versiunea moldoveneasca русская версия


Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

15 февраля 2017

Dragi fraţi şi surori! Săvârşind astăzi prăznuirea Întâmpinării Domnului, Biserica noastră în mod tradiţional se roagă pentru tânăra generaţie, nutrind speranţe pentru cei care urmează să păstreze şi să propovăduiască credinţa ortodoxă în următoarele decenii. Nu în zădar, adresându-Se ucenicilor Săi, iar prin ei şi nouă tuturor, Mântuitorul i-a numit „sarea pământului” şi „lumina lumii” (Matei 5, 13-14). Precum sarea îmbunătăţeşte considerabil gustul mâncării, prevenind alterarea ei, creştinii sunt chemaţi să schimbe lumea cu puterea mărturisirii... 

Semnificația psalmului 136

Semnificația psalmului 136

11 февраля 2017

La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântați-ne nouă din cântările Sionului!“ Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.  

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

10 февраля 2017

Ziua de duminică, 5 februarie 2017, a fost cea mai fericită pentru tinerii Ioan și Liudmila, ginerele și fiica părintelui — blagocin Oleg Fistican, care și-au consfințit dragostea reciprocă prin Taina Cununiei. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Marchel în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La final, Episcopul a felicitat mirii Ioan și Liudmila cu primirea cununiei, dorindu-le căsnicie fericită, dragoste jertfelnică, ajutor și binecuvântare de la Dumnezeu în această etapă nouă a vieții lor.... 

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

9 февраля 2017

Printre odoarele cele mai de preţ din Grădina Maicii Domnului sunt moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur. La mănăstirea Vatoped se păstrează cu mare cinste capul Sfântului Ioan. Capul Sfântului Ioan Gură de Aur păstrat la mănăstirea Vatoped, Athos. Un lucru minunat şi vrednic de luat în seamă legat de capul sfântului Hrisostom, ce poate fi pipăit de oricine la modul personal, este nestricăciunea urechii drepte. Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, s-a născut în Antiohia. Fericitul şi dumnezeiescul Ioan Gură de Aur a fost patriarh al Constantinopolului... 

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

8 февраля 2017

Tatăl nostru, Carele ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău. Vie împărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer (așa) și pe pământ. Pâinea noastră cea de-a pururea, dă-ne-o nouă astăzi. Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean. (Matei 6,9-13).  

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

7 февраля 2017

În viaţa noastră de toate zilele, suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi, mereu avem ceva important de terminat şi ni se pare că timpul pe­trecut la rugăciune ne împiedică să terminăm lucrul respectiv. Însă experienţa dovedeşte că o jumătate de oră sau o oră „irosită” în rugăciune nu împiedică deloc, în mod catastro­fal, bunul mers al activităţilor noastre zilnice, aşa cum ne închipuim atunci când am vrea să ne rugăm. Dimpotrivă, obiceiul de a ne ruga ne învaţă să ne concentrăm rapid, înlătură orice neatenţie, disciplinează  

Viața sfintei Xenia (în imagini).

Viața sfintei Xenia (în imagini).

6 февраля 2017

Sfânta Xenia a trăit în secolul al XVIII-lea, dar este cunoscut relativ puţin despre ea sau familia sa. Şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii ei în Petersburg, în timpul domniei împărăteselor Elizabeta şi Ecaterina a II-a. Xenia Grigorievna Petrova a fost soţia unui ofiţer de armată, Andrei Fedeorovici Petrov. Ea a devenit văduvă la vârsta de 26 de ani când soţul său a murit brusc, la o petrecere. Ea a plâns moartea soţului ei, şi în special pentru că el a murit fără spovedanie şi împărtăşanie. Din acel moment, Xenia şi-a pierdut interesul pentru lucrurile... 

Pareneză la sfințirea unei case

Pareneză la sfințirea unei case

4 февраля 2017

Iubiții mei, am venit în casa voastră cu bucurie și cu nădejde. Pentru că sunt în casa unor proaspăt căsătoriți, a unor tineri entuziaști, care și-au început drumul lor împreună. Și am binecuvântat și sfințit această casă prin stropirea cu apă sfințită și prin ungerea ei cu ulei sfințit, rugându-mă lui Dumnezeu pentru ca El să vă binecuvinteze și să vă întărească și să vă apere întru toate. Căci de la Dumnezeu e toată binecuvântarea, pacea, bucuria și iubirea dintre oameni. De la El e ajutorul nostru și nădejdea noastră.  

