versiunea moldoveneasca русская версия


25 de preoți au primit în dar veșminte noi de la Renato Usatîi

25 de preoți au primit în dar veșminte noi de la Renato Usatîi

24 февраля 2017

Marți, 21 februarie 2017, în incinta centrului eparhial din Bălți a avut loc înmânarea veșmintelor noi pentru 25 de preoți din cuprinsul Episcopiei de Bălți și Fălești. Acest dar a fost oferit de primarul municipiului Bălți și președintele Partidul Nostru – domnul Renato Usatîi. Din partea administrației municipale a participat la eveniment domnul vice-primar Igor Șeremet, care a menționat prin acest gest echipa administrativă a primăriei și-a exprimat solidaritatea cu slujitorii Bisericii. La rândul său Preasfințitul Marchel a mulțumit domnului Renato Usatîi pentru... 

Invitație la închinare în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”

Invitație la închinare în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”

23 февраля 2017

Începând de luni, 27 februarie 2017, prima zi a postului mare, cu binecuvântarea Preasfințitului Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din municipiul Bălți vor fi expuse pentru închinare fragmente de moaște ale SFÂNTULUI IERARH LUCA AL CRIMEII, SFÂNTULUI MARE MUCENIC PANTELIMON, SFINTEI FERICITE MATROANA. Vă îndemnăm, iubiți credincioși, să folosiți această ocazie pentru a vă închina și ruga înaintea acestor sfinți bineplăcuți lui Dumnezeu. Zilnic se vor citi acatiste și moleben în fața acestor sfințenii, care se... 

Care este sensul vieții?

Care este sensul vieții?

22 февраля 2017

Din motive religioase, toate culturile mondiale pot fi împărțite în două curente: soteriologice și hedoniste. 1.„Soteriologice” (din grecescul soteria — mântuire), care sunt în căutarea mântuirii ca sensul ultim al vieții umane. Aceștia cred că de cealaltă parte a pragului morții este viață, iar menirea vieții acesteia de acum este exprimată prin cuvintele lui Socrate „o pregătire pentru moarte”… 2.„Hedoniste”  

Cred cum vreau?

Cred cum vreau?

20 февраля 2017

„Eu cred în Dumnezeu, dar în felul meu. N-am nevoe de serviciile bisericii. Nu mă mai deranjati cu formalitățile voastre. Am propria mea credință!” Cât de des auzim așa obiecție ca răspuns la predica pentru o viață îmbisericită a fiecarui credincios în parte. Este ciudat că cel ce afirmă așa nu observă contradicția evidentă și absurditatea propriilor cuvinte, pentru că e ca și cum ai zice: „În Dumnezeu cred, dar încredere în Dumnezeu n-am!”.  

Pilda raiului și a iadului

Pilda raiului și a iadului

20 февраля 2017

Ce este iadul? O încăpere cu o masă mare și rotundă. În mijlocul mesei, un vas mare cu o mâncare deosebit de plăcută. Însă oamenii care stăteau în jurul mesei erau slabi ca niște schelete, flămânzi și nervoși. Fiecare avea în mână câte o lingură cu coadă foarte lungă. Ajungeau cu lingurile până la vasul cu mâncare, umpleau lingurile, însă când trebuiau să introducă lingurile cu mâncare în gură, nu reușeau, fiindcă lingurile aveau cozile foarte lungi. Ce este raiul?  

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

15 февраля 2017

Dragi fraţi şi surori! Săvârşind astăzi prăznuirea Întâmpinării Domnului, Biserica noastră în mod tradiţional se roagă pentru tânăra generaţie, nutrind speranţe pentru cei care urmează să păstreze şi să propovăduiască credinţa ortodoxă în următoarele decenii. Nu în zădar, adresându-Se ucenicilor Săi, iar prin ei şi nouă tuturor, Mântuitorul i-a numit „sarea pământului” şi „lumina lumii” (Matei 5, 13-14). Precum sarea îmbunătăţeşte considerabil gustul mâncării, prevenind alterarea ei, creştinii sunt chemaţi să schimbe lumea cu puterea mărturisirii... 

