versiunea moldoveneasca русская версия


În viaţă nimic nu este întâmplător

În viaţă nimic nu este întâmplător

17 июня 2017

Toate greutăţile şi bolile vin asupra noastră pentru că nu vrem să-L primim pe Dumnezeu şi tot stăruim într-ale noastre. Iar Dumnezeu ne iubeşte mai mult decât ne iubim noi înşine, pentru că noi nu înţelegem nimic din cele duhovniceşti şi purtăm grijă numai de trup. Iar trupul suferă şi boleşte pentru că sufletul este plin de lepră.  

Păcatul nerespectării zilelor de post

Păcatul nerespectării zilelor de post

16 июня 2017

Postul are un caracter de jertfă pe care noi oamenii o aducem lui Dumnezeu. Adică în momentul în care ne înfrânăm depunem un efort conştient prin care noi oferim lui Dumnezeu, ființa noastră întreagă, trupul şi sufletul. Când nu ne înfrânăm şi nu păstrăm aceste reguli minime, cădem în stadiul animalităţii iraţionale. Oamenii care nu postesc nici măcar puțin, niciodată nu pot simţi prezenţa lui Dumnezeu, nu pot să aibă bucurii duhovniceşti în viaţă,  

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

8 июня 2017

„Unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor” (Mt.18,20). Marți, 6 iunie 2017, locuitorii satului Clococenii Vechi, raionul Glodeni, au avut parte de o adevărată sărbătoare cu ocazia slujirii unui sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Victor Guleac, blagocinul raionului Glodeni. Prilejul rugăciunii l-a constituit poposirea în localitate a unor sfințenii mari:  

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

6 июня 2017

Sâmbătă, 3 iunie 2017, în ziua hramului catedralei „Sf.Împ.Constatin și Elena” din Bălți, Preasfințitul Marchel a oficiat dumnezeiasca Liturghie în mijlocul comunității enoriașilor, care fregventează catedrala episcopală. Sărbătorea a fost înfrumusețată de prezența în jurul Arhipăstorului a multor creștini, de soborul de preoți și în special de interpretarea liturgică a corului arhieresc, condus de protoiereul Alexandru Paiul.  

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

6 июня 2017

Mănăstirea „Sfânta Treime” din satul Glinjeni,raionul Fălești, s-a îmbrăcat cu veșminte de sărbătoare pentru prăznuirea hramului. Curtea mănăsirii este aranjată cu mulțimea de flori mirositoare, credincioșii pășesc cu bucurie în suflet pragul bisericii pentru ascultarea sfintei Liturghii. Au avut ca oaspeți la acest eveniment luminat pe protoiereul mitrofor Petru Ciunciuc, secretarul eparhial, protoiereul Valentin Pînzaru și protodiacon Ștefan Rotari. Corul condus de maica Agnesia, s-a evedințiat cu cîntările armonioase,  

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

5 июня 2017

Luni, 5 iunie 2017, de sărbătoarea Sfîntului Duh, Prea Sfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, înconjurat de un sobor de preoți a săvărșit sfînta Liturghie în biserica „Sf. Irh. Nicolae” din satul Cotiujeni Mici, raionul Sîngerei. În ograda bisericii Arhiereul a fost întîmpinat de protoiereul Gheorghe Turculeț, parohul sfîntului locaș  

Film documentar pro viață

Film documentar pro viață

26 мая 2017

 

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

25 мая 2017

Joi, 25 mai 2017, de sărbătoarea Înălțarea Domnului, Preasfințitul Marchel a oficiat sfânta Liturghie în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din municipiul Bălți. Alături de arhipăstor s-au rugat soborul de clerici ai catedralei, dar și mulți creștini, enoriași fideli ai bisericii. După citirea pericopei evanghelice, Episcopul Marchel a explicat credincioșilor de ce Iisus Hristos s-a înălțat la ceruri, dar și semnificația practică a sărbătorii.  

11:30

11:30

24 мая 2017

 

Seminarul metodico-practic pentru profesorii de Religie din Bălți.

Seminarul metodico-practic pentru profesorii de Religie din Bălți.

23 мая 2017

Promovarea valorilor creștine și consolidarea comportamentului moral-religios la elevi, — acesta a fost genericul seminarului metodico-practic pentru profesorii de religie din Bălți. Cu binecuvântarea Preasfințitului Marchel, la acest seminar au participat: Secretarul Eparhial, Prot. Petru Ciunciuc; metodistul pentru mun. Bălți, Prot. Anatolie Spătaru; de asemenea, preoții Prot. Valentin Pânzaru și Prot. Serghei Ciunciuc. Cu multă bucurie ne-a primit doamna directoare, Goiman Valentina, la școala primară „Spiridon Vangheli”.  

