marchel, egumenul Mănăstirii Neadormiților. În zi de sărbătoare, ne îndreptăm către Dumneavoastră cu cele mai luminoase gânduri și cele mai sincere urări de bine şi ne rugăm lui Hristos-Domnul, Arhiereul bunătăților viitoare (Evrei 9, 11), să vă dăruiască mulți și binecuvântați ani de viață, pace și tărie duhovnicească în lucrarea Preasfinţiei Voastre, iar pe parcursul întregii vieți pământești să fiți însoțiți de  

Prăznuirea sfântului cuvios Marchel în catedrala episcopală din Bălți

Prăznuirea sfântului cuvios Marchel în catedrala episcopală din Bălți

11 января 2018

Într-o atmosferă de rugăciune și festivitate, 11 ianuarie 2018, când Biserica face pomenirea sfântului cuvios Marchel, egumenul mănăstirii Neadormiților, în catedrala „Sf.Împ.Constantin şi Elena” din Bălţi a fost oficiată sfânta Liturghie de către Preasfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești. Sărbătoarea a fost deosebită de frumoasă, pentru că împreună s-au rugat un sobor de arhierei, constituit din: ÎPS Sava, Arhiepiscop de Tiraspol și Dubăsari; ÎPS Iustinian, Arhiepiscop de Elista și Kalmykia; PS Nicodim, Episcop de Edineț și Briceni.  

Mesajul de felicitare al PS Nicodim adresat PS Marchel cu ocazia sărbătoririi zilei Sfîntului Ocrotitor

Mesajul de felicitare al PS Nicodim adresat PS Marchel cu ocazia sărbătoririi zilei Sfîntului Ocrotitor

11 января 2018

Prea Sfinția Voastră! Am deosbita bucurie de a Vă adresa cu prilejul sărbătoririi Ocrotitorului Ceresc, Cuviosul Părinte Marchel, starețul Mănăstirii Achimiților, calde felicitări dimpreună cu doriri de multă sănătate, zile îndelungate, pace și bucurie! Vă cunoaștem drept un Ierarh devotat slujirii Bisericii lui Hristos, plin zel misionar, rîvnitor pentru propovăduirea „cu timp și fără timp” (II Timotei IV, 2) a Cuvîntului Evanghelic și neobosit apărător al valorilor sacre ale credinței noastre ortodoxe strămășești și așa Vă dorim să rămîneți cu ajutorul... 

Mesaj de felicitare adresat Preasfințitului Marchel cu ocazia zilei onomastice

Mesaj de felicitare adresat Preasfințitului Marchel cu ocazia zilei onomastice

10 января 2018

Preasfinţia Voastră, în această zi de aleasă sărbătoare duhovnicească, când facem pomenirea sfântului cuviosului Marchel, aducem Preasfinţiei Voastre cele mai frumoase urări de bine, însoţite de gânduri senine. Prin rugăciunile mijlocitorului ceresc, încă mulţi ani înainte să aveţi parte de sănătate trupească şi sufletească, putere şi înţelepciune, pentru a ne îndruma pe calea cea îngustă a mântuirii.  

Colind

Colind

9 января 2018

Cât de mult afară ninge Peste tot se lasă omăt Cumpăna fântânii plânge De gerul aspru tămâiet Colind, se aud monoton în stradă Ninge, s-a născut Iisus Hristos,  

Mai puține rugăciuni?

Mai puține rugăciuni?

2 января 2018

Vara trecută, înaintea Tainei Cununiei, un naş grăbit (pilot de curse) mă întreabă: — Părinte, nu puteţi tăia din slujbă? Nu puteţi să puneţi mai puţine rugăciuni? Ne presează timpul. Atunci, l-am întrebat: — Dragule, înaintea unei curse, în garaj, le spui mecanicilor să îţi pună plăcuţe de frână numai la roata din dreapta, să îţi strângă frâna de mână numai pe jumătate şi să îţi pună în filtru numai doi litri de ulei? — Nu părinte, m-aş teme, trebuie să facă tot! — Apăi dragule, şi eu mă tem. Facem toată slujba.  

