verdiunea moldoveneasca русская версия


Despre credință și mântuire.

Despre credință și mântuire.

8 decembrie 2016

“Eu sunt Lumina lumii…“ (Ioan 8,12). “Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa“ (Ioan 14, 6).“Eu sunt Învăţătorul şi Domnul“ (Ioan 13, 13).“Eu sunt Învierea şi Viaţa“ (Ioan 11, 25). DESPRE ORTODOXIE. Iubiţii mei fii, ce este Ortodoxia? Suntem ortodocşi şi în general nu cunoaştem înălţimea, profunzimea, lărgimea Ortodoxiei. Va trebui să o vedem în toată sfinţenia ei. Ortodoxia este adevărul despre Dumnezeu, despre om şi despre lume, aşa cum ni l-a dat Însuşi Dumnezeu cel Întrupat prin învăţătura Sa desăvârşită. Aşa cum l-a exprimat mai târziu cugetul... 

Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media.

Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media.

7 decembrie 2016

Miercuri, 7 decembrie, cu binecuvântarea ÎPS Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al întregii Moldove, în sala sinodală din incinta Reşedinţei mitropolitane din mun. Chişinău, a avut loc Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media, cu participarea reprezentanţilor presei ortodoxe din republică. Şedinţa a început cu un cuvânt al PS Ioan, Episcop de Soroca, Vicar mitropolitan, preşedinte al Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media, care a vorbit despre deontologia comunicării pastorale în internet, axându-se... 

Conferință teologică în s.Izvoare, r.Fălești

Conferință teologică în s.Izvoare, r.Fălești

6 decembrie 2016

Marți, 6 decembrie 2016, în biserica „Acoperământul Maicii Domnului” din satul Izvoare, raionul Fălești a avut loc adunarea generală a preoților din raion. Întrunirea a debutat cu oficierea sfintei Liturghii de un sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Oleg Fistican, blagocinul circumscripției. A urmat mărturisirea preoților, după care a demarat conferința teologică cu tema: „Apărarea în fața abuzului prozeletismului sectar”. Conferința a fost susținută de lectorul Facultății de Teologie din Chișinău, protoiereul Octavian Solomon și de protoiereul... 

Spovedania unui păcătos

Spovedania unui păcătos

5 decembrie 2016

Mantuirea noastra incepe prin renuntarea la lumea aceasta pacatoasa si desfranata sau prin dispretuirea a tot ceea ce iubesc si lauda oamenii lumesti; prin indiferenta fata de bunurile pamantesti, care nu au nici un pret, spre deosebire de cele vesnice, din ceruri. Dar eu sunt total dedat acestei lumi, caci iubesc banii, confortul, lauda, slava, imbracamintea frumoasa, distractiile si dansurile, desi stiu ca dupa acestea, ca dupa focul de paie, nu mai ramane nimic, in afara de scrum si cenusa. O, Doamne, milostiv fii mie, pacatosului; slabeste si raceste in mine dragostea pentru lumea aceasta si,... 

Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

3 decembrie 2016

„Nu vă îmbătaţi de vin, întru care este desfrânarea ” (Efeseni 5, 18) Să îndreptăm astăzi limba noastră împotriva beţiei şi să răsturnăm la pământ acest fel de vieţuire ruşinoasă şi fără de rânduială! Voim a pârî pe cei ce s-au dedat ei, nu pentru a-i arunca în ruşine, ci pentru a-i slobozi din ruşine; nu pentru a le face jigniri, ci pentru a-i îndrepta; nu pentru a-i da defăimării obşteşti, ci pentru a-i apăra de defăimarea cea înfricoşată şi a-i scăpa din mâinile satanei. Căci cine trăieşte în beţie, desfătare şi necumpătare a căzut sub... 

Tipic pentru  ziua de 04.12.2016

Tipic pentru ziua de 04.12.2016

2 decembrie 2016

Неделя 24-я по Пятидесятнице. Глас 7-й. Введе́ние (Вход) во храм Пресвятой Владычицы нашей Богородицы и Приснодевы Марии. Бденная служба праздника Введения во храм Пресвятой Богородицы совершается вместе с воскресной службой Октоиха (по 1-й Марковой главе Типикона под 21 ноября: «Подоба́ет ве́дати, я́ко а́ще случи́тся пра́здник Введе́ния... 

