versiunea moldoveneasca русская версия


25 de preoți au primit în dar veșminte noi de la Renato Usatîi

25 de preoți au primit în dar veșminte noi de la Renato Usatîi

24 февраля 2017

Marți, 21 februarie 2017, în incinta centrului eparhial din Bălți a avut loc înmânarea veșmintelor noi pentru 25 de preoți din cuprinsul Episcopiei de Bălți și Fălești. Acest dar a fost oferit de primarul municipiului Bălți și președintele Partidul Nostru – domnul Renato Usatîi. Din partea administrației municipale a participat la eveniment domnul vice-primar Igor Șeremet, care a menționat prin acest gest echipa administrativă a primăriei și-a exprimat solidaritatea cu slujitorii Bisericii. La rândul său Preasfințitul Marchel a mulțumit domnului Renato Usatîi pentru... 

Invitație la închinare în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”

Invitație la închinare în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”

23 февраля 2017

Începând de luni, 27 februarie 2017, prima zi a postului mare, cu binecuvântarea Preasfințitului Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din municipiul Bălți vor fi expuse pentru închinare fragmente de moaște ale SFÂNTULUI IERARH LUCA AL CRIMEII, SFÂNTULUI MARE MUCENIC PANTELIMON, SFINTEI FERICITE MATROANA. Vă îndemnăm, iubiți credincioși, să folosiți această ocazie pentru a vă închina și ruga înaintea acestor sfinți bineplăcuți lui Dumnezeu. Zilnic se vor citi acatiste și moleben în fața acestor sfințenii, care se... 

Care este sensul vieții?

Care este sensul vieții?

22 февраля 2017

Din motive religioase, toate culturile mondiale pot fi împărțite în două curente: soteriologice și hedoniste. 1.„Soteriologice” (din grecescul soteria — mântuire), care sunt în căutarea mântuirii ca sensul ultim al vieții umane. Aceștia cred că de cealaltă parte a pragului morții este viață, iar menirea vieții acesteia de acum este exprimată prin cuvintele lui Socrate „o pregătire pentru moarte”… 2.„Hedoniste”  

Cred cum vreau?

Cred cum vreau?

20 февраля 2017

„Eu cred în Dumnezeu, dar în felul meu. N-am nevoe de serviciile bisericii. Nu mă mai deranjati cu formalitățile voastre. Am propria mea credință!” Cât de des auzim așa obiecție ca răspuns la predica pentru o viață îmbisericită a fiecarui credincios în parte. Este ciudat că cel ce afirmă așa nu observă contradicția evidentă și absurditatea propriilor cuvinte, pentru că e ca și cum ai zice: „În Dumnezeu cred, dar încredere în Dumnezeu n-am!”.  

Pilda raiului și a iadului

Pilda raiului și a iadului

20 февраля 2017

Ce este iadul? O încăpere cu o masă mare și rotundă. În mijlocul mesei, un vas mare cu o mâncare deosebit de plăcută. Însă oamenii care stăteau în jurul mesei erau slabi ca niște schelete, flămânzi și nervoși. Fiecare avea în mână câte o lingură cu coadă foarte lungă. Ajungeau cu lingurile până la vasul cu mâncare, umpleau lingurile, însă când trebuiau să introducă lingurile cu mâncare în gură, nu reușeau, fiindcă lingurile aveau cozile foarte lungi. Ce este raiul?  

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

15 февраля 2017

Dragi fraţi şi surori! Săvârşind astăzi prăznuirea Întâmpinării Domnului, Biserica noastră în mod tradiţional se roagă pentru tânăra generaţie, nutrind speranţe pentru cei care urmează să păstreze şi să propovăduiască credinţa ortodoxă în următoarele decenii. Nu în zădar, adresându-Se ucenicilor Săi, iar prin ei şi nouă tuturor, Mântuitorul i-a numit „sarea pământului” şi „lumina lumii” (Matei 5, 13-14). Precum sarea îmbunătăţeşte considerabil gustul mâncării, prevenind alterarea ei, creştinii sunt chemaţi să schimbe lumea cu puterea mărturisirii... 

Semnificația psalmului 136

Semnificația psalmului 136

11 февраля 2017

La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântați-ne nouă din cântările Sionului!“ Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.  