Protoiereul Igor Gordilă se lipsește de dreptul de a săvîrși cele sfinte

Protoiereul Igor Gordilă se lipsește de dreptul de a săvîrși cele sfinte

30 декабря 2017

Protoiereului Igor(Gordilă) clericul Eparhiei de Bălți și Fălești a BOM, Decret de excomunicare. În urma acuzațiilor a mai multor surse mediatice care, după o cercetare minuțioasă sau dovedit a fi adevărate, au fost scoase la iveală mai multe abateri și delicte disciplinare a preotului Igor Gordilă, care formează un cumul de încălcări incompatibil cu adecvata comportare a slujitorului Bisericii. Avînd în vedere gravitatea abaterilor de la Regulamentul de procedură bisericească și, mai ales, încălcarea prevederilor Sfintelor Canoane Apostolicești nr. 25,54 și 55, precum... 

Adunarea generală a preoților din Episcopia de Bălți și Fălești

Adunarea generală a preoților din Episcopia de Bălți și Fălești

28 декабря 2017

Joi, 28 decembrie 2017, în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți a avut loc adunarea ordinară a clericilor din cuprinsul Episcopiei de Bălți și Fălești. Adunarea a fost prezidată de Preasfințitul Marchel și a debutat cu intonarea cântării „Veșnica pomenire” în memoria nou-adormiţilor robilor lui Dumnezeu: a protoiereului Valeriu Dubenco și a preotesei Iraida. În cadrul întrunirii Ierarhul a făcut cunoștință preoților cu cele mai relevante subiecte ale vieții eparhiale:  

Liturghie jubiliară în satul Dușmani.

Liturghie jubiliară în satul Dușmani.

26 декабря 2017

Luni, 25 decembrie 2017, când serbăm pe sfântul Spiridon, părintele-blagocin Victor Guleac a convocat clerul din circumscripție, pentru a sluji sfânta Liturghie în biserica „Sf.Ier.Nicolae” din satul Dușmani, raionul Glodeni. Evenimentul a fost dublu motivat de jubileul protoiereului-paroh Andrei Mișin, care a împlinit 50 de ani de viață pământească și 25 de ani de slujire preoțească. Din numele confraților preoți, părintele-blagocin a felicitat pe omagiatul paroh, înmânându-i un buchet de flori.  

Fericit b?rbatul

„Psalmul abordeaz? paralela dintre omul credincios şi cel nelegiuit, ce anume i se Înt?mpl? sau i se poate Înt?mpla fiec?rui om din cele dou? categorii. Comentatorii ?l consider? drept o introducere la Întreaga Carte a Psalmilor”

„Psalmul abordeaz? paralela dintre omul credincios şi cel nelegiuit, ce anume i se Înt?mpl? sau i se poate Înt?mpla fiec?rui om din cele dou? categorii. Comentatorii ?l consider? drept o introducere la Întreaga Carte a Psalmilor”
„Psalmul abordeaz? paralela dintre omul credincios şi cel nelegiuit, ce anume i se Înt?mpl? sau i se poate Înt?mpla fiec?rui om din cele dou? categorii. Comentatorii ?l consider? drept o introducere la Întreaga Carte a Psalmilor”

„Psalmul face parte din categoria didactic? şi conşine: 1. formula tipic? de introducere, printr-un text de felicitare, 2. termeni şi concepşii din literatura sapienşial?, 3. o terminologie tipic? şi pentru mentalitatea psalmilor din Tora”[6]. „Acest psalm – ad?ugat ulterior Psaltirii — este, În general, considerat ca un fel de introducere a Întregii c?rşi. Un timp nu a fost num?rat aparte, fiind redat ?mpreun? cu Psalmul 2. Caracterul s?u didactic, nu psalmodic, ?l deosebe?te de toşi ceilalţi”[7].