SfÎntul Ioan Botez?torul

SfÎntul Ioan Botez?torul a fost ultimul dintre prooroci, Înainte-merg?tor şi botez?tor al Domnului nostru Iisus Hristos, „cel mai mare dintre cei n?scuşi dintre femei” (Matei 11,11; Luca 7,28), a?a cum şi spune MÎntuitorul. Iisus mai afirm? c? el nu este nici o „trestie cl?tinat? de vÎnt”, nici un „om ?mbr?cat În haine moi” (Matei 11,7-8), indicÎnd astfel caracterul neclintit şi auster al profetului.

Na?terea

Na?terea SfÎntului Ioan a fost ea Îns?şi o minune. P?rinşii SfÎntului Ioan, preotul şi proorocul Zaharia şi Elisabeta, din neamul lui Aaron, au ajuns la b?trÎne?e f?r? s? aib? copii, lucru ruşinos În rÎndul poporului evreu În acea vreme (Luca 1,25). Un Înger pe nume Gavriil ?l anunţ? pe Zaharia c? rug?ciunea sa a fost ascultat? şi c? nevasta sa, Elisabeta şi va na?te un fiu c?ruia şi va pune numele de Ioan. Zaharia Îns? nu a crezut aceste vorbe (Luca 1,20), invocÎnd faptul c? şi el şi nevasta sa erau b?trÎni (Luca 1,18). Drept pedeaps? pentru necredin?a lui, Zaharia a r?mas mut pÎn? cÎnd s-a s?v?rşit ceremonia tşierii-?mprejur, cu punerea numelui pruncului.
Elisabeta era m?tu?? sau veri?oar? a Maicii Domnului. şi ei i s-a vestit În chip minunat c? avea s? nasc? un copil şi a primit vestea cu bucurie, Îns? a ascuns-o vreme de cinci luni (Luca 1,24).
Pruncul pe care ?l purta s-a ar?tat a fi profet Înc? din pÎntecele maicii lui. Dup? Bunavestire, Fecioara Maria, purtÎndu-L În pÎntece pe MÎntuitorul Iisus Hristos, a vizitat-o pe Elisabeta. CÎnd cele dou? femei s-au Înt?lnit, Ioan a s?ltat de bucurie În pÎntecele maicii lui, iar mama lui s-a umplut şi ea de Duhul SfÎnt şi a binecuvÎntat-o pe Maica Domnului şi pe Prunc (Luca, cap. 1).
În ziua a opta, cÎnd avea loc ceremonia tşierii ?mprejur, participanşii vroiau s? şi pun? numele de Zaharia, dup? numele tat?lui s?u. Elisabeta se opune, spunÎnd c? numele noului n?scut avea s? fie Ioan. Cei de fa?? au insistat, spunÎndu-i Elisabetei c? nimeni dintre rudele ei nu purta acest nume şi l-au Întreab? şi pe Zaharia care era numele pe care dorea s? ?l dea pruncului. Acesta a scris pe o t?bli?? acelaşi nume, Ioan, pentru c? acesta era numele pe care i-l spusese mai Înainte Îngerul. Toşi s-au minunat, pentru c? cei doi soşi nu se În?eleseser? de mai Înainte unul cu altul asupra numelui pruncului. Din acel moment Zaharia şi-a rec?p?tat darul vorbirii şi la rÎndul s?u a Început s? profe?easc? despre fiul s?u ca Înaintemerg?tor al lui Mesia (Luca 1,59-79).
CÎnd, dup? na?terea Domnului Iisus, regele Irod a poruncit uciderea pruncilor de pÎn? la doi ani, Sf. Elisabeta şi pruncul ei s-au refugiat, potrivit Protoevangheliei lui Iacov (cap. XXII-XXIII), pe dealurile din jurul Ierusalimului. Urm?rişi cu insisten?? de soldaşi, Întruc?t se ?tia despre na?terea miraculoas? a lui Ioan, Elisabeta s-a rugat fierbinte lui Dumnezeu s? o apere, iar pămîntul s-a deschis şi i-a ad?postit, mam? şi prunc, pÎn? la trecerea primejdiei. Zaharia a fost Îns? ucis, chiar În Templul din Ierusalim, de către ostaşii trimişi de Irod (Matei 23,35).