Semnificația psalmului 136

Semnificația psalmului 136

11 февраля 2017

La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântați-ne nouă din cântările Sionului!“ Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.  

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

10 февраля 2017

Ziua de duminică, 5 februarie 2017, a fost cea mai fericită pentru tinerii Ioan și Liudmila, ginerele și fiica părintelui — blagocin Oleg Fistican, care și-au consfințit dragostea reciprocă prin Taina Cununiei. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Marchel în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La final, Episcopul a felicitat mirii Ioan și Liudmila cu primirea cununiei, dorindu-le căsnicie fericită, dragoste jertfelnică, ajutor și binecuvântare de la Dumnezeu în această etapă nouă a vieții lor.... 

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

9 февраля 2017

Printre odoarele cele mai de preţ din Grădina Maicii Domnului sunt moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur. La mănăstirea Vatoped se păstrează cu mare cinste capul Sfântului Ioan. Capul Sfântului Ioan Gură de Aur păstrat la mănăstirea Vatoped, Athos. Un lucru minunat şi vrednic de luat în seamă legat de capul sfântului Hrisostom, ce poate fi pipăit de oricine la modul personal, este nestricăciunea urechii drepte. Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, s-a născut în Antiohia. Fericitul şi dumnezeiescul Ioan Gură de Aur a fost patriarh al Constantinopolului... 

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

8 февраля 2017

Tatăl nostru, Carele ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău. Vie împărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer (așa) și pe pământ. Pâinea noastră cea de-a pururea, dă-ne-o nouă astăzi. Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean. (Matei 6,9-13).  

Pocşişi-v?, c?ci s-a apropiat ?mp?r?şia cerurilor

În duminica dup? Botezul Domnului În Biserica noastr? Ortodox? se cite?te pasajul evanghelic din Matei 4,12-17.
 

„ Este mai mic dec?t toate semin?ele, iar dac? cre?te,
este mai mare dec?t toate buruienele” (Matei 13, 32)

Hristos zice c? ceea ce se Înt?mpl? cu gr?untele de mu?tar, se Înt?mpl? şi cu propov?duirea Evangheliei. Ucenicii Lui erau cei mai slabi dintre toşi, cei mai mici dintre toşi, dar, totuşi, lucrÎnd În ei o putere mare, Evanghelia s-a propov?duit În toat? lumea.

La pilda gr?untelui de mu?tar, Domnul adaug? Înc? şi pe cea a aluatului, pe care l-a luat femeia şi l-a ascuns În trei m?suri de fşin?, pÎn? ce a dospit. Adic?, precum aluatul dospe?te o cantitate mare de fşin?, a?a Apostolii, zice El, vor Întoarce toat? lumea.

şi vezi În?elepciunea Lui! El alege pilde de la fire spre a ar?ta c?, precum acelea se fac, adic? cre?terea gr?untelui de mu?tar şi dospirea Întregii fr?mÎnt?turi, tot a?a va fi şi cu propov?duirea Evangheliei la toat? lumea. Nici unul dintre Apostoli nu putea s?-I stea ?mpotriv? şi s?-I zic?: „Ce vom putea noi, doisprezece, aruncÎndu-ne Într-o a?a mare mulşime?”. Hristos le spune c? tocmai prin aceea puterea lor va str?luci mai mult, c? ei, amestecÎndu-se cu o mulşime a?a de mare, nu se vor nimici. Precum aluatul dospe?te fr?mÎnt?tura atunci cÎnd se apropie de fşin?, şi nu numai c? se apropie, ci se şi amestec? cu ea, a?a şi voi, atunci veşi birui pe vr?jmaşii vo?tri, cÎnd v? veşi amesteca şi v? veşi topi cu dÎnşii [adic?: şi veşi ierta şi şi veşi iubi].

şi precum aluatul, deşi se ascunde În fşin?, nu piere acolo, ci În curÎnd face totul asemenea lui, În acelaşi chip va fi şi cu propov?duirea Evangheliei. „A?adar nu v? temeşi – voie?te s? zic? Hristos -, c?ci Eu, deşi v-am spus mai Înainte c? veşi trece prin multe necazuri, totuşi veşi birui şi veşi str?luci”.