„Tema celor dou? cşi, Între care omul este liber s? aleag?, e clasic? În Biblie – cf. Deuteronom 30, 15.19; Ieremia 21, 8; Proverbe 1, 10-15; 4, 18-19. Calea vieşii const? În a-L iubi pe Dumnezeu şi a-I ?mplini poruncile (cf. Deuteronom 30, 16). Dup? tradişie, primii doi psalmi formau unul singur, ca introducere la Întreaga Psaltire: În Fapte 13, 33 (În unele manuscrise), Psalmul 2, 7 e citat cu menşiunea: dup? cum e scris În Psalmul Întşi; aceeaşi informaşie apare În Talmudul Babilonian (Berakoth 9b, 10a) şi la Iustin (Apol. 1, 40): Psalmul 1 descrie calea celui drept, iar Psalmul 2 arat? biruin?a acestuia. Eusebiu al Cezareii spune c? Psalmul 2 ?l completeaz? pe cel dintşi: nu e de ajuns ca omul s? se Îndep?rteze de p?cat şi s? cugete la Legea lui Dumnezeu, ci trebuie s? I se Încredin?eze lui Hristos şi s? intre În mo?tenirea Lui. ? Despre cele dou? cşi, tem? universal?, prezent? şi În mitul p?gÎn al lui Heracles, cf. În special Didahia (sf?rşitul sec. I d. Hr.) şi P?storul lui Hermas (sec. al II-lea d. Hr.)”[8].
1: Fericit b?rbatul carele n-a umblat În sfatul necredincioşilor şi cu p?c?toşii-n cale nu a stat şi pe scaunul ucigaşilor n-a ?ezut;
„Deşi psalmistul folose?te cuvÎntul b?rbat, SfÎntul Vasile cel Mare, comentÎnd textul, precizeaz? c? virtutea este aceeaşi, at?t pentru b?rbat c?t şi pentru femeie, şi c? aceasta din urm? este subÎn?eleas?, ca fiind parte din una şi aceeaşi natur? uman?. De notat acum scara ascendent? a acestor trei stihuri ale versetului, prin treptele celor trei verbe În asociere cu trei categorii de oameni: 1) Necredinciosul (aseves) este un termen generic: cel f?r? Dumnezeu şi, ca atare, lipsit de evlavie şi de orice sentiment religios; a nu umbla În sfatul necredincioşilor Înseamn? a nu te lua dup? p?rerile sau dup? orient?rile lor, a nu te l?sa influen?at de ei. 2) P?c?tosul este un termen specific: cel ce persevereaz? În p?cat şi-l practic? Întocmai ca un profesionist; literal: şi În calea p?c?toşilor nu a stat, dar În limba romÎn? a sta În calea cuiva Înseamn? a Încerca s?-l opre?ti, de unde trebuin?a t?lm?citorului de a apela la funcşia genitivului instrumental; mai mult, dac? În primul stih e vorba de o singur? direcţie a mi?c?rii, aici structura gramatical? sugereaz? dou? direcşii opuse, ceea ce ar Însemna: fericit e omul care, Înt?lnindu-se În cale cu p?c?toşii, nu s-a oprit, n-a intrat În vorb? cu ei, ci a trecut pe al?turi, v?zÎndu-şi de drumul s?u propriu. 3) Uciga?ul traduce termenul grecesc limos, al c?rui sens generic este acela de plag? nimicitoare, pr?p?d, dezastru. (Textul Masoretic folose?te cuvÎntul batjocoritor = cel ce ia În der?dere cele sfinte, ca şi pe cei ce cred În ele). A ?edea pe scaunul ucigaşilor (pierz?torilor, nimicitorilor) Înseamn? a te stabili În tagma lor şi, Într-un fel, a le fi urma?: un asemenea om e foarte aproape de pr?buşirea În neant”[9]. Alte nuan?e ale aceloraşi: „Jil?ul celor hulitori (În latin?: cathedra pestilentiae) reprezint? locul de propagare a doctrinei