Superficialitatea

Superficialitatea

1 decembrie 2016

Avem o vorbă în popor pentru cei ce nu duc o treabă până la capăt. Spunem că face treabă de mântuială! Alfel spus, a face treabă de mântuială se numeşte superficialitate. E important a înţelege ce este superficialitatea, de ce este dăunătoare omului şi cum poate fi evitată. Superficialitatea se descrie ca o lipsă de profunzime, de neînţelegere a sensului vieţii şi a adâncurilor ei.  Superficialitatea este una dintre bolile cele mai răspândite ale societaţii contemporane. Ea rezultă şi din faptul că omul doreşte să câştige mult cu efort puţin, să reuşească... 

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

22 noiembrie 2016

La 20 noiembrie 2016, în Duminica a 22-a după Cincizecime, la catedrala sobornicească „Hristos Mântuitorul”, or. Moscova, Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii Chiril împreună cu Întâistătătorii şi reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe Locale, cu o ceată de arhierei şi clerici ai Bisericii Ortodoxe Ruse a săvârşit Dumnezeiasca Liturghie. În această zi Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse a împlinit 70 de ani. Slujba dumnezeiască a fost condusă de: Preafericitului Papă și Patriarh al Alexandriei și al întregii Africi Teodor II; Preafericitul... 

Zi cu hram la Sîngerei

Zi cu hram la Sîngerei

21 noiembrie 2016

Luni, 21 noiembrie 2016, de ziua pomenirii „Sf.Arh.Mihail și Gavriil”, una din cele trei biserici din orașul Sîngerei și-a serbat ziua ocrotitorilor cerești. Sfînta Liturhie a fost săvîrșită de protoiereul Maxim Guzun, blagocinul raionului Sîngerei și parohul bisericii. La finalul sfintei Liturghii a fost săvîrșit un Te-Deum de mulțumire. Printre cei prezenți s-a numărat protoiereul Ioan Ursachi, parohul bisericii „Sf.M.Mc.Gheorghe” din același oraș; primarul orașului Sîngerei, Gheorghe Brașovschi; șeful IP Sîngerei, precum și alți funcționari publici ai orașului.... 

Privelistea mormintelor

Privelistea mormintelor

19 noiembrie 2016

Privelistea mormintelor nu este lipsita de importanta în desavârsirea întelepciunii noastre. Privindu-le, sufletul nostru, daca lâncezea, tresare de îndata, iar de era treaz si vrednic, înca si mai vrednic se face. Cel ce se plânge ca-i sarac, primeste de la aceasta priveliste o binevenita mângâiere; iar cel ce umfla de trufie ca-i bogat, e trezit la realitate si smerit. Vederea mormintelor predispune pe fiecare dintre noi sa cugete, chiar de n-ar vrea, asupra sfârsitului propriu; ea ne încredinteaza de a nu mai crede temeinic nici unul din lucrurile lumii acesteia, placute sau suparatoare;... 

Fericit b?rbatul

„Psalmul abordeaz? paralela dintre omul credincios şi cel nelegiuit, ce anume i se Înt?mpl? sau i se poate Înt?mpla fiec?rui om din cele dou? categorii. Comentatorii ?l consider? drept o introducere la Întreaga Carte a Psalmilor”

„Psalmul face parte din categoria didactic? şi conşine: 1. formula tipic? de introducere, printr-un text de felicitare, 2. termeni şi concepşii din literatura sapienşial?, 3. o terminologie tipic? şi pentru mentalitatea psalmilor din Tora”[6]. „Acest psalm – ad?ugat ulterior Psaltirii – este, În general, considerat ca un fel de introducere a Întregii c?rşi. Un timp nu a fost num?rat aparte, fiind redat ?mpreun? cu Psalmul 2. Caracterul s?u didactic, nu psalmodic, ?l deosebe?te de toşi ceilalţi”[7].