Pustnicia

CÎnd a ajuns aproape de v?rsta adult?, Ioan s-a retras În pustiu, ducÎnd o via?? aspr?, de post şi rug?ciune. Purta o hain? aspr?, din p?r de c?mil? (În semn de pocşin??) şi Încins? cu o curea de piele (care, potrivit exegeşilor, simbolizeaz? st?pÎnirea pornirilor trupe?ti). Se hrÎnea cu l?custe şi miere s?lbatic? şi ?şi petrecea vremea În rug?ciune şi contemplare (Luca 1,80). SfÎntul Ioan, Înainte-merg?torul şi Botez?torul Domnului avea s? primeasc? de la Însuşi Domnul Hristos m?rturia c? el era cel mai mare dintre toşi oamenii n?scuşi din femeie (Matei 11,11; Luca 7,28), cel dintşi Între prooroci şi prooroc al Celui PreaÎnalt (Luca 1,76).

Botezul lui Ioan

Aproximativ În anul 29 d.Hr., În vremea domniei ?mp?ratului Tiberiu (14-37 d.Hr.), Ioan s-a dus, la porunca lui Dumnezeu, În regiunea Iordanului şi şi-a Început propov?duirea, chemÎnd oamenii la pocşin?? şi vestind apropiata venire a lui Mesia (Matei 3,2). Pe cei care veneau la el În num?r din ce În ce mai mare, atraşi de via?a sa sfÎnt? şi de puterea cuvintelor sale, şi boteza prin afundarea În apa Iordanului, În semn de cur?şire a p?catelor şi de lep?dare de ele şi spre a-i preg?ti pentru venirea lui Mesia, MÎntuitorul (Luca 3, 1-28).
şi Îndemna pe toşi s? ?şi p?r?seasc? p?catele, f?r? deosebire de condişia lor social?. Le cerea celor care veneau la el s? se boteze s? nu o fac? doar de form?, ci s? fac? şi „roade vrednice de pocşin??”. Le ar?ta c? faptul c? descindeau din patriarhul Avraam nu era suficient pentru a le aduce mÎntuirea (Matei 3,7-12). Îndemna la milostenie şi la o via?? dreapt? şi propov?duia venirea apropiat? a lui Mesia. Ioan Îndemna poporul s? fac? pomeni cu tot prisosul lor de haine şi mÎncare; vameşilor care veneau la el le spunea s? nu cear? nimic peste taxele stabilite oficial, iar ostaşilor s? nu stoarc? nimic de la nimeni prin amenin??ri, s? nu Învinuiasc? pe nimeni pe nedrept şi s? se mulţumeasc? cu solda lor (Luca 3,11-14).
Întrebat fiind dac? nu era el Însuşi Mesia, Sf. Ioan arat? despre sine Însuşi c? este doar Înaintemerg?torul Domnului, „glasul celui ce strig? În pustie”, f?cÎnd aluzie la un fragment din profeşiile lui Isaia:

Un glas strig?: „În pustiu g?tişi calea Domnului, drepte faceşi În loc neumblat c?r?rile Dumnezeului nostru. Toat? valea s? se umple şi tot muntele şi dealul s? se plece; şi s? fie cele str?mbe, drepte şi cele col?uroase, cşi netede. şi se va ar?ta slava Domnului şi tot trupul o va vedea c?ci gura Domnului a grşit”. (Isaia 40, 3-5).

Le precizeaz? c? botezul lui era unul preg?titor şi c? Cel care avea s? vin? era mai mare dec?t el: „Eu v? botez cu ap?, dar vine Cel ce este mai tare dec?t mine… [care] v? va boteza cu Duh SfÎnt şi cu foc”.

