versiunea moldoveneasca русская версия


Mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie” a găzduit racla cu moaște ale sfinților Pantelimon, Luca și Matrona

Mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie” a găzduit racla cu moaște ale sfinților Pantelimon, Luca și Matrona

23 июня 2017

Cu binecuvântarea Preasfințitului Marchel, mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie”, de lângă satul Izvoare , raionul Fălești, a fost gazda pentru o zi a mai multor sfințenii alese: icoana Sf.M.Mc.Pantelimon, racla cu un fragment din moaștele Sf.Ier.Luca din Crimeia și racla cu un fragment din moaștele Sf.Fer.Matrona de la Moscova. Cu acest prilej arhimandritul Zosima Aftene împreună cu obștea monahală a făcut priveghere de noapte și sfânta Liturghie la miezul nopții, considerând că gândurile și grijile lumești domină mai puțin pacea sufletului și liniștea rugăciunii.  

În viaţă nimic nu este întâmplător

În viaţă nimic nu este întâmplător

17 июня 2017

Toate greutăţile şi bolile vin asupra noastră pentru că nu vrem să-L primim pe Dumnezeu şi tot stăruim într-ale noastre. Iar Dumnezeu ne iubeşte mai mult decât ne iubim noi înşine, pentru că noi nu înţelegem nimic din cele duhovniceşti şi purtăm grijă numai de trup. Iar trupul suferă şi boleşte pentru că sufletul este plin de lepră.  

Păcatul nerespectării zilelor de post

Păcatul nerespectării zilelor de post

16 июня 2017

Postul are un caracter de jertfă pe care noi oamenii o aducem lui Dumnezeu. Adică în momentul în care ne înfrânăm depunem un efort conştient prin care noi oferim lui Dumnezeu, ființa noastră întreagă, trupul şi sufletul. Când nu ne înfrânăm şi nu păstrăm aceste reguli minime, cădem în stadiul animalităţii iraţionale. Oamenii care nu postesc nici măcar puțin, niciodată nu pot simţi prezenţa lui Dumnezeu, nu pot să aibă bucurii duhovniceşti în viaţă,  

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

8 июня 2017

„Unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor” (Mt.18,20). Marți, 6 iunie 2017, locuitorii satului Clococenii Vechi, raionul Glodeni, au avut parte de o adevărată sărbătoare cu ocazia slujirii unui sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Victor Guleac, blagocinul raionului Glodeni. Prilejul rugăciunii l-a constituit poposirea în localitate a unor sfințenii mari:  

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

6 июня 2017

Sâmbătă, 3 iunie 2017, în ziua hramului catedralei „Sf.Împ.Constatin și Elena” din Bălți, Preasfințitul Marchel a oficiat dumnezeiasca Liturghie în mijlocul comunității enoriașilor, care fregventează catedrala episcopală. Sărbătorea a fost înfrumusețată de prezența în jurul Arhipăstorului a multor creștini, de soborul de preoți și în special de interpretarea liturgică a corului arhieresc, condus de protoiereul Alexandru Paiul.  

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

6 июня 2017

Mănăstirea „Sfânta Treime” din satul Glinjeni,raionul Fălești, s-a îmbrăcat cu veșminte de sărbătoare pentru prăznuirea hramului. Curtea mănăsirii este aranjată cu mulțimea de flori mirositoare, credincioșii pășesc cu bucurie în suflet pragul bisericii pentru ascultarea sfintei Liturghii. Au avut ca oaspeți la acest eveniment luminat pe protoiereul mitrofor Petru Ciunciuc, secretarul eparhial, protoiereul Valentin Pînzaru și protodiacon Ștefan Rotari. Corul condus de maica Agnesia, s-a evedințiat cu cîntările armonioase,  

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

5 июня 2017

Luni, 5 iunie 2017, de sărbătoarea Sfîntului Duh, Prea Sfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, înconjurat de un sobor de preoți a săvărșit sfînta Liturghie în biserica „Sf. Irh. Nicolae” din satul Cotiujeni Mici, raionul Sîngerei. În ograda bisericii Arhiereul a fost întîmpinat de protoiereul Gheorghe Turculeț, parohul sfîntului locaș  

Film documentar pro viață

Film documentar pro viață

26 мая 2017

 

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

25 мая 2017

Joi, 25 mai 2017, de sărbătoarea Înălțarea Domnului, Preasfințitul Marchel a oficiat sfânta Liturghie în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din municipiul Bălți. Alături de arhipăstor s-au rugat soborul de clerici ai catedralei, dar și mulți creștini, enoriași fideli ai bisericii. După citirea pericopei evanghelice, Episcopul Marchel a explicat credincioșilor de ce Iisus Hristos s-a înălțat la ceruri, dar și semnificația practică a sărbătorii.  