„Tema celor dou? cşi, Între care omul este liber s? aleag?, e clasic? În Biblie – cf. Deuteronom 30, 15.19; Ieremia 21, 8; Proverbe 1, 10-15; 4, 18-19. Calea vieşii const? În a-L iubi pe Dumnezeu şi a-I ?mplini poruncile (cf. Deuteronom 30, 16). Dup? tradişie, primii doi psalmi formau unul singur, ca introducere la Întreaga Psaltire: În Fapte 13, 33 (În unele manuscrise), Psalmul 2, 7 e citat cu menşiunea: dup? cum e scris În Psalmul Întşi; aceeaşi informaşie apare În Talmudul Babilonian (Berakoth 9b, 10a) şi la Iustin (Apol. 1, 40): Psalmul 1 descrie calea celui drept, iar Psalmul 2 arat? biruin?a acestuia. Eusebiu al Cezareii spune c? Psalmul 2 ?l completeaz? pe cel dintşi: nu e de ajuns ca omul s? se Îndep?rteze de p?cat şi s? cugete la Legea lui Dumnezeu, ci trebuie s? I se Încredin?eze lui Hristos şi s? intre În mo?tenirea Lui. ? Despre cele dou? cşi, tem? universal?, prezent? şi În mitul p?gÎn al lui Heracles, cf. În special Didahia (sf?rşitul sec. I d. Hr.) şi P?storul lui Hermas (sec. al II-lea d. Hr.)”[8].
1: Fericit b?rbatul carele n-a umblat În sfatul necredincioşilor şi cu p?c?toşii-n cale nu a stat şi pe scaunul ucigaşilor n-a ?ezut;
„Deşi psalmistul folose?te cuvÎntul b?rbat, SfÎntul Vasile cel Mare, comentÎnd textul, precizeaz? c? virtutea este aceeaşi, at?t pentru b?rbat c?t şi pentru femeie, şi c? aceasta din urm? este subÎn?eleas?, ca fiind parte din una şi aceeaşi natur? uman?. De notat acum scara ascendent? a acestor trei stihuri ale versetului, prin treptele celor trei verbe În asociere cu trei categorii de oameni: 1) Necredinciosul (aseves) este un termen generic: cel f?r? Dumnezeu şi, ca atare, lipsit de evlavie şi de orice sentiment religios; a nu umbla În sfatul necredincioşilor Înseamn? a nu te lua dup? p?rerile sau dup? orient?rile lor, a nu te l?sa influen?at de ei. 2) P?c?tosul este un termen specific: cel ce persevereaz? În p?cat şi-l practic? Întocmai ca un profesionist; literal: şi În calea p?c?toşilor nu a stat, dar În limba romÎn? a sta În calea cuiva Înseamn? a Încerca s?-l opre?ti, de unde trebuin?a t?lm?citorului de a apela la funcşia genitivului instrumental; mai mult, dac? În primul stih e vorba de o singur? direcţie a mi?c?rii, aici structura gramatical? sugereaz? dou? direcşii opuse, ceea ce ar Însemna: fericit e omul care, Înt?lnindu-se În cale cu p?c?toşii, nu s-a oprit, n-a intrat În vorb? cu ei, ci a trecut pe al?turi, v?zÎndu-şi de drumul s?u propriu. 3) Uciga?ul traduce termenul grecesc limos, al c?rui sens generic este acela de plag? nimicitoare, pr?p?d, dezastru. (Textul Masoretic folose?te cuvÎntul batjocoritor = cel ce ia În der?dere cele sfinte, ca şi pe cei ce cred În ele). A ?edea pe scaunul ucigaşilor (pierz?torilor, nimicitorilor) Înseamn? a te stabili În tagma lor şi, Într-un fel, a le fi urma?: un asemenea om e foarte aproape de pr?buşirea În neant”[9]. Alte nuan?e ale aceloraşi: „Jil?ul celor hulitori (În latin?: cathedra pestilentiae) reprezint? locul de propagare a doctrinei