Începe perioada Triodului: Ușile pocăinței deschide-mi, Dătătorule de viață!

Începe perioada Triodului: Ușile pocăinței deschide-mi, Dătătorule de viață!

3 февраля 2017

Începînd cu Duminica Vameşului şi a Fariseului pînă în Sîmbăta Mare, Biserica Ortodoxă parcurge o perioadă de 10 săptămîni, numită și Perioada Triodului. Primele 3 săptămîni sunt pregătitoare înainte de Postul Învierii Domnului şi 7 de post, nevoință și multă rugăciune. Sfînta Biserică a rînduit acest timp pentru călătoria către marea sărbătoare a Învierii Domnului, cu o pregătire specială care se desfășoară după anumite slujbe liturgice, un răstimp cu neîncetate strădanii duhovnicești-pocăință, rugăciune, și fapte bune, ca prin practicarea lor... 

Să nu fii ca fareseul comparându-te mereu cu alții

Să nu fii ca fareseul comparându-te mereu cu alții

2 февраля 2017

O cioara traia in padure si era absolut multumita de viata sa. Insa intr-o zi a vazut o lebada… “Aceasta lebada este atat de alba”, s-a gandit cioara. “Si eu sunt atat de neagra. Aceasta lebada trebuie sa fie cea mai fericita pasare din lume.” Cioara i-a comunicat lebedei ceea ce gandea. “De fapt”, i-a raspuns lebada. “Simteam ca sunt cea mai fericita pasare din imprejurimi pana cand am vazut un papagal care avea doua culori.  

Pastoral? la Învierea DomnuluiПасхальное послание Преосвященнейшего Маркелла, епископа Бельцкого и Фалештского

Fraşilor, surorilor, bucuraşi-v?, veste bună v? aduc –

HRISTOS A ÎnVIAT!

 Aceast? veste, luminat? de Îndumnezeire, ?mb?rb?teaz? lumea, iat?, de 2000 de ani. Fenomen unic, Învierea din morşi a MÎntuitorului nostru Iisus Hristos vine peste creste de veacuri, vine s? ne m?rturiseasc?: Dumnezeu ne iube?te at?t de mult, Înc?t n-a cru?at nici pe unicul S?u Fiu (In. 3.16) pentru dispov?rarea neamului omenesc de ap?s?torul jug al p?catului.

Возлюбленные о Господе братия и сестры, радуйтесь, – добрую весть возвещаю вам:

 ХРИСТОС ВОСКРЕСЕ!

Эта воистину радостная весть разносится по всему миру в течение вот уже более двух тысячелетий. Христово Воскресение – уникальное чудо, которое доносится до нас из глубины веков. Оно свидетельствует о безграничной Любви Бога, отдавшего в жертву «Сына Своего Единородного, дабы всякий верующий в Него, не погиб, но имел жизнь вечную» (Ин.3,16).

Sacrificiul Domnului nostru Iisus Hristos – umilin?ele, batjocorirea, r?stignirea şi chiar moartea pe cruce – poart? pecetea dragostei nem?rginite a lui Dumnezeu fa?? de Cununa Creaşiei Sale – Omul. Pentru noi, vie?uitorii acestui pămînt, şi pentru a noastr? mÎntuire (Simb. Cred.), Hristos coboar? din sl?vi, ca s? ne ridice la ceruri pe noi, purt?tori ai chipului şi asemÎn?rii Sale. Dumnezeu se Înomene?te, ca s? Îndumnezeiasc? omul. Contrar tuturor fenomenelor naturii, strive?te leg?turile morşii şi Învie din mormÎnt, dÎnd astfel via?? speran?elor omene?ti la mÎntuire, la via?? veÎnic?.