11:30

11:30

24 мая 2017

 

Pastorala de Paști a Preasfințitului Marchel

Invierea Domnului 2014.jpg

Şi Lumina luminează în întuneric şi întunericul nu a cuprins-o pe Ea. …Lumina a venit în lume, dar oamenii au iubit întunericul mai mult decît Lumina. Căci faptele lor erau rele. (In. 1,5; 3,19)

HRISTOS A ÎNVIAT!

Domnul nostru Iisus Hristos, care este Lumina cea adevărată, deopotrivă cu Tatăl şi cu Duhul, a dat viaţă omenirii şi i-a sporit frumuseţea, înzestrînd-o cu mai multe podoabe, dar şi cu lumină mîngîietoare. Întreaga creaţie dumnezeiască, a cărei cunună este omul, fascinează ochiul, înmănunchind într-un minunat buchet culorile naturii şi mărturisind astfel despre neîntrecuta dibăcie a Meşterului-Făuritor.
Toate erau bune şi frumoase la început (Facerea 1, 31; Mc 7, 37), crezîndu-se că vor dăinui în veci, dar intervine omul cu urîciunea distrugătoare a păcatului neascultării, încercînd să toarne întuneric peste Lumina adevărului. Şi peste lumina ochiului omenesc, împînzindu-l cu vicleşug şi nedreptate (Facerea 3, 4-7).
În această stare de beznă şi permanentă rătăcire în căutarea Adevărului izbăvitor se pomenise lumea, strigătul dispertat al căreia a zguduit cerul, îndemnîndu-L spre îndurare pe Cerescul Părinte care n-a tăgăduit să-i întindă mîna spre salvare (In. 3, 16) şi să-i lumineze calea spre mîntuire (In. 14, 6). Venirea lui Hristos în lume este condiţionată de lipsa îmbucurătoarei Lumini dumnezeieşti destinate lumii, la care omul, afectat de păcat, renunţase. Întunericul ce potopise omenirea trebuia risipit, astfel strivindu-se boldul morţii ce părea a fi triumfător. Doar n-a creat Dumnezeu lumea pentru a fi stăpînită de cel rău! Dragostea L-a mişcat pe Dumnezeu să creeze lumea şi ea n-are nimic cu întunericul, ci face pereche doar cu adevărul şi cu lumina.
Iată de ce Părintele ceresc care ne doreşte tot binele şi vrea să umblăm în lumină (In. 12, 35) creează în întunericul universal o galerie de lumină care-şi are începutul în mormîntul întunecat al lui Hristos. De acolo, din inima pămîntului, unde era înmormîntată Nădejdea vieţii noastre, răsare Lumina – la început, printr-o fisură, crescînd pe măsura răsturnării pietrei de pe uşa mormîntului. Răsare Lumina Învierii, nebănuit de puternică, a lui Hristos, capabilă să pătrundă în cele mai obscure nedreptăţi omeneşti. Acest strălucit eveniment îl prăznuim acum, fraţi creştini. Şi îl vom prăznui an de an, veac de veac, pînă la a doua venire a Mîntuitorului, căci cu adevărat a Înviat Hristos!
Paştele, prin excelenţă, este sărbătoarea Luminii şi a luminilor. Iată de ce slujba Învierii începe cu îndemnul: „Veniţi de luaţi lumină!”, propunîndu-ni-se cereasca Lumină a focului dumnezeiesc, adusă în dar omenirii în exclusivitate la sărbătoarea Paştelui ortodox.