rele, corupte, de către cei Îng?mfaşi sau batjocoritori (Sf. Atanasie, Sf. Vasile cel Mare). – Termenul necuraşi (vinovaşi) designeaz?, În originalul ebraic, pe cei dovedişi În culp?: ca iudei necredincioşi, ca cei de alt? credin??, ca du?mani ai poporului ales. Exist? o gradaşie, indicat? de [Fer.] Augustin şi Sf. Ambrozie: de la necuraşi la p?c?toşi, apoi la hulitori, ca şi de la a mers, la s-a oprit, şi apoi a ?ezut. [?. A. D. a] preferat, fa?? de ucigaşi, termenul mai blÎnd, dar mai exact, de hulitori: e vorba de cei ce iau În der?dere dreapta credin??, suferind de p?catul trufiei”[10]. Tot despre acestea: „Fericit…: exprimarea şine de limbajul cultic – genul literar al macarismelor (cf. şi Psalmi 2, 12; 32, 1-2; 41, 2; 94, 12 etc.) cu un conşinut mai marcat teologic dec?t fericirile din limbajul sapienşial – cf. Proverbe 3, 13; Iov 5, 17; Ecclesiast 10, 17 etc. (cf. Ravasi[11], I, p. 73). ? nelegiuişi… p?c?toşi… ucigaşi: terminologia pentru p?c?toşi În Textul Masoretic: re?aim, r?uvoitori fa?? de Dumnezeu şi fa?? de oameni; hatta’im, p?c?toşi; leşim, batjocoritori, care nu au nimic sfÎnt (poate şi defşim?tori) este redat? În Septuaginta prin ???????, ?????????, ?????? (literal: aduc?tori de molim? ucig?toare; unii traduc chiar cu ciumaşi). ? n-a umblat… n-a ad?stat… nu s-a a?ezat: aceste trei verbe descriu laolalt? totalitatea vieşii, explicitÎnd calea (cf. Ravasi, I, p. 78). ? pe scaunul ucigaşilor nu s-a a?ezat: Vasile cel Mare şi identific? pe ?????? cu lucr?torii f?r?delegii: idealul este s? nu te molipse?ti de la ei, dar, dac? totuşi şi s-a Înt?mplat, s? nu te a?ezi/ad?stezi, s? nu r?mşi În aceast? stare”[12].
Prin b?rbat putem În?elege şi mintea v?z?toare de Dumnezeu: „Locul minşii este statornicirea ei ferm? În virtute şi În trezvie. C?ci este o statornicire şi În virtute, şi În p?cat”[13]. către aceast? statornicire trebuie s? tindem ÎncepÎnd chiar de acum: „A venit vremea s? te ridici, ai avut destul? vreme şi (parte) de Îndelung? r?bdare, e vremea s? te vindeci, vremea s? te Îndrepşi. Ai alunecat? Treze?te-te! Ai p?c?tuit? U?ureaz?-te! Nu mai umbla pe calea p?c?toşilor, ci sari afar? din ea!”[14]. „Cale s-a numit via?a noastr?, din pricina grabei spre sf?rşit a fiec?ruia dintre noi, cei care ne-am n?scut”[15], iar „prin scaun vorbe?te de r?mÎnerea noastr? permanent? În p?cat”[16]. De remarcat folosirea timpului trecut: „Psalmistul n-a spus: care nu umbl? În sfatul necredincioşilor, ci: care n-a umblat. C? nu-i vrednic de fericire cel care este Înc? În via??, pentru c?-i este necunoscut sf?rşitul”[17].
2: ci În legea Domnului şi este voia, În legea Lui va cugeta ziua şi noaptea.
„Voia Domnului e acelaşi lucru cu legea (Torah) din versul urm?tor: o dat?, ca precept de urmat, care asigur? bucuria de a face numai fapte bune; a doua oar?, ca text de studiat, cu aplicaşie şi perseveren??”[18]. Voia: „fericirea de a-L g?si pe Dumnezeu prin ?mplinirea voin?ei Lui este explicitat? pe larg În Psalmul 118. ? În Legea: paralelismul poetic ar fi cerut un sinonim a doua oar?; faptul c? se repet? Legea subliniaz? importan?a ei”[19].
