versiunea moldoveneasca русская версия


Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

19 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în satul Cuhnesti, raionul Glodeni a avut loc festivalul concurs raional al cântecului sacru pascal cu genericul „SUB LUMINA ÎNVIERII”. Evenimentul a fost organizat de consiliul raional și secția Cultură din Glodeni, primăria și biserica din Cuhnești, în parteneriat cu protoieria Glodeni. Colectivele corale au adus jertfă de laudă, prin care L-au slavit pe Mielul Blând, Mântuitorul și Salvatorul omenirii. Printre cele mai onorabile coruri s-a remarcat corul de preoți ai blagociniei Glodeni, dar și corul select al orașului Dorohoi. La final au fost... 

Festivalul pascal din satul Chetriș

Festivalul pascal din satul Chetriș

18 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în frumoasa curte a bisericii „Sf.Ier.Nicolae” din satul Chetriș, raionul Fălești s-a petrecut festivalul pascal al blagociniei Fălești 2, cu genericul „Cânta-voi Dumnezeului meu”, ediţia a VII-a, organizat de către Secţia raională Cultură şi Turism în colaborare cu blagocinia 2 din raionul Făleşti. Debutul evenimentului a avut loc în biserică, prin rugăciunea de binecuvântare, săvârșită de blagocinul sectorului Fălești 2 – protoiereul Oleg Fistican și parohul bisericii – protoiereul Igor Bumbac.  

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

17 апреля 2017

Ce am sărbătorit? Am serbat că Iisus Hristos a înviat, serbăm biruința, bucurându-ne ca vrăjmașul a fost învins, moartea a fost omorâtă, iadul s-a zdrobit, zapisul nostru de condamnare a fost rupt (Col.2,14), am fost grațiați (In.1,16). Suntem fericiți că însuși Împăratul nostru ne-a îndemnat să ne bucurăm și să nu ne mai temem (Mt.28,9-10). Învierea lui Hristos nu este o simplă revenire la viața pământească, ci începutul altei vieți: viața veșnică, începutul erei eshatologice. De aceea, Biserica Ortodoxă cântă în ziua de Paști: „Prăznuim astăzi omorârea... 

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

16 апреля 2017

De sărbătoarea sărbătorilor, Învierea Domnului din morți, Preasfințitul Marchel a transmis enoriașilor catedralei, lumină din lumina focului haric. La această slujbă au participat clericii și slujitorii catedralei, dar și foarte mulți credincioși, veniți pentru a primi Lumina Sfântă, pentru a se ruga împreună cu arhipăstorul lor, pentru a se saluta mai întâi în biserică cu „Hristos a înviat”, dar și pentru a sfinți prinoasele. Particularitatea sfintei Liturghii a fost citirea ierarhică a pastoralelor: patriarhală, mitropolitană și episcopală, precum și sfințirea... 

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

15 апреля 2017

Hristos, Înviat din morți, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpînire asupra Lui. (Rom. 6.9) Iubiții mei frați și surori, să mulțumim bunului nostru Dumnezeu care L-a înviat din morți pe Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos (I Cor. 6.14), distrugînd astfel puterea purtătoare de moarte a vicleanului, ca să încolțească sîmburele nădejdii noastre spre învierea și mîntuirea sufletului omenesc, de care eram lipsiți pentru căderea strămoșilor. Învierea din morți a Mîntuitorului nostru Iisus Hristos este Taină, Lumină și Iubire negrăită, scrie Sf. Grigore Teologul:... 

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

14 апреля 2017

Vinerea Patimilor este cea mai aspră zi de post, pentru că Biserica face pomenirea răstignirii Domnului şi punerii Lui în mormânt. Evenimentul a fost retrăit vineri seara la catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”, de către Preasfinţitul Marchel, clerul şi poporul acestei catedrale. Prohodul şi înconjurarea bisericii cu sfântul epitaf au fost cele mai semnificative momente al acestei zile. Însă tristețea zilei de vineri va fi eclipsată de bucuria Învierii Domnului, care va fi sărbătorită în noaptea de Paști, la care vă chemăm pe toți.  