Iubiţi fii duhovniceşti,
Astăzi societatea noastră are mai mult ca oricînd nevoie de luminarea cugetelor cu Lumina dumnezeiască a Învăţăturii lui Hristos. Lipsa Ei aduce întunericul. Întunericul nerecunoştinţei şi al necredinţei faţă de Mîntuitorul nostru. Lumina cea adevărată care luminează pe tot omul ce vine în lume (Rug. ceas. 1)răsare din mormîntul întunecat unde a Înviat Hristos: „Ziua Învierii Domnului nostru Iisus Hristos este temelia luminii, începutul împăcării…” omului cu Dumnezeu… (Sf. Ioan Gură de Aur).
Aşa deci, începutul luminării noastre este Hristos cel Înviat. Dacă Îl vom căuta şi-L vom urma, El ne va însenina. Ieşim la lumină atunci, cînd luptăm cu întunericul, numai atunci cînd căutăm lumina. Hristos, Luminătorul nostru, trebuie cu insistenţă căutat şi urmat. Îl vom găsi neapărat. El este tăinuit mereu în spatele durerii ce se numeşte suferinţa oamenilor. Îl vom găsi mereu: lîngă patul neputinciosului; sprijinind cîrja bătrînului; ştergînd lacrima de pe obrazul celui sărman; împărtăşind singurătatea părăsitului; mîngîind necăjiţii…
E bine ca în aceste zile să fim şi noi cu Hristos cel Înviat şi să-i vizităm pe cei mai trişti ca noi, fericindu-i, pentru că bucuria Învierii uneori e împiedicată să intre în casele sărmanilor. În zilele noastre se încearcă să fie lipsite de bucuriile duhovniceşti chiar societăţi întregi, fiind impuse să renunţe la obîrşia lor creştinească.Să ne mobilizăm, fraţilor, toate sursele conştiinţei noastre creştineşti şi să ne păstrăm „comoara cea fără de preţ a inimii” (Lc. 12, 34) care este Hristos cel Înviat, căci mulţi sînt „furii şi tîlharii” (In. 10, 1), care vor să ne lipsească de Ea.
Astăzi răutăţile întunericului revin în forţă şi încearcă să pună stăpînire diavolească pe tot ce avem noi mai scump: mărturia permanentă a lui Dumnezeu în om – sufletul. Frica şi laşitatea adeseori ne reduc la tăcere, chiar şi atunci cînd năpădeşte peste noi „urîciunea pustiirii” (Mt. 24, 15-22), care ni se impune prin lege spre a fi respectată. Să ne înarmăm, fraţi creştini, cu „armele luminii” (Rom. 13, 12) şi să stăm neclintiţi păstrînd predaniile (2 Tes. 2, 15), ca să nu devenim complici ai celor necredincioşi şi răi care l-au trădat pe Hristos şi mai continuă să-L trădeze.
Fraţi creştini,
Trădătorul care l-a vîndut pe Domnul său la preţul unui sclav din piaţă nu este doar un personaj al unei pagini de istorie, ci, din păcate, şi al istoriei de după dînsul. El acţionează slobod şi în societatea noastră la toate nivelurile ei. În numele lui, Adevărul dumnezeiesc e apreciat drept minciună, viciul – drept virtute, cumsecădenia creştinească – o noţiune învechită, hoţiile în mari proporţii – „îngrijirea” demnitarilor pentru alegătorii lor; donaţii pentru Sf. Biserică – generozităţi în scopuri politice, lipsirea de viaţă a pruncilor – program „Antisida”, finanţat de către guvern etc., etc.
Acest Iuda al timpurilor noastre are studii, vorbeşte în limbi străine, îşi face prezenţa în şcoli şi grădiniţe, se consideră chiar teolog, prin asta justificîndu-şi apariţia şi în biserică, printre creştini. „Prin tăcere îl trădăm pe Dumnezeu”, spune Sf. Grigorie Teologul, ceea ce înseamnă că, prin lipsa de atitudine din partea noastră, prin indiferenţă, ne asemănăm cu cel mai odios personaj evanghelic. El este unicul care nu s-a bucurat de Învierea Domnului său.
Fraţilor, chiar dacă cineva dintre noi, din laşitate, s-a pomenit cumva în postura ucenicilor care şi-au părăsit Învăţătorul în Grădina Ghetsimani sau în postura lui Petru care s-a lepădat de El din neglijenţă şi frică, să avem curajul a ne întoarce, a ne corecta, asemenea lor, şi atunci Domnul lor şi al nostru nu ne va lipsi de bucuria şi de Lumina Învierii Sale. Căci „ …pentru noi, oamenii, şi pentru a noastră mîntuire” (Simb. cred.), El a îndurat chinuri groaznice şi apoi a Înviat, făcîndu-ne şi pe noi, chipul şi asemănarea Lui, părtaşi ai acestui act triumfător. „Îndrăzniţi, că eu am biruit lumea” (Ioan. 16.33), zice Domnul.
Apropiaţi-vă de El prin Biserică, prin slujire semenilor voştri, căci, milostivi fiind, El vă va milui. Nu vă temeţi de moarte, căci ea a fost biruită, dar pregătiţi-vă de clipa morţii: „Se tem de moarte numai cei ce nu cred în Învierea Domnului”, spune Sf. Ioan Gură de Aur.
Păstraţi bucuria şi Lumina Învierii. Păstraţi-o ca pe o făclie aprinsă în sufletele voastre şi ale copiilor voştri şi nu permiteţi vînturilor politice de tot soiul, venite de la „tatăl minciunii şi al întunericului”, s-o stingă.
Hristos, prin Învierea Sa, a biruit moartea. Cu ajutorul şi numai cu ajutorul Lui, noi vom putea învinge provocările acestui veac apostatic şi ne vom păstra în paza Sfîntă a Celui ce a Înviat din morţi.

HRISTOS A ÎNVIAT!
ADEVĂRAT A ÎNVIAT HRISTOS!