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

10 февраля 2017

Ziua de duminică, 5 februarie 2017, a fost cea mai fericită pentru tinerii Ioan și Liudmila, ginerele și fiica părintelui — blagocin Oleg Fistican, care și-au consfințit dragostea reciprocă prin Taina Cununiei. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Marchel în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La final, Episcopul a felicitat mirii Ioan și Liudmila cu primirea cununiei, dorindu-le căsnicie fericită, dragoste jertfelnică, ajutor și binecuvântare de la Dumnezeu în această etapă nouă a vieții lor.... 

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

9 февраля 2017

Printre odoarele cele mai de preţ din Grădina Maicii Domnului sunt moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur. La mănăstirea Vatoped se păstrează cu mare cinste capul Sfântului Ioan. Capul Sfântului Ioan Gură de Aur păstrat la mănăstirea Vatoped, Athos. Un lucru minunat şi vrednic de luat în seamă legat de capul sfântului Hrisostom, ce poate fi pipăit de oricine la modul personal, este nestricăciunea urechii drepte. Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, s-a născut în Antiohia. Fericitul şi dumnezeiescul Ioan Gură de Aur a fost patriarh al Constantinopolului... 

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

8 февраля 2017

Tatăl nostru, Carele ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău. Vie împărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer (așa) și pe pământ. Pâinea noastră cea de-a pururea, dă-ne-o nouă astăzi. Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean. (Matei 6,9-13).  

PROPUNERILE EPARHIEI DE BĂLȚI ȘI FĂLEȘTI PENTRU SFÂNTUL SINOD

Eparhia de Bălți și Fălești. Propuneri pentru şedinţa Sinodului BOM din 03.09.14.

  1. Adresarea comună a Sinodului BOM către fomaţiunele politice din R.M.
  2. Analiza stării moral-duhovniceşti  a societăţii în R.M.  Apel  către creştini.
  3. Condamnarea paradelor gay şi a consecinţelor urmate după adoptarea Legii de egalitate a şanselor.
  4. Cererea Sinodului BOM pentru întroducerea obligatorie a studierii religiei în şcoală ca necesitate de menţinere a moralităţii creştine în societatea moldovenească.
  5. Acordul Sinodului BOM pentru numirea streţelor în mănăstirile Eparhiei de Bălţi.
  6. Adresarea Sinodului BOM Sanctităţii Sale Patriarhului Kiril

Eparhia de Bălţi propune Sinodului BOM (pentru 03.09.2014) să se adreseze tuturor formaţiunilor politice din R.M. cu următoarea cerinţă.

Sinodului B.O.M., chiriarhul și preoțimea eparhiei de Bălți și Fălești, adresare.

Înalt Prea Sfinţite Stăpîn, Mitropolit Vladimir! Preasfinţiţi ierarhi!

Mai bine de doi ani, morala creştinească a ienoriaşilor păstoriţi de noi este zdruncinată de Legea de egalitate a şanselor ce a fost calificată de politicienii şi partidele care au promovat-o drept „nevinovată şi inofensivă”.

Adevărata esenţă a ei, aducătoare de nenorociri, s-a făcut simţită după promulgarea rapidă a acesteia. Respectiva lege, s-o spunem respicat din capul locului, este una păcătoasă şi păgubitoare de suflet, consecinţele aplicării căreia la momentul actual se cotează la cel mai înalt grad de ostilitate pentru enoriaşi şi societate în ansamblu. Cei care au votat-o, fie chiar nedîndu-şi deplin seama de responsabilitatea asumată, vor avea de răspuns la judecata dumnezeiască.

Urmările adoptării ei ce devin tot mai dureroase (parade neruşinate ale gaylor, apariţia manualelor în şcoli cu poze indecente ce sfidează morala creştină, lezarea prin lege a dreptului nostru de a condamna în public aceste anormalităţi etc.) vorbesc despre grava avansare a păcatului ce se vrea recunoscut la nivel de normalitate şi, în mod firesc, vorbesc despre apropierea necruţătoarei  judecăţi cereşti.