Toate acestea sunt generate de unica for?? care… Îndelung rabd?, nu pizmuie?te, nu se trufe?te, nu se laud?… nu se bucur? de nedreptate, ci se bucur? de adev?r care pe toate le crede, le sufer?, le n?d?jduie?te şi niciodat? nu cade (1Cor. 13, 4-8). Aceast? for?? este Însuşi Dumnezeu rev?rsat În Dragoste (II Corint. 13.11). „Mai mare dragoste dec?t aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui s? şi-l pun? pentru prietenii sşi” (In. 15.14).

Stimaşi cre?tini, noi suntem prietenii lui Dumnezeu, mai ales cÎnd ?mplinim voin?a Lui (In. 15. 14). Pentru r?scump?rarea noastr?, Hristos se d? În mÎna rşilor. În numele restabilirii armoniei afectate de p?cat, Hristos coboar? În mormÎnt, nimicind Încuietorile iadului. Izvor de ÎnsÎn?toşire moral?, Hristos Dumnezeul nostru ne lumineaz? calea spre ?mp?r?şia Cereasc? şi risipe?te Întunericul ce vitregea sufletul omenesc. Hristos-Soarele drept?şii apune În mormÎnt, ca În a treia zi s? r?sar? din nou mai luminos, mai Înc?lzitor de suflete În care vor Încolşi speran?ele.

„Eu sÎnt Calea, Adev?rul şi Via?a” (In. 14,6), zice Domnul. Calea Domnului este Înv???tura Cre?tineasc?. Adev?rul Dumnezeiesc este c? Hristos a venit În lume, a p?timit, S-a r?stignit şi a murit pe Cruce, a?ezÎndu-se apoi În mormÎnt Întunecos unde, a treia zi, a Înviat. Vie?uirea În Dumnezeu const? În a trşi, a p?timi, a muri, dar şi a Învia cu Hristos. Retrşind În fiecare an jertfa r?scump?r?toare a MÎntuitorului, ne facem p?rtaşi şi sl?vitei Lui Învieri.

Iubişi dreptsl?vitori cre?tini,

grija p?rinteasc? a Tat?lui Ceresc care cuprinde „toate cele v?zute şi nev?zute” (Simb. Cred.), exprimat? În „pşinea noastr? cea de toate zilele” (Tat?l Nostru), nu scade În intensitate, nu este str?mtorat? nici În spaşiu, nici În timp, nu se schimb? niciodat?, pentru c? este mi?cat? de veÎnicie. R?cirea acestei griji dumnezeieşti poate fi provocat? doar de p?catul nepocşit şi lipsa voin?ei de corectare. Uite-L pe MÎntuitor privind În zare şi a?teptÎnd Întoarcerea din r?t?cire a mea şi a ta, fratele meu cre?tin (Lc. 15, 20). şi e bine s? nu z?bovim, curmaşi de Îndoieli, pentru ca nu cumva s? se Închid? u?a (Mt. 25, 10) bunăvoin?ei lui Dumnezeu.

Destoinica Înt?lnire cu Hristos În ziua Sl?vitei Sale Învieri ar fi ofranda potrivit? pe m?sura s?rb?torii. S? ne grijim, fraşii mei, pentru clipa Înt?lnirii cu Hristos. S? cinstim Chipul şi AsemÎnarea Lui, de fiecare dintre noi purtate. S? ne cur???m gÎndurile, s? ne ordon?m spusele şi s? chibzuim faptele, c? aproape este „ziua Domnului cea mare” (Fap. 2, 20) şi nep?rtinitor este Judec?torul (Ps. 10.7).