„Aceast? cugetare la CuvÎntul lui Dumnezeu este asemenea unei tr?mbişi care şine inima treaz? În vederea unei lupte, de teama de a nu te cuprinde somnul În timp ce vr?jma?ul t?u vegheaz?”[20]. Mintea va cugeta „nu numai la poruncile noi ale Evangheliei, ale scrierilor apostolice şi ale Apocalipsei, ci şi la poruncile vechi, ale Legii şi ale proorocilor, care au propov?duit În deplin acord cu ei”[21]. „Chiar dac? nu voi putea s? le În?eleg pe toate, m? a?ez totuşi lÎng? Scripturile dumnezeieşti, cuget Întru Legea Domnului ziua şi noaptea şi nicicÎnd nu Încetez s? cercetez, s? discut, s? deliberez şi, ceea ce este, negreşit, cel mai important, s? m? rog lui Dumnezeu şi s? cer de la El […] În?elegere”[22]. E de dorit pentru credincios ca „memoria lui s? devin? chivot şi bibliotec? a c?rşilor lui Dumnezeu”[23]. „şi tu, care ?l urmezi pe Hristos şi e?ti imitatorul Lui, dac? r?mşi În cuvÎntul lui Dumnezeu, dac? meditezi Întru Legea Lui ziua şi noaptea, dac? te vei exersa În poruncile Lui, e?ti mereu În sfinte şi niciodat? nu te Îndep?rtezi de acolo”[24].
3: şi va fi ca pomul r?s?dit lÎng? izvoarele apelor, cel ce roada şi-o va da la vreme, a c?rui frunz? nu, nu va c?dea şi ale c?rui fapte, toate, vor spori.
„Pomul r?s?dit presupune intervenşia voin?ei divine. – Vaduri noi e o imagine sugerat?, dup? unii comentatori, de irigaşiile din Egipt şi Mesopotamia”[25]. „Pomul: aceeaşi imagine, În Ieremia 17, 7-8, pentru cel ce ?şi pune Încrederea În Dumnezeu. ? Pomul plin de sev? şi de rod a fost socotit un simbol al crucii şi a fost pus În leg?tur? cu pomul vieşii din Ierusalimul ceresc (Apocalipsa 2, 7; 22, 2), care reface armonia din gr?dina raiului (facerea 2, 9) (cf. Iustin, Apol. I, 40, 8-9; Dial. 86, 4).Apele d?t?toare de via?? au fost În?elese ca izvorul mÎntuirii prin botez: simbolistica baptismal? este bogat atestat? la P?rinşi (Epist. lui Barnaba 11; Ciprian, Epist. 73, 10; Hipolit, Comm. Dan., 1, 17; Grigorie al Nyssei, PG 46, 593-596; Ieronim, PL 26, 15-22 – apud Ravasi, I, p. 85). […] ? izvoarele apelor: Textul Masoretic are paleghim, canale de irigaşie, ceea ce, pentru clima Palestinei, sugereaz? udare permanent?. ? la vremea cuvenit?: gr. ??????, momentul prielnic pentru o acşiune. În Noul Testament a devenit termen teologic, desemnÎnd vremea mÎntuirii”[26].
„Frunzele nu vor c?dea; cu alte cuvinte, spune a?a: Orice cuvÎnt, care va ieşi de la voi, din gura voastr?, În credin?? şi dragoste, va fi multora spre Întoarcere la credin?? şi n?dejde”[27]. „Întocmai ca un copac s?dit la izvoarele apelor, tot astfel şi sufletul udat cu dumnezeiasca Scriptur? se Îngra?? şi d? rod copt, credin?a ortodox?, (şi) se ?mpodobe?te cu frunze totdeauna verzi, adic? cu fapte binepl?cute lui Dumnezeu”[28]. Omul „este cu adev?rat pomul pururi roditor de cuno?tin??, s?dit În acest rai al lumii, dup? aducerea la fiin?? a celor ce sunt din cele ce nu sunt”[29]. De reşinut c? roadele trebuie s? le d?m la vreme; deseori Încerc?m s? ajungem la roade f?r? ca mai Înainte s? fi c?utat izvoarele apelor. „Psaltirea ne poate ar?ta Îns?