Cei care mai întîi vor avea să dea răspuns pentru profanarea aşezemintelor dumnezeieşti sîntem chiar noi, slujitorii, dar şi elita politică ce a promovat urîciunea, dînd-o drept normalitate, elita, care se vrea recunoscută a fi creştină şi cu care unii dintre noi întreţin contacte prieteneşti directe şi frecvente. Prin urmare, pentru a le uşura şi lor, dar şi nouă, răspunsul în faţa Nepărtinitorului Judecător, or, în asta rezidă esenţa preoţiei cărei îi închinăm întreaga viaţă, îndrăznim a Vă ruga să faceţi apel, în numele Sinodului BOM, către toate formaţiunile politice să includă în platformele lor proelectorale promisiunea că, ajunse în Parlament, vor abroga Legea defectuoasă ce afectează atît de grav moralitatea creştină.

Sperăm cu toată sinceritatea, Înalt Prea Sfinţia Voastră, că nu veţi considera această rugăminte a noastră drept o tentativă a Eparhiei de Bălţi de a se amesteca în viaţa politică sau, cu atît mai mult, de a sprijini anumite formaţiuni ori lideri politici la alegerile viitoare. Trebuie să conştientizăm cu toţii că nu s-au epuizat toate şansele de a opune rezistenţă forţelor obscure din societatea noastră, care au purces deja la profanarea tezaurului celui mai scump al poporului moldovenesc — moralitatea creştină. Una din aceste şanse ar fi sporirea responsabilităţii noastre şi a politicienilor în faţa lui Dumnezeu şi a propriei conştiinţe. Care nu poate fi alta decît tot una încărcată de sacralitate creştină. În numele mîntuirii păstoriţilor noştri rog să binecuvîntaţi şi să susţineţi propunerea noastră.

În numele preoţimei Eparhiei de Bălţi, Marchel, Episcop de Bălţi şi Făleşti


Eparhia de Bălţi propune Sinodului BOM (pentru 03.09.2014) să ceară insistent conducerii R.M. să întroducă studierea obligatorie a religiei în şcoală. Satisfacerea acestei necesităţi va contribui la echilibrarea tineretului în procesul alegerii viitorului mod de viaţă familiară. Şi, dimpotrivă, ignorarea acestei strigente necesităţi  echivalează cu jertfirea generaţiilor în creştere în vafoarea perversiunilor năvălite din străinătate, legiferate la 25.05.2012 şi îmbrăţişate de cei fără de Dumnezeu.

 

PROIECT

Stimaţi demnitari de stat!

Sinodul  Bisericii Ortodoxe din Moldova prin prezentul demers vine către Dvs, fiind copleşit de grijile şi de preocupările ce s-au acumulat pe parcursul anilor şi mai ales de cînd Republica Moldova a pornit pe făgaşul democraţiei şi al libertăţii, începînd cu anii ’90, Statul şi Biserica au revenit la un dialog şi o conlucrare comună în vederea exprimării religioase libere a fiecărui cetăţean. Au fost redeschise Sfintele lăcaşuri de cult, mănăstiri, iar altele s-au zidit din nou. Deja viaţa duhovniceascăşi trăirea în Dumnezeu a revenit la lumină. Tot în această perioadă se redeschid unele şcoli de formare spirituală şi profesională de cîntăreţi şi dascăli. Activitatea Seminarului Teologic şi a Academiei Teologice din Chişinău stau, ca şi altă dată, la baza studiilor de formare a cadrelor academice bisericeşti. Pe lîngă parohii şi mănăstiri s-au organizat Şcolile duminicale, unde vin enoriaşii şi copiii acestora, să cunoască mai mult despre cuvîntul lui Dumnezeu.

Tot în această perioadă, s-a început dialogul între Mitropolie şi Stat pentru predarea disciplinei Religia în şcolile din ţara noastră, păstrînd practica de altă dată. Astfel din anul 2010, prin Hotărîrea Guvernului nr. 596 din 02.06.2010 cu privire la predarea religiei în instituţiile de învăţămînt, publicată în Monitorul Oficial nr. 114-116 din 06.07.2010, a fost satisfăcută oferta socială, cu scopul reglementării statutului disciplinei de studii, a modalităţii de completare a claselor pentru asigurarea implementării în clasele I-IX a disciplinei opţionale.

Implementarea în practică a prezentei hotărîri, a fost un proces specific, întrucît aceasta presupunea exprimarea deciziei părinţilor (sau persoanelor care îi înlocuiesc) pentru încadrarea copiilor în procesul educaţional la disciplină, era necesară opţiunea cu privire la doctrina religioasă pe care o confesează, au fost formate cadre pentru predare, s-au implicat în predare reprezentanţi ai cultelor religioase, s-au elaborat materialelor de suport, inclusiv, pentru primul an pregătitor a fost oportună elaborarea a patru curricula de tranziţie după trepte de învăţămînt, primară şi gimnazială, şi după doctrina religioasă, ortodoxă şi catolică, pe de o parte, şi evanghelică şi adventistă de ziua a şaptea, pe de altă parte.