rele, corupte, de către cei Îng?mfaşi sau batjocoritori (Sf. Atanasie, Sf. Vasile cel Mare). – Termenul necuraşi (vinovaşi) designeaz?, În originalul ebraic, pe cei dovedişi În culp?: ca iudei necredincioşi, ca cei de alt? credin??, ca du?mani ai poporului ales. Exist? o gradaşie, indicat? de [Fer.] Augustin şi Sf. Ambrozie: de la necuraşi la p?c?toşi, apoi la hulitori, ca şi de la a mers, la s-a oprit, şi apoi a ?ezut. [?. A. D. a] preferat, fa?? de ucigaşi, termenul mai blÎnd, dar mai exact, de hulitori: e vorba de cei ce iau În der?dere dreapta credin??, suferind de p?catul trufiei”[10]. Tot despre acestea: „Fericit…: exprimarea şine de limbajul cultic – genul literar al macarismelor (cf. şi Psalmi 2, 12; 32, 1-2; 41, 2; 94, 12 etc.) cu un conşinut mai marcat teologic dec?t fericirile din limbajul sapienşial – cf. Proverbe 3, 13; Iov 5, 17; Ecclesiast 10, 17 etc. (cf. Ravasi[11], I, p. 73). ? nelegiuişi… p?c?toşi… ucigaşi: terminologia pentru p?c?toşi În Textul Masoretic: re?aim, r?uvoitori fa?? de Dumnezeu şi fa?? de oameni; hatta’im, p?c?toşi; leşim, batjocoritori, care nu au nimic sfÎnt (poate şi defşim?tori) este redat? În Septuaginta prin ???????, ?????????, ?????? (literal: aduc?tori de molim? ucig?toare; unii traduc chiar cu ciumaşi). ? n-a umblat… n-a ad?stat… nu s-a a?ezat: aceste trei verbe descriu laolalt? totalitatea vieşii, explicitÎnd calea (cf. Ravasi, I, p. 78). ? pe scaunul ucigaşilor nu s-a a?ezat: Vasile cel Mare şi identific? pe ?????? cu lucr?torii f?r?delegii: idealul este s? nu te molipse?ti de la ei, dar, dac? totuşi şi s-a Înt?mplat, s? nu te a?ezi/ad?stezi, s? nu r?mşi În aceast? stare”[12].
Prin b?rbat putem În?elege şi mintea v?z?toare de Dumnezeu: „Locul minşii este statornicirea ei ferm? În virtute şi În trezvie. C?ci este o statornicire şi În virtute, şi În p?cat”[13]. către aceast? statornicire trebuie s? tindem ÎncepÎnd chiar de acum: „A venit vremea s? te ridici, ai avut destul? vreme şi (parte) de Îndelung? r?bdare, e vremea s? te vindeci, vremea s? te Îndrepşi. Ai alunecat? Treze?te-te! Ai p?c?tuit? U?ureaz?-te! Nu mai umbla pe calea p?c?toşilor, ci sari afar? din ea!”[14]. „Cale s-a numit via?a noastr?, din pricina grabei spre sf?rşit a fiec?ruia dintre noi, cei care ne-am n?scut”[15], iar „prin scaun vorbe?te de r?mÎnerea noastr? permanent? În p?cat”[16]. De remarcat folosirea timpului trecut: „Psalmistul n-a spus: care nu umbl? În sfatul necredincioşilor, ci: care n-a umblat. C? nu-i vrednic de fericire cel care este Înc? În via??, pentru c?-i este necunoscut sf?rşitul”[17].
2: ci În legea Domnului şi este voia, În legea Lui va cugeta ziua şi noaptea.
„Voia Domnului e acelaşi lucru cu legea (Torah) din versul urm?tor: o dat?, ca precept de urmat, care asigur? bucuria de a face numai fapte bune; a doua oar?, ca text de studiat, cu aplicaşie şi perseveren??”[18]. Voia: „fericirea de a-L g?si pe Dumnezeu prin ?mplinirea voin?ei Lui este explicitat? pe larg În Psalmul 118. ? În Legea: paralelismul poetic ar fi cerut un sinonim a doua oar?; faptul c? se repet? Legea subliniaz? importan?a ei”[19].
