verdiunea moldoveneasca русская версия


Despre credință și mântuire.

Despre credință și mântuire.

8 decembrie 2016

“Eu sunt Lumina lumii…“ (Ioan 8,12). “Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa“ (Ioan 14, 6).“Eu sunt Învăţătorul şi Domnul“ (Ioan 13, 13).“Eu sunt Învierea şi Viaţa“ (Ioan 11, 25). DESPRE ORTODOXIE. Iubiţii mei fii, ce este Ortodoxia? Suntem ortodocşi şi în general nu cunoaştem înălţimea, profunzimea, lărgimea Ortodoxiei. Va trebui să o vedem în toată sfinţenia ei. Ortodoxia este adevărul despre Dumnezeu, despre om şi despre lume, aşa cum ni l-a dat Însuşi Dumnezeu cel Întrupat prin învăţătura Sa desăvârşită. Aşa cum l-a exprimat mai târziu cugetul... 

Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media.

Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media.

7 decembrie 2016

Miercuri, 7 decembrie, cu binecuvântarea ÎPS Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al întregii Moldove, în sala sinodală din incinta Reşedinţei mitropolitane din mun. Chişinău, a avut loc Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media, cu participarea reprezentanţilor presei ortodoxe din republică. Şedinţa a început cu un cuvânt al PS Ioan, Episcop de Soroca, Vicar mitropolitan, preşedinte al Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media, care a vorbit despre deontologia comunicării pastorale în internet, axându-se... 

Conferință teologică în s.Izvoare, r.Fălești

Conferință teologică în s.Izvoare, r.Fălești

6 decembrie 2016

Marți, 6 decembrie 2016, în biserica „Acoperământul Maicii Domnului” din satul Izvoare, raionul Fălești a avut loc adunarea generală a preoților din raion. Întrunirea a debutat cu oficierea sfintei Liturghii de un sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Oleg Fistican, blagocinul circumscripției. A urmat mărturisirea preoților, după care a demarat conferința teologică cu tema: „Apărarea în fața abuzului prozeletismului sectar”. Conferința a fost susținută de lectorul Facultății de Teologie din Chișinău, protoiereul Octavian Solomon și de protoiereul... 

Spovedania unui păcătos

Spovedania unui păcătos

5 decembrie 2016

Mantuirea noastra incepe prin renuntarea la lumea aceasta pacatoasa si desfranata sau prin dispretuirea a tot ceea ce iubesc si lauda oamenii lumesti; prin indiferenta fata de bunurile pamantesti, care nu au nici un pret, spre deosebire de cele vesnice, din ceruri. Dar eu sunt total dedat acestei lumi, caci iubesc banii, confortul, lauda, slava, imbracamintea frumoasa, distractiile si dansurile, desi stiu ca dupa acestea, ca dupa focul de paie, nu mai ramane nimic, in afara de scrum si cenusa. O, Doamne, milostiv fii mie, pacatosului; slabeste si raceste in mine dragostea pentru lumea aceasta si,... 

Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

3 decembrie 2016

„Nu vă îmbătaţi de vin, întru care este desfrânarea ” (Efeseni 5, 18) Să îndreptăm astăzi limba noastră împotriva beţiei şi să răsturnăm la pământ acest fel de vieţuire ruşinoasă şi fără de rânduială! Voim a pârî pe cei ce s-au dedat ei, nu pentru a-i arunca în ruşine, ci pentru a-i slobozi din ruşine; nu pentru a le face jigniri, ci pentru a-i îndrepta; nu pentru a-i da defăimării obşteşti, ci pentru a-i apăra de defăimarea cea înfricoşată şi a-i scăpa din mâinile satanei. Căci cine trăieşte în beţie, desfătare şi necumpătare a căzut sub... 

Tipic pentru  ziua de 04.12.2016

Tipic pentru ziua de 04.12.2016

2 decembrie 2016

Неделя 24-я по Пятидесятнице. Глас 7-й. Введе́ние (Вход) во храм Пресвятой Владычицы нашей Богородицы и Приснодевы Марии. Бденная служба праздника Введения во храм Пресвятой Богородицы совершается вместе с воскресной службой Октоиха (по 1-й Марковой главе Типикона под 21 ноября: «Подоба́ет ве́дати, я́ко а́ще случи́тся пра́здник Введе́ния... 

Superficialitatea

Superficialitatea

1 decembrie 2016

Avem o vorbă în popor pentru cei ce nu duc o treabă până la capăt. Spunem că face treabă de mântuială! Alfel spus, a face treabă de mântuială se numeşte superficialitate. E important a înţelege ce este superficialitatea, de ce este dăunătoare omului şi cum poate fi evitată. Superficialitatea se descrie ca o lipsă de profunzime, de neînţelegere a sensului vieţii şi a adâncurilor ei.  Superficialitatea este una dintre bolile cele mai răspândite ale societaţii contemporane. Ea rezultă şi din faptul că omul doreşte să câştige mult cu efort puţin, să reuşească... 