+Marchel
EPISCOP DE BĂLŢI ŞI FĂLEŞTI

Învierea Domnului, anul 2015, mun. Bălți.

Освященному клиру, честному иночеству
и боголюбивой пастве – всем верным чадам Бельцко-Фалештской епархии

«И свет во тьме светит, и тьма не объяла его». (Ин.1,5)

«… свет пришел в мир; но люди более возлюбили тьму,
нежели свет, потому что дела их были злы». (Ин.3,19)

Возлюбленные о Господе пастыри,
всечестные иноки и инокини, дорогие братья и сестры!

Настал великий день Пасхи Господней — день духовной радости всего мира и торжества Вселенной. «Радуйтесь!» (Мф. 28, 9), — слышим мы сегодня из уст Воскресшего Христа. И мы все, соприкасаясь с этим духовным торжеством, восклицаем:
Христос Воскресе!
Первые страницы Священного Писания повествуют нам прекрасную картину сотворения мира и человека Богом.
Изначально «Бог создал человека для нетления и соделал его образом вечного бытия Своего» (Прем. 2, 23). Его предназначением было познание благости Творца, усвоение Божественной любви и сообщение ее остальному мирозданию. С момента своего сотворения человек был призван являть в себе любовь Божию, чтобы через него она изливалась на окружающий мир, освящая и одухотворяя его.
Однако первые люди не устояли в этой любви, в результате через нарушение воли Божией «вошла в мир смерть» (Прем. 2, 24). Но человеколюбивый Бог не оставил Свое творение и послал в мир Сына Своего Единородного (Ин. 3,16) ради спасения образа и подобия Своего – человека.
Крестными страданьями и Воскресением Сына Божия побеждены смерть и тление, и дано человечеству «иного жития вечного начало». Из пустого гроба Он освещает путь спасения человека, просвещая его мысли и дела, предоставляя ему благодатный огонь как свидетельство победы над смертью, ибо:

Воистину Воскресе Христос!

Возлюбленные о Господе братья и сестры,

Сегодня человечество подошло к опасной черте и как никогда нуждается в просвещении Светом Истины Христовой. Благодаря средствам массовой информации каждый человек знает, что происходит в нашей стране и в мире. Неумолимо растут жестокость, преступность, эгоизм, разврат. Греховная тьма, которая проникает во все сферы общественной жизни, овладевает умами неутвержденных в вере людей и особенно подрастающего поколения. Она принялась планомерно замещать наши вечные христианские ценности на греховные человеческие замыслы, называющиеся – права и свобода человека.
Мы живем в то время, когда свобода нередко трактуется как вседозволенность. Многие искренне полагают, что лишь власть и богатство, здоровье и физическая сила способны принести освобождение, и, соревнуясь в служении кумирам века сего, зачастую проигрывают в главном, в достижении подлинной цели бытия. Восставший от гроба Спаситель, даровав нам свободу, открыл эту цель, которая состоит в познании Истины ( Ин. 8:32) и в жизни с Богом. Истина состоит в том, Христос Воистину Воскрес и светом Своего воскресения «освящает и просвещает всякого человека грядущего в мир». (молитва первого часа)
Православие – это жизнь, требующая напряжения всех сил человека, его воли, в постоянном самоотвержении и следовании за Христом, в несении своего жизненного креста. Чтобы быть достойным вечной божественной жизни, человеку нужно внутренне жить со Христом.
Наши предки, открывшие для себя любовь Христову более тысячи лет назад, ревностно встали на путь православной веры, ибо Православие дает реальную возможность приобщиться и познать благость Божию — Его любовь.
Сохраним, братья, это драгоценное сокровище (Лк. 12,34) и преумножим его, сохраним свято и передадим грядущим поколениям, ибо многие «суть тати и воры» (Ин.10,1) желающих лишить нас, его.
Своим Воскресением Господь радует всякого человека: утешает больного, умиротворяет злобного, поддерживает немощного, ласкает обиженного, ублажает брошенного.
Подобает и нам, братья и сестры, нести радость Воскресения нашим ближним и дальним. Мы призваны христианскими поступками прославлять Воскресшего Христа. Храните веру православную! Храните радость Воскресения Христова! Храните ее как горящую лампаду и не дайте никаким политическим ветрам потушить ее.
Стойте твердо в вере и сохраните предания (2 Фес.2,15) подобно отцам и дедам нашим.
Дерзайте, с нами Бог, который победил мир (Ин. 16:32) и уничтожил смерть.

Христос Воскресе!
Воистину Воскресе Христос!

Маркелл, ЕПИСКОП БЕЛЬЦКИЙ И ФАЛЕШТСКИЙ

ПАСХА ГОСПОДНЯ, 2015 г. Мун. Бэлць


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.