„Aceast? cugetare la CuvÎntul lui Dumnezeu este asemenea unei tr?mbişi care şine inima treaz? În vederea unei lupte, de teama de a nu te cuprinde somnul În timp ce vr?jma?ul t?u vegheaz?”[20]. Mintea va cugeta „nu numai la poruncile noi ale Evangheliei, ale scrierilor apostolice şi ale Apocalipsei, ci şi la poruncile vechi, ale Legii şi ale proorocilor, care au propov?duit În deplin acord cu ei”[21]. „Chiar dac? nu voi putea s? le În?eleg pe toate, m? a?ez totuşi lÎng? Scripturile dumnezeieşti, cuget Întru Legea Domnului ziua şi noaptea şi nicicÎnd nu Încetez s? cercetez, s? discut, s? deliberez şi, ceea ce este, negreşit, cel mai important, s? m? rog lui Dumnezeu şi s? cer de la El […] În?elegere”[22]. E de dorit pentru credincios ca „memoria lui s? devin? chivot şi bibliotec? a c?rşilor lui Dumnezeu”[23]. „şi tu, care ?l urmezi pe Hristos şi e?ti imitatorul Lui, dac? r?mşi În cuvÎntul lui Dumnezeu, dac? meditezi Întru Legea Lui ziua şi noaptea, dac? te vei exersa În poruncile Lui, e?ti mereu În sfinte şi niciodat? nu te Îndep?rtezi de acolo”[24].
3: şi va fi ca pomul r?s?dit lÎng? izvoarele apelor, cel ce roada şi-o va da la vreme, a c?rui frunz? nu, nu va c?dea şi ale c?rui fapte, toate, vor spori.
„Pomul r?s?dit presupune intervenşia voin?ei divine. – Vaduri noi e o imagine sugerat?, dup? unii comentatori, de irigaşiile din Egipt şi Mesopotamia”[25]. „Pomul: aceeaşi imagine, În Ieremia 17, 7-8, pentru cel ce ?şi pune Încrederea În Dumnezeu. ? Pomul plin de sev? şi de rod a fost socotit un simbol al crucii şi a fost pus În leg?tur? cu pomul vieşii din Ierusalimul ceresc (Apocalipsa 2, 7; 22, 2), care reface armonia din gr?dina raiului (facerea 2, 9) (cf. Iustin, Apol. I, 40, 8-9; Dial. 86, 4).Apele d?t?toare de via?? au fost În?elese ca izvorul mÎntuirii prin botez: simbolistica baptismal? este bogat atestat? la P?rinşi (Epist. lui Barnaba 11; Ciprian, Epist. 73, 10; Hipolit, Comm. Dan., 1, 17; Grigorie al Nyssei, PG 46, 593-596; Ieronim, PL 26, 15-22 – apud Ravasi, I, p. 85). […] ? izvoarele apelor: Textul Masoretic are paleghim, canale de irigaşie, ceea ce, pentru clima Palestinei, sugereaz? udare permanent?. ? la vremea cuvenit?: gr. ??????, momentul prielnic pentru o acşiune. În Noul Testament a devenit termen teologic, desemnÎnd vremea mÎntuirii”[26].
„Frunzele nu vor c?dea; cu alte cuvinte, spune a?a: Orice cuvÎnt, care va ieşi de la voi, din gura voastr?, În credin?? şi dragoste, va fi multora spre Întoarcere la credin?? şi n?dejde”[27]. „Întocmai ca un copac s?dit la izvoarele apelor, tot astfel şi sufletul udat cu dumnezeiasca Scriptur? se Îngra?? şi d? rod copt, credin?a ortodox?, (şi) se ?mpodobe?te cu frunze totdeauna verzi, adic? cu fapte binepl?cute lui Dumnezeu”[28]. Omul „este cu adev?rat pomul pururi roditor de cuno?tin??, s?dit În acest rai al lumii, dup? aducerea la fiin?? a celor ce sunt din cele ce nu sunt”[29]. De reşinut c? roadele trebuie s? le d?m la vreme; deseori Încerc?m s? ajungem la roade f?r? ca mai Înainte s? fi c?utat izvoarele apelor. „Psaltirea ne poate ar?ta Îns?