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

22 noiembrie 2016

La 20 noiembrie 2016, în Duminica a 22-a după Cincizecime, la catedrala sobornicească „Hristos Mântuitorul”, or. Moscova, Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii Chiril împreună cu Întâistătătorii şi reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe Locale, cu o ceată de arhierei şi clerici ai Bisericii Ortodoxe Ruse a săvârşit Dumnezeiasca Liturghie. În această zi Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse a împlinit 70 de ani. Slujba dumnezeiască a fost condusă de: Preafericitului Papă și Patriarh al Alexandriei și al întregii Africi Teodor II; Preafericitul... 

Zi cu hram la Sîngerei

Zi cu hram la Sîngerei

21 noiembrie 2016

Luni, 21 noiembrie 2016, de ziua pomenirii „Sf.Arh.Mihail și Gavriil”, una din cele trei biserici din orașul Sîngerei și-a serbat ziua ocrotitorilor cerești. Sfînta Liturhie a fost săvîrșită de protoiereul Maxim Guzun, blagocinul raionului Sîngerei și parohul bisericii. La finalul sfintei Liturghii a fost săvîrșit un Te-Deum de mulțumire. Printre cei prezenți s-a numărat protoiereul Ioan Ursachi, parohul bisericii „Sf.M.Mc.Gheorghe” din același oraș; primarul orașului Sîngerei, Gheorghe Brașovschi; șeful IP Sîngerei, precum și alți funcționari publici ai orașului.... 

Privelistea mormintelor

Privelistea mormintelor

19 noiembrie 2016

Privelistea mormintelor nu este lipsita de importanta în desavârsirea întelepciunii noastre. Privindu-le, sufletul nostru, daca lâncezea, tresare de îndata, iar de era treaz si vrednic, înca si mai vrednic se face. Cel ce se plânge ca-i sarac, primeste de la aceasta priveliste o binevenita mângâiere; iar cel ce umfla de trufie ca-i bogat, e trezit la realitate si smerit. Vederea mormintelor predispune pe fiecare dintre noi sa cugete, chiar de n-ar vrea, asupra sfârsitului propriu; ea ne încredinteaza de a nu mai crede temeinic nici unul din lucrurile lumii acesteia, placute sau suparatoare;... 

Na?terea Domnului Dumnezeu şi MÎntuitorului nostru Iisus Hristos

Na?terea lui Iisus Hristos astfel a fost: fiind logodit? Preacurata Maica Lui, Fecioara Maria, cu Iosif, b?rbat drept şi b?trÎn cu anii – c?ci era de 80 de ani şi, sub chipul Însoşirii, dup? m?rturia SfÎntului Grigore de Nissa şi a SfÎntului Epifanie al Ciprului, a fost dat? lui pentru paza fecioriei şi pentru purtarea de grij? pentru dÎnsa, mai Înainte pÎn? a nu se aduna ei. Iosif era numai cu p?rerea b?rbat Mariei, iar de fapt era p?zitor al fecioriei ei celei sfinţite lui Dumnezeu, martor cu ochii şi v?z?tor al vieşii ei celei f?r? prihan?. C?ci a?a a vrut Dumnezeu, s? tşinuiasc? Înaintea diavolului taina Întrup?rii Sale din Preacurata Fecioar?, acoperind prin logodire fecioria Preasfintei Maicii Sale, ca s? nu cunoasc? vr?jma?ul c? aceasta este fecioara aceea, despre care a zis Isaia mai Înainte: Iat? fecioara va lua În pÎntece.

Acest lucru ?l m?rturise?te şi SfÎntul Atanasie, arhiepiscopul Alexandriei, zicÎnd: “De trebuin?? era Iosif spre slujirea tainei, s? se socoteasc? ca şi cum fecioara ar avea b?rbat; iar cu lucrul s? se tşinuiasc? de diavol, ca s? nu ?tie cele ce vor s? fie, anume c? Dumnezeu voie?te a petrece cu oamenii”. Asemenea şi SfÎntul Vasile cel Mare grşie?te: “Pentru ca s? se tşinuiasc? de domnul veacului acestuia, s-a economisit s? se fac? logodire cu Iosif”. şi SfÎntul Ioan Damaschin zice: “Se logode?te Iosif cu Maria ca şi cu un b?rbat, ca nu cumva, cunoscÎnd diavolul na?terea lui Hristos din fecioar? f?r? de b?rbat, s? se dea În l?turi, adic? s? Înceteze a-l mÎnia pe Irod şi a Îndemna pe iudei spre zavistie. Pentru c? diavolul, Înc? de atunci de cÎnd a proorocit Isaia: Iat? fecioara În pÎntece va lua şi va na?te, pÎndea pe toate fecioarele, cÎnd va z?misli vreuna dintr-Însele f?r? de b?rbat şi s? nasc? fiind fecioar?. Deci, a iconomisit purtarea de grij? a lui Dumnezeu, s? se logodeasc? Fecioara Maria cu Iosif, pentru ca s? se tşinuiasc? de către domnul Întunericului, fecioria Preacuratei N?sc?toare de Dumnezeu şi Întruparea CuvÎntului lui Dumnezeu.