Obiectivele pe termen scurt şi scopul imediat al Hotărîrii au fost îndeplinite, fiind asigurată implementarea disciplinei opţionale ca şi curs introductiv, în anii de studii 2010-2014.

Au mai urmat o serie de activităţi, care nu sînt de neglijat şi care ar demonstra calitatea în procesul instructiv-educativ, şi anume:

—         au fost formaţi 94 formatori locali la modulele: „Aspecte metodologice ale educaţiei religioase», „Principii şi metodologii de realizare a educaţiei religioase», „Proiectarea demersului în funcţie de conţinuturile specifice ale disciplinei», „Realizarea conţinuturilor specifice la disciplină», „Particularităţi de realizare a educaţiei religioase în clasele I-IV», „Particularităţi de realizare a educaţiei religioase în clasele V-IX».

—         au fost elaborate manualele de Religie creştin-ortodoxă, autor Liliana Creţu, pentru clasele I-VI. în prezent se continuă lucrul aspra conţinuturilor manualelor de clasele VII-IX. Toate sînt elaborate conform curriculumului disciplinar în vigoare.

—         a fost întocmit Ghidul profesorului la disciplina Religie, editura Cuvîntul ABC-2013, care include moduli cu referire la Modele de proiectare a demersului didactic şi forme de evaluare a cunoştinţelor acumulate.

Cele enumerate, ne permit să afirmăm că procesul de instruire a elevilor este unul de bun augur şi cu finalităţi bine determinate.

Durata scurtă de acţiune a implementării, dar şi statutul de disciplină opţională nu permit, la moment, de a aprecia nivelul calităţii şi impactul educaţional al disciplinei. Analizîndu-se situaţia şi succesele obţinute pînă în prezent, aducem la cunoştinţa voastră că rezultatele nu sînt satisfăcătoare. În unele instituţii preunversitare disciplina Religia nu este predată, ba chiar este ignorată. Astfel tînăra generaţie se lipseşte de Învăţătura moral- creştinească, rămîne şantajabilă şi dezarmată în faţa perversiunilor reclamate pe larg de susţinătorii Legii de egalitate a şanselor. Cu siguranţă, influenţele educative de la disciplina Religie completează misiunea Bisericii. Treptat, religia se infiltrează în şcolile ţării noastre sub nenumărate forme, unele dintre ele frizînd ridicolul. Putem garanta doar că se păstrează o strictă neutralitate religioasă.

Deoarece Dvs. aţi anunţat vectorul europen prerogativa Republicii Moldova, ţinem să credem, că el trebuie stipulat cu acţiuni concrete în toate domeniile sociale, şi, deosebit menţionăm, în cel moral – duhovnicesc. De o importanţă majoră este educaţia tinerei generaţii, accent bine stabilit de europeni şi de întreaga comunitate educaţională globală. Considerăm de mare valoare practicile sistemelor europene în artele educaţiei, unde religia are un loc aparte în curriculumul şcolar. Acest loc este unul de formare a competenţelor de a se încadra în viaţa comunităţii şi de menţinere a valorilor şi patrimoniului naţiunii. În acest sens, putem aduce drept exemple de bune practici în aşa ţări ca: Austria, Germania, Franţa, Romînia, Italia, Cipru, Grecia, etc. Obligativitatea studierii acestei disciplini discinde din numărul populaţiei care împărtăşesc cultul religios majoritar. Creştinii ortodocşi din Republica Moldova constituie partea majoritară. Din acest considerent, merită să punem accent pe cunoaşterea religiei sau a credinţei în Dumnezeu, ceea ce constituie fundamentul solid pentru o profundă cunoaştere spirituală. Iubirea faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele formează centrul moralităţii. Virtuţile creştineşti contribuie direct la vindecarea sufletului unui popor. Acest lucru ar asigura echilibrul moral-spiritual în societatea noastră, principiu care a fost brutal nesocotit la momentul adoptării Legii de egalitate a şanselor.