şi calea către fericire. Ea ne vorbe?te În chip creator şi felurit, Într-o expunere În aparen?? simpl?, despre metoda prin care putem ajunge s? dobÎndim fericirea. Despre acest subiect ?şi poşi face o ideea chiar de la primul psalm ca şi cum, ?mp?rşind virtutea În trei p?rşi, am defini fericirea În funcşie de analogia cu fiecare virtute În parte. A?a, În primul psalm, nume?te fericire Înstrşinarea de r?u, ea formÎnd Începutul pornirii spre mai bine. Dup? aceea nume?te fericire petrecerea cu gÎndul la cele sublime şi dumnezeieşti, ca una care treze?te deja dorul dup? mai bine. Apoi, În al treilea rÎnd, numim fericire asemÎnarea cu Dumnezeu, de dragul c?reia aceast? treapt? se mai nume?te fericirea cea premerg?toare. Pe aceasta o subÎn?elege Psaltirea prin pomul mereu verde cu care este asemÎnat? via?a, ajuns? la des?v?rşire prin virtute”[30].
4: Nu a?a-s necredincioşii, nu a?a, nu!,ci-s ca praful ce-l spulber? vÎntul de pe fa?a pămîntului…
Desp?rşişi de Izvorul vieşii, necredincioşii se cufund? Într-o fals? existen??. Aici (şi pretutindeni) Scriptura nu În?elege, prin necredincioşi, a?a numişii atei, ci pe cei ce se comport? ca şi cum n-ar avea de dat socoteal? lui Dumnezeu. Negarea divinit?şii era cu totul necunoscut? În timpurile biblice şi, am plusa noi, În orice timp, c?ci nu poşi nega ceea ce socote?ti c? nu exist?. Textul ebraic „conşine pleav?, nu [praf], pulbere, şi trimite la imaginea judec?şii, unde se va alege gr?ul de neghin?, bobul de pleav?”[31].
5: De aceea nu se vor scula necredincioşii În judecat?, nici p?c?toşii În sfatul celor drepşi.
Se vor scula sau se vor ridica: „fa?? de ebraicul qum, grecul ???????????? (????????) a favorizat interpret?ri eshatologice, ca putÎnd trimite la Învierea de apoi”[32].
Judecat?: „e vorba de Judecata de Apoi. Pentru Septuaginta, Îns?: o judecat? obiÎnuit? În via?a de toate zilele”[33]. „A sta la judecat?, cum se afl? În unele traduceri (În Biblia lui ?erban: a Învia), are sensul de a izbuti s? fie prezent, a fi admis (Întruc?t unii comentatori susşin c? cei p?c?toşi vor fi judecaşi in absentia – Dahood)”[34].
„Necredincioşii nu vor avea dreptul s?-i judece pe alţii, a?a cum În viziunea cre?tin? sfinţii sunt aceia care, ?mpreun? cu Iisus Hristos, vor judeca lumea (vezi I Corinteni 6, 2). Sensul acestui stih e luminat de cel urm?tor”[35].
„Dac? În Scriptur? se spune (c?): Necredincioşii nu vor Învia la judecat?, Înseamn? c? Învie, dar nu la judecat?, ci la osÎnd?. Dumnezeu n-are nevoie s? fac? mult? cercetare; dimpotriv?, odat? cu Învierea necredincioşilor urmeaz? Îndat? şi osÎnda lor”[36].
6: C? Domnul cunoa?te calea drepşilor, iar calea necredincioşilor va pieri.
„Domnul cunoa?te: termenul biblic tradus uzual cu a cunoa?te nu cuprinde doar intelectul, ci şi voin?a şi afectivitatea, implicÎnd o dorin?? intens? de apropiere fa?? de obiectul cunoa?terii. ? calea celor drepşi: unii P?rinşi au identificat-o cu Hristos”[37].