Înt?lnirea cu MÎntuitorul

Pentru via?a lui Îngereasc?, Sf. Ioan s-a Învrednicit s?-L vad? pe MÎntuitorul a C?rui cale o preg?tise şi s? ?l boteze În Iordan, fiind atunci şi martorul descoperirii Sfintei Treimi (de acest moment se face pomenire la Teofanie, 6 ianuarie).
Atunci cÎnd, dup? ce restul poporului se botezase, Iisus Înainteaz? şi El spre apa Iordanului ca s? fie botezat, Ioan ?l recunoa?te drept Mesia – „Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridic? p?catele lumii” – şi m?rturise?te c? el ar fi avut mai degrab? nevoie s? fie botezat de Iisus, iar nu invers, pentru c? Iisus nu avea nevoie de pocşin??. Prime?te Îns? cu smerenie s? ?l boteze pe Domnul la cererea Acestuia, moment În care vede cerurile deschizÎndu-se şi aude m?rturia dumnezeiasc?: „Tu e?ti Fiul Meu cel iubit, Întru Tine am binevoit”, şi pe Duhul SfÎnt În chip de porumbel pogorÎndu-Se deasupra lui Iisus (Matei 3,13-17).
şi mai t?rziu avea s?-şi p?streze aceeaşi atitudine smerit? fa?? de MÎntuitorul. CÎnd ucenicii sşi ?l Întreab? mai t?rziu despre Iisus, el reafirm? cele spuse despre MÎntuitorul şi se descrie pe sine doar ca „prietenul mirelui [Hristos], care st? şi ascult? pe mire, [şi] se bucur? cu bucurie de glasul lui”[1], ad?ugÎnd: „Acela trebuie s? creasc?, iar eu s? m? mic?orez”. (Ioan 3, 29-30)
Probabil pentru a-i convinge pe ucenicii sşi despre adev?rul m?rturiei lui şi pentru a le ar?ta drumul de urmat mai departe, Ioan, aflat deja În Închisoare, şi trimite la Iisus pe doi dintre ucenicii sşi ca s?-L Întrebe dac? El era Mesia, Cel care trebuia s? vin?, iar atunci Domnul le cere s? şi vesteasc? lui Ioan despre minunile Sale (Luca 7, 17-24).
Hristos Însuşi m?rturise?te despre Ioan c? a fost prooroc „şi mai mult dec?t prooroc”, „cel mai mare dintre cei n?scuşi din femei” şi, totuşi, „cel mai mic În ?mp?r?şia ceruririlor este mai mare dec?t el”, a?a cum spune Iisus (Matei 11,11). De la el Încolo ?mp?r?şia cerurilor se ia prin str?duin?? (Matei 11,12). El este m?rturisitor al adev?rului, „f?clia care arde şi lumineaz?” de lumina c?reia oamenii au vrut s? se bucure o clip? (Ioan 5, 35) şi, cu cuvintele lui Isaia, „Înger trimis Înaintea fe?ei Domnului ca s?-I preg?teasc? calea” (Luca 1,27).

Repro?urile adresate lui Irod

SfÎntul Ioan, care se ruga şi medita mereu la CuvÎntul lui Dumnezeu şi ?şi trşia via?a În cur?şie, dobÎndise nu doar darul smereniei, ci şi pe cel al proorociei. şi mustra pe cei p?c?toşi, de orice condişie ar fi fost, cu cuvinte aspre.
Între cei care veneau la Ioan pentru a-i asculta cuvintele se afla şi Irod Antipas, tetrarhul Galileei, care la Început ?l respecta pe Ioan ca pe un om drept şi sfÎnt şi asculta sfaturile lui, dar se şi temea de el, pentru c? era foarte iubit de popor. Îns? sfÎntul Ioan nu s-a temut s? adreseze aspre mustr?ri nici lui Irod. Astfel, Ioan l-a mustrat pe fa?? pe Irod Antipas, pe care l-a Învinuit c? trşie?te Într-un p?cat grav, acela de a o fi luat de soşie pe Irodiada, soşia lui Filip, fratele s?u, aflat Înc? În via??. C?ci, potrivit legii ebraice, era interzis cu des?v?rşire oricui s? „descopere goliciunea” nevestei fratelui, c?ci ea echivala cu descoperirea goliciunii fratelui (Levitic 18,16; 20,21), fiind, În plus, o preacurvie care se pedepsea cu moartea ambilor p?c?toşi (Levitic 20,10; Deuteronom 22,22). De asemenea, Ioan l-a mustrat pe Irod şi pentru toate relele pe care le f?cuse (Luca 3,19). Irod l-a Întemni?at pe Ioan şi ar fi vrut s?-l omoare (Matei 14,5), la fel ca şi Irodiada (Marcu 6,24). Irod se temea Îns? de popor, pentru c? acesta ?l privea pe Ioan ca pe un prooroc (Matei 14,5, Luca 20,6) şi se temea şi de Ioan, c?ci ?tia c? era „b?rbat drept şi sfÎnt” (Marcu 6,20). Irod ?l şi ocrotea şi, cÎnd ?l auzea, de multe ori st?tea În cumpÎn?, ne?tiind ce s? fac?; şi ?l asculta cu pl?cere (Marcu 6,20).