şi calea către fericire. Ea ne vorbe?te În chip creator şi felurit, Într-o expunere În aparen?? simpl?, despre metoda prin care putem ajunge s? dobÎndim fericirea. Despre acest subiect ?şi poşi face o ideea chiar de la primul psalm ca şi cum, ?mp?rşind virtutea În trei p?rşi, am defini fericirea În funcşie de analogia cu fiecare virtute În parte. A?a, În primul psalm, nume?te fericire Înstrşinarea de r?u, ea formÎnd Începutul pornirii spre mai bine. Dup? aceea nume?te fericire petrecerea cu gÎndul la cele sublime şi dumnezeieşti, ca una care treze?te deja dorul dup? mai bine. Apoi, În al treilea rÎnd, numim fericire asemÎnarea cu Dumnezeu, de dragul c?reia aceast? treapt? se mai nume?te fericirea cea premerg?toare. Pe aceasta o subÎn?elege Psaltirea prin pomul mereu verde cu care este asemÎnat? via?a, ajuns? la des?v?rşire prin virtute”[30].
4: Nu a?a-s necredincioşii, nu a?a, nu!,ci-s ca praful ce-l spulber? vÎntul de pe fa?a pămîntului…
Desp?rşişi de Izvorul vieşii, necredincioşii se cufund? Într-o fals? existen??. Aici (şi pretutindeni) Scriptura nu În?elege, prin necredincioşi, a?a numişii atei, ci pe cei ce se comport? ca şi cum n-ar avea de dat socoteal? lui Dumnezeu. Negarea divinit?şii era cu totul necunoscut? În timpurile biblice şi, am plusa noi, În orice timp, c?ci nu poşi nega ceea ce socote?ti c? nu exist?. Textul ebraic „conşine pleav?, nu [praf], pulbere, şi trimite la imaginea judec?şii, unde se va alege gr?ul de neghin?, bobul de pleav?”[31].
5: De aceea nu se vor scula necredincioşii În judecat?, nici p?c?toşii În sfatul celor drepşi.
Se vor scula sau se vor ridica: „fa?? de ebraicul qum, grecul ???????????? (????????) a favorizat interpret?ri eshatologice, ca putÎnd trimite la Învierea de apoi”[32].
Judecat?: „e vorba de Judecata de Apoi. Pentru Septuaginta, Îns?: o judecat? obiÎnuit? În via?a de toate zilele”[33]. „A sta la judecat?, cum se afl? În unele traduceri (În Biblia lui ?erban: a Învia), are sensul de a izbuti s? fie prezent, a fi admis (Întruc?t unii comentatori susşin c? cei p?c?toşi vor fi judecaşi in absentia – Dahood)”[34].
„Necredincioşii nu vor avea dreptul s?-i judece pe alţii, a?a cum În viziunea cre?tin? sfinţii sunt aceia care, ?mpreun? cu Iisus Hristos, vor judeca lumea (vezi I Corinteni 6, 2). Sensul acestui stih e luminat de cel urm?tor”[35].
„Dac? În Scriptur? se spune (c?): Necredincioşii nu vor Învia la judecat?, Înseamn? c? Învie, dar nu la judecat?, ci la osÎnd?. Dumnezeu n-are nevoie s? fac? mult? cercetare; dimpotriv?, odat? cu Învierea necredincioşilor urmeaz? Îndat? şi osÎnda lor”[36].
6: C? Domnul cunoa?te calea drepşilor, iar calea necredincioşilor va pieri.
„Domnul cunoa?te: termenul biblic tradus uzual cu a cunoa?te nu cuprinde doar intelectul, ci şi voin?a şi afectivitatea, implicÎnd o dorin?? intens? de apropiere fa?? de obiectul cunoa?terii. ? calea celor drepşi: unii P?rinşi au identificat-o cu Hristos”[37].