Iubişi fii duhovnice?ti,

În ultima perioad? a timpului ce-l trşim, s-a cerut şi se mai cere mai mult efort din partea noastr? dec?t În alte d?şi pentru Îngrijirea sufletului. şi asta pentru c? „zilele rele sÎnt” ( Efes. 5.16 ), peste noi dÎnd n?val? „exportatorii” de valori strşine felului nostru de a fi cre?tini. Unii vizitatori ai meleagului nostru trudit ?şi asum? rolul de Înv???tori, ÎncercÎnd s? ne ia nou? aceea ce le lipse?te lor. Strşini virtuşilor cre?tine, batjocoresc valorile dumnezeieşti cu care noi de milenii suntem Înrudişi, propunÎndu-ne s? le Înlocuim cu cele ur?te (Rom. 1, 26-27), ei considerÎndu-le „frumoase” doar pentru c? sunt de ei practicate. Noi n-avem nevoie de asemenea „c?l?uze”, pentru c? Îndreptarul nostru e credin?a (Gal. 3, 25-26). Iar voi, fraşilor,”fişi treji, privegheaşi, [pentru c?] potrivnicul nostru, diavolul,, umbl?, r?cnind ca un leu, c?utÎnd pe cine s? Înghit?” (1 Pet. 5, 8). Dar „cine v? va face vou? r?u, dac? sÎnteşi plini de r?vn? pentru bine?” (1Pet. 3, 13). „C?utaşi pacea [?mp?carea cu Dumnezeu] şi-o urmaşi pe ea” (1 Pet. 3, 14). P?straşi rÎnduiala vieşii cre?tine?ti şi v? veşi bucura de roadele duhovnice?ti. C?ci Dumnezeul p?cii (Filipeni 4.7) nu va Înt?rzia cu mÎngşierea.

Stimaşi cre?tini!

 

Învierea din morşi a MÎntuitorului nostru Iisus Hristos aduce Înnoirea sufletului, ?mprosp?tarea gÎndului şi n?dejdea Întru via?? veÎnic?. Acest praznic dumnezeiesc este lini?tea şi mÎngşierea a?tept?rilor ce-şi dau l?starii ?mplinirii odat? cu intrarea lui Hristos În via?a noastr?.

A?a deci, s?-L primim pe Hristos Cel Înviat În sufletul nostru, s?-I Încredin??m Lui via?a noastr?, c?ci numai a?a vom Înfrunta provoc?rile veacului şi vom afla odihna sufletelor noastre.

HRISTOS A ÎnVIAT!

ADEV?RAT A ÎnVIAT!

MARCHEL, EPISCOP DE B?L?I ?I F?LE?TI

Învierea Domnului,

anul 2012

mun. B?L?I

Крестная жертва Спасителя, увенчавшаяся Его Светлым Воскресением, врачует ожесточенные души, озаряет им жизненный путь, вселяя надежду на возвращение к Богу, а Пасха Господня приносит великую радость о торжестве жизни над смертью.

На Кресте совершилось искупление человечества. Из Гроба Господня вырастает уверенность в примирении, из-под камня пробиваются лучи надежды на спасение, во аде прекращается рыдание, и мир весь ликует веселием вечным. Господь, желавший восстановить падшего человека, обрек Себя на крестные страдания. Сила, пробудившая такое желание – Любовь Божия, которая никогда не перестает любить (1Кор.13,8).

Вот какой высокой ценой мы были приобретены. Достойно, с чистым сердцем встретить Христово Воскресение – было бы лучшим выражением признательности Все щедрому Богу за наше избавление. Своим Спасительным Воскресением Христос открыл для нас врата Царствия Небесного, но тесны эти врата и узок этот путь (Мф.7,14). И входит ими тот, кто идет за Христом, неся свой жизненный крест, кто стремится жить по святым Евангельским Заповедям.

Но горе тому, кто попирает Заповеди Божии и сеет соблазны. Господь судил нам жить в годы, которые определяют судьбу нашей страны, ее будущее. Нестабильность, царящая в нашем обществе, спровоцировала посягательство на самое  неприкосновенное – на духовно — нравственные ценности.

По мнению некоторых политических деятелей, мы должны за сиюминутные призрачные блага заплатить своими душами. Человек, потерявший душу, находит вечную погибель. Нам, христианам, никогда не следует этого забывать, постоянно совершая свои молитвы об обращении и покаянии тех, кто выбрал дорогу вечной погибели.

Призываю вас твердо стоять в своей вере, хранить неизменную приверженность христианским духовно-нравственным нормам, а также традициям нашего боголюбивого православного народа,  совершать ревностное и искреннее служение Богу, Матери-Церкви, нашей Родине – Республике Молдова, дабы нам в единстве и согласии засвидетельствовать перед миром о том, что

 

ВОИСТИНУ ВОСКРЕСЕ ХРИСТОС!

МAPKEЛЛ, ЕПИСКОП БЕЛЬЦКИЙ И ФАЛЕШТСКИЙ

ПАСХА ГОСПОДНЯ

2012 г.

Мун. Бэлць

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.