TemÎndu-se de reputaşia de prooroc de care se bucura SfÎntul Ioan şi pentru a evita cumva ca mustr?rile pe care i le adresa proorocul s? nu mai ajung? la urechile poporului (şi probabil la insisten?ele Irodiadei), Irod Antipas l-a aruncat În Închisoare pe Ioan. O vreme, a fost probabil tratat mai bine, Întruc?t li se Îng?duia ucenicilor sşi s?-l vad? şi s? vorbeasc? cu el, acesta primind astfel ?tiri din afar? (Matei 11, 2).
Totuşi, atunci cÎnd Irod şi-a pr?znuit ziua de na?tere, dÎnd un osp?? curtenilor sşi, mai-marilor oastei şi fruntaşilor Galileii, Salomeea (fiica Irodiadei) a intrat la osp??, a dansat şi i-a pl?cut lui Irod şi oaspeşilor lui. Regele i-a zis Salomeeei: „Cere-mi orice vrei, şi-şi voi da”. Apoi a ad?ugat cu jur?mÎnt: „Ori ce-mi vei cere, ?şi voi da, fie şi jum?tate din ?mp?r?şia mea”. Fata a ieşit afar? şi a Întrebat-o pe mama ei ce s? cear?, iar Irodiadai-a spus s? cear? capul lui Ioan Botez?torul. Regele s-a Întristat, dar pentru c? jurase şi ruşinÎndu-se de invitaşii sşi, a poruncit s? i-l dea. Ioan a fost decapitat, iar sfÎntul s?u cap a fost adus pe un platou şi ÎnmÎnat Salomeei, care i l-a dat mai departe Irodiadei (Matei 14, 1-12; Marcu 6, 14-29).

Rostul morşii

Moartea sÎngeroas? a lui Ioan de atunci a fost probabil Îng?duit? de Dumnezeu pentru ca Înaintemerg?torul lui Hristos din aceast? lume s? vesteasc? venirea Izb?vitorului şi În ?mp?r?şia morşilor, mai Înainte ca Hristos, prin patima şi moartea Sa pe Cruce, s? biruiasc? puterea morşii şi a iadului şi s? aduc? Învierea şi mÎntuirea.

Dup? moarte

Dup? moartea acestuia, ucenicii SfÎntului Ioan i-au luat trupul şi l-au Îngropat În Sevastia, dÎndu-i apoi de ?tire şi lui Iisus. Moa?tele sale au fost reg?site mult mai t?rziu, În chip miraculos, iar acum fragmente din acestea se g?sesc În mai multe locuri din lume.

Mo?tenirea l?sat? de Sf. Ioan

SfÎntul Ioan Înaintemerg?torul este pentru toşi cre?tinii cel mai mare dintre prooroci, Întruchipare a vieşii duhovnice?ti. Via?a lui este ea Îns?şi ea Îns?şi un model pentru toşi cre?tinii: trşitor În nevoin?? şi În rug?ciune, grşitor şi ap?r?tor al drept?şii, propov?duind ascultarea fa?? de Legea lui Dumnezeu şi cur?şirea de orice p?cate.
Întruchipare a smereniei, cur?şiei, iubitor şi propov?duitor al pocşin?ei, „Înger În trup”, el este considerat În mod deosebit drept arhetipul vieşii monahale.

Sfintele Moa?te

P?rşi din moa?tele SfÎntului Ioan Botez?torul se g?sesc la:

  • Biserica SfÎntul Dimitrie, Neo Phaleron, Pireu, Grecia
  • Biserica SfÎntul Macarie din Alexandria, Egipt
  • Catedrala Notre-Dame din Amiens, Fran?a
  • Muzeul Benaki, Atena
  • Muzeul Topkapi, Istanbul
  • Moscheea Ummayazilor, din Damasc, Siria
  • Mănăstirea Cetinje, Muntenegru
  • Mănăstirea Sf. Ioan Botez?torul — Lipni?a, jud. Constan?a

Pr?znuirile SfÎntului Ioan Botez?torul

Na?terea Sf. Ioan Botez?torul

Biserica Ortodox? are ?ase zile de pr?znuire pentru SfÎntul Ioan Botez?torul. În ordine calendaristic?, cu Începutul anului bisericesc (1 septembrie):

  • 23 septembrie — Z?mislirea sfÎntului Ioan Botez?torul
  • 7 ianuarie — Soborul SfÎntului prooroc, Înaintemerg?torului şi Botez?torului Ioan (a doua zi dup? Teofanie, 6 ianuarie)
  • 24 februarie — Întşia şi a doua aflare a Capului Înaintemerg?torului şi Botez?torului Ioan
  • 25 mai — A treia aflare a capului Sf. Ioan Botez?torul
  • 24 iunie — Na?terea sfÎntului Ioan Botez?torul
  • 29 august — Tşierea capului Înaintemerg?torului (pe care Biserica a rÎnduit-o ca zi de post negru).

Sursa orthodoxwiki.org

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.