Nu te mira c? Domnul, vorbind despre ?mp?r?şia cerului, a Întrebuin?at pilda gr?untelui de mu?tar şi a aluatului, c?ci El vorbea către oameni neÎnv??aşi, care prin acest chip de Înv???tur? se În?elep?eau.

Iar cei necredincioşi trebuie s? recunoasc? acum puterea lui Hristos, v?zÎnd c?, În adev?r, a?a s-a f?cut, precum El a spus. Ei trebuie s?-L cinsteasc? pentru dou? pricini: Pentru c? a spus mai Înainte, şi a ?mplinit El Însuşi.

Înc? şi ast?zi amestec? pe adev?raşii Sşi ucenici În mulşimea cea mare a lumii, pentru ca ace?tia s? ?mpart??easc? şi altora cuno?tin?ele lor cele mai bune.

Nu v? tÎnguişi c? num?rul vostru este prea mic, c?ci puterea cuvintelor cucernice este mare, iar ceea ce o dat? a dospit va sluji iar?şi de aluat pentru alţii. şi precum scÎnteia, aprinzÎnd lemnul, Îndat? se face o flac?r? mare, şi prin aceasta aprinde şi altele, a?a se Înt?mpl? şi cu vorba cea cucernic?, sau predica.

Dar pentru ce Hristos n-a Întrebuin?at pilda focului, ci a aluatului? Focul nu lucreaz? totul prin sine, ci prin mijlocirea lemnului aprins; aici, Îns?, aluatul lucreaz? totul prin sine. Iar dac? doisprezece b?rbaşi au Înv??at toat? lumea, gÎnde?te ce mare vinov?şie avem noi, credincioşii, care, fiind a?a de mulşi, nu putem aduce la calea cea dreapt? pe ceilalţi, pe cei necredincioşi, care stau Înc? afar?. şi noi putem fi aluat pentru mii de oameni.

Dar vei zice tu: „Aceia erau Apostoli!”. şi apoi, ce? Oare, ei nu erau de aceeaşi fire ca şi tine? Nu petreceau şi ei În cet?şi? Nu mÎncau şi ei ca noi? Nu lucrau şi ei cu mşinile lor? Oare, ei erau Îngeri şi au fost pogor?şi din cer?

Dar zici tu: „Ei puteau s?v?rşi minuni!”. Dar nu minunile i-au f?cut pe dÎnşii a?a de vrednici de mirare! şi pÎn? cÎnd ne vom sluji de minunile lor, spre a acoperi propria noastr? u?ur?tate a minşii? Iat?, sunt o mulşime de sfinţi care n-au str?lucit prin minuni. Dimpotriv?, sunt unii care izgoneau pe demoni, dar au c?zut În p?cat şi nu au fost cinstişi, ci, dimpotriv?, au fost pedepsişi.

Dar, oare, ce lucruri at?t de mari au f?cut Apostolii? Au nesocotit toate comorile pămînte?ti, n-au c?utat slav? şi s-au lep?dat de toate cele vremelnice. Dac? n-ar fi f?cut acestea, ci ar fi fost robi ai poftelor, atunci chiar de ar fi sculat mii de morşi, totuşi nimic nu ar fi folosit. Mai mult, ar fi fost socotişi ca ni?te am?gitori. Via?a cea dreapt? este cea care str?luce?te peste toate şi atrage harul SfÎntului Duh.

Ce minuni a s?v?rşit Ioan Botez?torul de a c??tigat at?tea cet?şi? Cum c? el n-a s?v?rşit nici o minune, ne spune Evanghelistul Ioan În cuvintele: „şi mulşi veneau la El şi ziceau: Ioan nu a f?cut nici o minune, dar toate c?te a zis Ioan pentru Acesta au fost adev?rate” (Ioan 10, 41).

şi prin ce, oare, Ilie se f?cuse vrednic de mirare? Negreşit, prin Îndr?zneala lui Înaintea ?mp?ratului; negreşit, prin r?vna lui pentru Dumnezeu; negreşit, prin s?r?cia lui, prin cojocul lui, prin pe?tera lui, c?ci el, dup? aceea, a f?cut minuni.