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

13 апреля 2017

În seara din Joia Patimilor, în bisericile ortodoxe se oficiază o slujbă deosebit de sobră și umilă. Sentimentul de tristețe este aprofundat prin citirea celor 12 Evanghelii, în care se amintește despre suferința Mântuitorului, despre pătimirea Sa, despre umilirea, biciuirea, moartea pe cruce și îngroparea Lui. Aceste ultime evenimente din viața pământească a Domnului nostru Iisus Hristos au fost trăite intens  

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

10 апреля 2017

În perioada 2 mai – 19 mai, 2017, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, invită în special preoții-profesori de Religie la cursuri de formare continuă sau altfel spus, pentru a obține modulul psiho-pedagogic. Acest modul este obligatoriu pentru cei care predau Religia, dar este foarte util și pentru toți doritorii de formare profesională. Condiții: 1. Durata studiilor: 2 mai – 19 mai, deci 3 săptămâni (15 zile), de luni până vineri.  

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

6 апреля 2017

Joi, 6 aprilie 2017, Preasfințitul Marchel s-a deplasat la ambasada Federației Ruse din Chișinău, pentru a exprima sincere condoleanțe familiilor îndoliate, ca urmare a atacului de la metroul din Sankt Petersburg, pentru care a depus flori. Ierarhul s-a rugat pentru odihna răposaților, dar și pentru însătoșirea celor răniți.  

Scurtă istorie a părticelelor din sfânta Cruce

Cruce-sec-12-Constantinopol-Morgan-Museum-NY-IN.jpgDupă știm de la scriitorii bisericești Socrate, Teodorit, Sozomen, Rufin, Ieronim, Supliciu, Ambrozie, care relatează identic detaliile istorice cu privire la descoperirea Cinstitei Cruci, aceasta a fost descoperită la anul 325 d.Hr. de către împărăteasa Bizanțului, Sfânta Elena. Αceasta, venind la Ierusalim, a distrus templul Afroditei care fusese construit peste Mormântul Domnului și a curățat locul de necurățiile și mulțimea statuilor, a distrus de asemenea și idolul lui Zeus care fusese ridicat pe vremea împăratului Adrian Aelius (117-138 d.Hr.). Pe acest loc, unde a găsit Crucea și Mormântul Domnului nostru Iisus Hristos, Împărăteasa Elena a zidit din temelii Sfânta Biserică a dumnezeieștii Învieri a lui Hristos, la porunca fiului ei Constantin, căruia îi vestise îndată despre aceste descoperiri. Pe atunci Episcop al Ierusalimului era Sfântul Macarie, pe care, la 25 de ani de la descoperirea Crucii, l-a urmat Episcopul Chiril.
După această găsire a Crucii, o parte a Cinstitului Lemn a fost adusă la Constantinopol spre binecuvântare, în timp ce altă bucată a fost așezată la Ierusalim într-o raclă de argint și încredințată Episcopului Macarie de către mama împăratului, Elena. Această bucată a Cinstitului Lemn a fost păstrată acolo până la anul 614, atunci când perșii, jefuind Palestina, au răpit-o și au luat-o în patria lor în ziua de 22 ianuarie 614.

Este de asemenea îndeobște cunoscută ceremonia prăznuirii preaslăvitei Înălțări a Cinstitei Cruci care se săvârșește pe 14 septembrie spre pomenirea ceremoniei săvârșite în vremea Episcopului Ierusalimului Macarie: pentru că venise o mare mulțime de oameni și nu puteau să se apropie să vadă și să se închine Crucii celei de viață făcătoare, a ridicat-o pe un loc înalt, unde văzând-o, poporul a strigat ”Doamne, miluiește!”.