Considerăm şi avem marea încredere că intenţiile noastre vor avea priză la aspiraţiile Dumneavoastră de a îmbunătăţi valoros viaţa societăţii. Rămînem în speranţa că indemnul nostru va găsi răspuns pozitiv în deciziile pe care urmează să le luaţi.

Cu adîncă consideraţiune, Sinodul  Bisericii Ortodoxe din Moldova.

 29 august 2014

Eparhia de Bălţi propune Sinodului BOM să se adreseze Sanctităţii Sale

Patriarhului Kiril cu următoarea rugăminte:

 

Святейшему Кириллу,

Патриарху Московскому и всея Руси

 

Обращение

 

Синода Православной Церкви Молдовы

 

____________2014 г.

Ваше Святейшество!

На заседании Синода Православной Церкви Молдовы, которое состоялось __________2014 г. в г. Кишиневе, было принято решение обратиться к Вам с ниже следующей просьбой (Журнал №)

В последнее время жители Республики Молдова, православные верующие,  испытывают серьезные материальные и моральные  трудности, связанные с пересечением границы при въезде в Россию для работы или с иными целями, а также с ввозом в Россию овощей и фруктов для продажи. К сожалению, ужесточение правил въезда в Российскую Федерацию и ограничение торгово-экономических связей между нашими государствами коснулось не столько лиц, враждебно настроенных против России, находящихся у власти в Молдове, или тех, кто их поддерживает и финансирует, сколько простых тружеников города и села, которые оказались заложниками политических потрясений, повлиявших на Российско-Молдавские отношения.

Используя свое право печаловаться за свою паству пред лицом светских властей, здесь, в Молдове, мы предпринимаем возможные усилия, чтобы как-то изменить к лучшему сложившуюся ситуацию. Но в настоящее время средивласть предержащих в Молдове редко встречаются те, кто интересы народа ставит выше своих материальных выгод или политических пристрастий.

Не желая мириться с ужасающей несправедливостью, когда из-за ничтожной кучки зависимых от внешних антироссийских сил молдавских политиков нищает и страдает весь молдавский народ, мы обращаемся к Вам, Ваше Святейшество за помощью.

Просим Вас, Ваше Святейшество, используя Ваше положение Предстоятеля  многонациональной единой Русской Православной Церкви, ваш непререкаемый и чрезвычайно высокий авторитет, ходатайствовать перед Президентом Российской Федерации, Владимиром Владимировичем Путиным, руководством Российского государства об изменении политики Российской Федерации по отношению к Молдове. Мы вполне понимаем, что недружественные по отношению к России шаги молдавских правителей и политиков не могут оставаться без соответствующей реакции со стороны России. Но просим Вас, Ваше Святейшество, призвать российских руководителей сделать все возможное, чтобы за грехи и преступления малой и далеко не лучшей части молдавского общества не страдал простой молдавский люд. Чтобы российские руководители избирали такие методы воздействия, при которых экономический и политический прессинг в Молдове испытывали те, кто действительно ненавидит и вредит России, а не те, кто уважает и любит ее.

Необдуманные действия, санкции и запреты вместо пользы способны принести непоправимый ущерб и еще дальше оттолкнуть Молдову от России, укрепив позиции проевропейских политиков и продлив нахождение у власти в Молдове недругов России. Предпринимая жесткие меры против нашего государства, все-таки крайне важно сохранить тот огромный потенциал доверия и уважения к России, который сохраняется у простых молдавских граждан.

Заверяем, что молдавское общество в основной свое массе, несмотря на информационную войну, развязанную в настоящее время в Молдове против России, действительно с большим уважением и симпатией относится к ней, считает народы России, Беларуси, Украины – братскими православными народами, хочет быть с ними в единстве. Мы помним о том, что именно Россия всегда приходила на помощь Молдове: какэто было при освобождении от турецкого ига, так и при фашистском нашествии. Нас связывает с Россией единая вера, наша Церковь, общее историческое прошлое и, мы надеемся, – общее будущее. Но что особенно важно в России – наш Патриарх.

Заверяем Вас, Ваше Святейшество, в нашей неизменной приверженности и верности Русской Православной Церкви. Молимся о сохранении духовного единства с Россией, Беларусью и Украиной, о дружбе, сотрудничестве и укреплении всесторонних связей между нашими народами.

Члены Синода Православной Церкви Молдовы (подписи)


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.