şi pentru care minune s-a uimit diavolul de Iov? Acesta n-a ar?tat nici o minune, ci o via?? str?lucit? de fapta bună şi o r?bdare mai tare dec?t o?elul.

Ce morşi au Înviat, oare, Avraam, Isaac şi Iacob? Ce leproşi au cur?şit? Ba Înc? minunile par a v?t?ma, dac? nu sunt unite cu privegherea şi cu smerenia.

şi cÎnd Hristos a dat pov??uiri ucenicilor Sşi, nu le-a zis: „Faceşi minuni, ca s? le vad? oamenii”, ci le-a zis: „A?a s? str?luceasc? lumina voastr? Înaintea oamenilor, ca s? vad? ei faptele voastre cele bune şi s? sl?veasc? pe Tat?l vostru Cel din ceruri” (Matei 5, 16). Înc? şi lui Petru, El nu i-a zis: „De M? iube?ti, f? minuni”, ci: „Pa?te oile Mele” (Ioan 21, 15). şi pentru ce, Hristos, cu deosebire, ?l alese pe dÎnsul, pe Iacov şi pe Ioan? Poate pentru minunile lor? O, nu! Toşi Apostolii cur??au leproşi, Înviau morşi, şi toşi dobÎndiser? de la DÎnsul aceeaşi putere. A?adar, pentru ce ace?ti trei erau deosebişi? Pentru iscusin?a sufletului lor.

Vezi c? mai mult dec?t toate este de trebuin?? via?a ?mbunăt?şit? şi dovada prin fapte, c?ci: „Din roadele lor şi veşi cunoa?te pe dÎnşii” (Matei 7, 16).

Dac? te-ar l?sa cineva s? alegi: sau morşi s? Înviezi În numele lui Iisus, sau s? mori pentru numele Lui, tu ce ai alege? Negreşit aceasta din urm?, c?ci este o fapt? mÎntuitoare, iar cealalt? este doar o minune. şi dac? cineva te-ar l?sa s? alegi Între puterea de a preface fÎnul În aur şi puterea de a socoti toate bog?şiile ca pe fÎn, nu ai alege, oare, pe aceasta din urm?? Negreşit, numai aceasta ar c??tiga pe oameni. Dac? ei te-ar vedea f?cÎnd aur din fÎn, ar cre?te numai l?comia lor de avere, şi toşi ar vrea s? Înve?e acel me?te?ug, ca Simon Magul (Fapte 8, 19); iar dac? te-ar vedea dispre?uind bog?şiile, repede s-ar slobozi şi ei de boala l?comiei lor.

Vezi c? vie?uirea valoreaz? mult şi este un propov?duitor vorb?re?? CÎnd zic vie?uirea, nu În?eleg c? cineva trebuie s? trşiasc? În sac şi În cenu??, ci În?eleg nesocotirea comorilor pămînte?ti, iubirea aproapelui, milostenia, hrÎnirea celor fl?mÎnzi, biruirea mÎniei, lep?darea de slava de?art?, alungarea pizmei. Hristos zice l?murit: „Înv??aşi-v? de la Mine, c? sunt blÎnd şi smerit cu inima” (Matei 11, 29).

A?adar, dac? tu vrei s? te asemeni Apostolilor, nimic nu te opre?te. Nu ai nevoie de darul minunilor. Dac? ai nimicit p?catul din tine, dac? ai sf?r?mat puterea satanei, ai c?lcat pe capul lui, ai sl?bit puterea lui, i-ai ?mpr??tiat oastea, atunci ai s?v?rşit cea mai mare minune. Prin aceasta s-au f?cut mari şi Apostolii, precum spune Petru: „Noi am l?sat toate, şi am urmat şie” (Matei 19, 27). Întru aceasta s? urm?m şi noi lor, s? ne lep?d?m de cele vremelnice, s? ne d?ruim lui Hristos, pentru ca noi, ?mpreun? cu Apostolii, s? ne facem p?rtaşi vieşii veÎnice, prin harul şi bunătatea lui Iisus Hristos, C?ruia se cuvine slava, În vecii vecilor. Amin.
(Sf. Ioan Gur? de Aur)

„ Este mai mic dec?t toate semin?ele, iar dac? cre?te,/span

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.