„A cunoa?te are aici sensul de a purta de grij?, a ocroti, ceea ce traduce exact şi termenul ebraic”[38]. Iar dac? va pieri calea necredincioşilor, Înseamn? c? aceasta a fost În mod impropriu socotit? cale, de vreme ce nu duce nicşieri…
[1] ?????
[2] ??????
[3] Monumenta linguae dacoromanorum, Biblia 1688, pars XI, Liber Psalmorum (În continuare, abreviat: PSALM), Editura Universit?şii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2003
[4] Septuaginta 4, tom I, Psalmii, Odele, Proverbele, Ecleziastul, CÎntarea CÎnt?rilor, (În continuare, abreviat: SEP 4/I), Colegiul Noua Europ?/Polirom, Bucure?ti/Iaşi, 2006
[5] Biblia sau SfÎnta Scriptur?, Edişie jubiliar? a SfÎntului Sinod, versiune diortosit? dup? Septuaginta, redactat? şi adnotat? de Bartolomeu Valeriu Anania (În continuare, abreviat: BBVA), Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe RomÎne (În continuare: EIB), Bucure?ti, 2001, p. 620
[6] PSALM, p. 369 – Tora: Numele dat de evrei primelor cinci c?rşi ale Bibliei şi care constituie baza scriptural? a iudaismului. Cre?tinii numesc cele cinci c?rşi Pentateuh (n. aut. PSALM).
[7] PSALM, p. 370 [?. A. D.] – vom sublinia astfel notele care-i aparşin lui ?tefan Augustin Doina?, colaborator la realizarea volumului XI din Monumenta linguae dacoromanorum. Acesta a realizat şi traducerea c?torva psalmi (1, 2, 3, 21, 50 – toşi ace?tia În c?te dou? versiuni -, Însoşişi de explicaşii, bine fundamentate patristic. Disparişia sa l-a ?mpiedicat s? definitiveze Întreaga Psaltire).
[8] SEP 4/I, p. 41
[9] BBVA, p. 620
[10] PSALM, p. 370 [?. A. D.]
[11] Ravasi, Gianfranco, 1985, 1988, Il libro dei Salmi, commento e attualizzazione, 3 vol., ed. Dehoniane.
[12] SEP 4/I, p. 41
[13] Filotei Sinaitul, Capete despre trezvie, 19
[14] Sf. Vasile cel Mare, Epistole, 44, 2
[15] Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, I, 4
[16] Sf. Vasile cel Mare, Epistole, 44, II
[17] Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, I, 3
[18] PSALM, p. 370 [?. A. D.]
[19] SEP 4/I, p. 41
[20] Origen, Omilii la Cartea Iosua, I, 7
[21] Origen, Comentariu la Evanghelia dup? Matei, X, 15
[22] Origen, Omilii la Genez?, XI, 3
[23] Origen, Omilii la Exod, IX, 4
[24] Origen, Omilii la Levitic, XII, 4
[25] PSALM, p. 370 [?. A. D.]
[26] SEP 4/I, p. 42
[27] Barnaba, Epistola, XI, 8
[28] Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica, IV, 17
[29] Nichita Stithatul, Vederea duhovniceasc? a raiului, 9
[30] Sf. Grigorie de Nyssa, La titlurile Psalmilor, I, 1
[31] PSALM, p. 370 [?. A. D.]
[32] SEP 4/I, p. 42
[33] PSALM, p. 369
[34] PSALM, p. 370 [?. A. D.]
[35] BBVA, p. 620
[36] Sf. Chiril al Ierusalimului, Catehezele, XVIII, 14
[37] SEP 4/I, p. 42
[38] BBVA, p. 621

Sursa: Blogul Pr. Ioan Sorin Usca. PSALMII. Autori: Pr. Ioan Sorin Usca, Prof. Ioan Traia, Editura Christiana, Bucure?ti, 2009

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.