Este, de asemenea, cunoscut faptul că în anul 624 împăratul bizantin Heraclie a întreprins o campanie militară împotriva împăratului perșilor, Chosroe cel Tânăr, întorcându-se biruitor la Constantinopol în anul 628, fiind purtat în carul său de biruință tras de patru elefanți, iar înaintea sa mergând ostași ce purtau Cinstita Cruce, pe care o salvase de la profanarea perșilor și care, desigur, era socotită cel mai slăvit trofeu. Litania care se săvârșește după doxologia utreniei ne amintește de litania săvârșită de Heraclie, atunci când, în primăvara anului 629, s-a dus în Palestina aducând cu sine Cinstita Cruce pe care, în urmă cu 14 ani, o răpiseră barbarii; și venind desculț și îmbrăcat sărăcăcios, binecredinciosul împărat a așezat-o în preacinstita Biserică a Învierii. Atunci l-a reașezat pe tron și pe Patriarhul Zaharia al Ierusalimului, care fusese luat și el ostatic de către războinicii perși în urmă cu 14 ani și i-a predat acestuia preacinstitul simbol nevătămat, fără ca barbarii să îi fi adus vreo stricăciune.

Potrivit tradiției, Crucea avea lungimea de 15 picioare și lățimea [adică lemnul transversal] de opt picioare. Potrivit dumnezeiescului Chiril (444), Cinstita Cruce a fost ulterior împărțită în bucăți: ”Toată lumea s-a umplut cu Lemnul Crucii, care a fost împărțit în bucăți și răspândit peste tot pământul”. Aceeași mărturie o dă și dumnezeiescul Gură de Aur (407), care scrie: ”Acest lemn, de când Sfântul Trup a fost întins pe el și străpuns de cuie, cum a ajuns el să fie armă împotriva tuturor răutăților? Și de aceea, mulți răpesc din el o părticică cât o sămânță de mică și o înfășoară cu aur și o agață la gâturile lor, deopotrivă bărbați și femei, și se împodobesc cu aceasta și într-adevăr, Lemnul acesta [li se face astfel] spre osândă și pedeapsă”.

Astfel, din cele două bucăți ale Cinstitei Cruci, cea de la Ierusalim și cea de la Constantinopol, au fost tăiate părticele care au fost dăruite credincioșilor spre sfințire.

Din anul 636, pentru ca nu cumva cele două bucăți ale Cinstitei Cruci din cele două orașe menționate să fie răpite din nou de către necredincioși sau distruse, au fost împărțite în nouă, respectiv în zece părți, dintre care trei a luat Constantinopolul, două Ciprul, trei Antiohia, una Creta, una Edessa, patru Ierusalimul, două Georgia, una Alexandria, una Ascalonul (din Idumeea superioară, Palestina) și una Damascul.

Rebault de Flery a calculat volumul inițial al Cinstitului Lemn la aproximativ 178.000.000 mm3. Realizând o măsurătoare exactă a tuturor părticelelor Cinstitei Cruci care există la creștini în ziua de azi, a descoperit că volumul Cinstitului Lemn care se păstrează până azi este de aproximativ 3.942.000 mm3.

Din acest calcul tragem concluzia că cea mai mare parte a Cinstitului Lemn s-a pierdut în diferite circumstanțe istorice. Rebault de Flery, mai-sus menționat, a avut răbdarea să supună unei examinări microscopice diferitele părți ale Crucii celei de viață făcătoare, în urma căreia a tras concluzia că aceasta a fost făcută fie din lemn de pin sau din alt lemn înrudit. Potrivit tradiției noastre și potrivit Sfintelor Scripturi, Cinstita Cruce era de pin, cedru și chiparos, de aceea și Prorocul Isaia exclamă: ”Mărirea Libanului, chiparosul, pinul şi cedrul la tine vor veni, cu toţii laolaltă, ca să împodobească locaşul cel sfânt al Meu, şi Eu voi slăvi locul unde se odihnesc picioarele Mele” (Isaia 60:13).

Dintre părticele din Cinstitul Lemn care au fost salvate până azi, în Sfântul Munte se păstrează 870.760 de mm3, la Roma 537.587 de mm3, la Bruxelles 516.090 de mm3, la Veneția 445.582 de mm3, la Gent (Flandra de Răsărit) 436.456 de mm3, iar la Paris, 237.731 de mm3.

Sursa: Ieromonahul Gherasim Smyrnákis Esfigmenitul, To Ágion Óros, Atena, 1903.
via: www.pemptousia.ro


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.