„A cunoa?te are aici sensul de a purta de grij?, a ocroti, ceea ce traduce exact şi termenul ebraic”[38]. Iar dac? va pieri calea necredincioşilor, Înseamn? c? aceasta a fost În mod impropriu socotit? cale, de vreme ce nu duce nicşieri…
[1] ?????
[2] ??????
[3] Monumenta linguae dacoromanorum, Biblia 1688, pars XI, Liber Psalmorum (În continuare, abreviat: PSALM), Editura Universit?şii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2003
[4] Septuaginta 4, tom I, Psalmii, Odele, Proverbele, Ecleziastul, CÎntarea CÎnt?rilor, (În continuare, abreviat: SEP 4/I), Colegiul Noua Europ?/Polirom, Bucure?ti/Iaşi, 2006
[5] Biblia sau SfÎnta Scriptur?, Edişie jubiliar? a SfÎntului Sinod, versiune diortosit? dup? Septuaginta, redactat? şi adnotat? de Bartolomeu Valeriu Anania (În continuare, abreviat: BBVA), Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe RomÎne (În continuare: EIB), Bucure?ti, 2001, p. 620
[6] PSALM, p. 369 – Tora: Numele dat de evrei primelor cinci c?rşi ale Bibliei şi care constituie baza scriptural? a iudaismului. Cre?tinii numesc cele cinci c?rşi Pentateuh (n. aut. PSALM).
[7] PSALM, p. 370 [?. A. D.] – vom sublinia astfel notele care-i aparşin lui ?tefan Augustin Doina?, colaborator la realizarea volumului XI din Monumenta linguae dacoromanorum. Acesta a realizat şi traducerea c?torva psalmi (1, 2, 3, 21, 50 – toşi ace?tia În c?te dou? versiuni -, Însoşişi de explicaşii, bine fundamentate patristic. Disparişia sa l-a ?mpiedicat s? definitiveze Întreaga Psaltire).
[8] SEP 4/I, p. 41
[9] BBVA, p. 620
[10] PSALM, p. 370 [?. A. D.]
[11] Ravasi, Gianfranco, 1985, 1988, Il libro dei Salmi, commento e attualizzazione, 3 vol., ed. Dehoniane.
[12] SEP 4/I, p. 41
[13] Filotei Sinaitul, Capete despre trezvie, 19
[14] Sf. Vasile cel Mare, Epistole, 44, 2
[15] Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, I, 4
[16] Sf. Vasile cel Mare, Epistole, 44, II
[17] Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, I, 3
[18] PSALM, p. 370 [?. A. D.]
[19] SEP 4/I, p. 41
[20] Origen, Omilii la Cartea Iosua, I, 7
[21] Origen, Comentariu la Evanghelia dup? Matei, X, 15
[22] Origen, Omilii la Genez?, XI, 3
[23] Origen, Omilii la Exod, IX, 4
[24] Origen, Omilii la Levitic, XII, 4
[25] PSALM, p. 370 [?. A. D.]
[26] SEP 4/I, p. 42
[27] Barnaba, Epistola, XI, 8
[28] Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica, IV, 17
[29] Nichita Stithatul, Vederea duhovniceasc? a raiului, 9
[30] Sf. Grigorie de Nyssa, La titlurile Psalmilor, I, 1
[31] PSALM, p. 370 [?. A. D.]
[32] SEP 4/I, p. 42
[33] PSALM, p. 369
[34] PSALM, p. 370 [?. A. D.]
[35] BBVA, p. 620
[36] Sf. Chiril al Ierusalimului, Catehezele, XVIII, 14
[37] SEP 4/I, p. 42
[38] BBVA, p. 621

Sursa: Blogul Pr. Ioan Sorin Usca. PSALMII. Autori: Pr. Ioan Sorin Usca, Prof. Ioan Traia, Editura Christiana, Bucure?ti, 2009


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.