Deci, mai Înainte de s?v?rşirea Însoşirii prin cuno?tin?a trupeasc?, Preacurata Fecioar? s-a aflat avÎnd În pÎntece de la Duhul SfÎnt şi cre?tea sfÎntul ei pÎntece dup? ce a Înc?put În sine pe Dumnezeu cel neÎnc?put. Mai ales dup? ce s-a Întors la casa ei, dup? o ?edere de trei luni la Elisabeta, s-a cunoscut c? este Îngreuiat?, din zi În zi crescÎnd dumnezeiescul rod şi apropiindu-se de na?terea Sa, prin ?mplinirea vremii celei obiÎnuite.

Acest lucru v?zÎndu-l Iosif, a c?zut În nepricepere şi În mare Întristare, c?ci o socotea c? este furat? de nunt?. şi, tulburÎndu-se b?trÎnul foarte, zicea În sine: “De unde i s-a f?cut ei aceasta? Eu pe dÎnsa nu am cunoscut-o şi nici m?car cu gÎndul n-am greşit şi iat? c? se vede Îngreuiat?, vai mie, ce s-a f?cut, cu cine a c?zut? Cine a În?elat-o pe dÎnsa? şi ce voi face eu? Nu ?tiu! O voi v?di pe ea, ca pe o c?lc?toare de lege sau voi t?cea ruşinea ei şi a mea? Pentru c? de o voi v?di pe dÎnsa, apoi cu adev?rat, dup? legea lui Moise, o vor ucide cu pietre şi eu m? voi socoti ca un tiran, dÎnd-o spre moarte cumplit?. Iar dac?, nev?dind-o pe dÎnsa, voi t?cea, apoi voi lua parte la a ei desfrÎnare. Deci ce voi face? Nu m? pricep! Voi izgoni-o pe ea În tain?, ca s? se duc? oriunde va vrea sau eu s? m? duc de la dÎnsa Într-alt? parte dep?rtat?, ca s? nu mai vad? ochii mei o ruşine ca aceasta”.

Astfel gÎndind Iosif Întru sine, s-a apropiat şi a zis către fecioara, precum vorbe?te de aceasta SfÎntul Sofronie, patriarhul Ierusalimului: “Mario, ce este lucrul acesta pe care-l v?d Întru tine? Nu m? pricep şi m? minunez şi cu mintea m? ÎnspşimÎntez. Ascunde-te de la mine degrab?. Marie, ce este lucrul acesta care-l v?d Întru tine? În loc de cinste, ruşine; În loc de bucurie, Întristare, În loc ca s? m? laud, ocar? mi-ai adus mie; te-am luat de la preoşi din biseric?, f?r? prihan?, şi acum ce este ceea ce se vede?”

şi Atanasie al Alexandriei poveste?te de aceasta astfel: “Iosif, v?zÎnd-o pe ea avÎnd În pÎntece, iar comoara cea din?untru ne?tiind-o şi tulburÎndu-se vorbea către fecioar?, zicÎnd: “Ce şi s-a Înt?mplat, Marie? Oare nu e?ti tu fecioara cea mai cinstit?, care ai fost crescut? În sfintele pridvoare? Nu e?ti tu Maria care nici nu voiai a te uita la fa?? de b?rbat? Oare nu e?ti tu Maria pe care n-au putut preoşii s? te Înduplece dup? voia lor şi s? te logodeasc?? Oare nu e?ti tu Maria care te-ai f?g?duit a-şi p?zi nevestejit trandafirul fecioriei? Unde este c?mara cur?şiei tale? Unde este fa?a cea frumoas?? Eu m? ruşinez şi tu Îndr?zne?ti, c?ci ?şi tşinuiesc p?catul t?u?”

Acestea şi multe altele zicÎnd Iosif către dÎnsa, o! c?t se ruşina fiind nevinovat? mielu?eaua şi porumbi?a cea f?r? prihan?, fecioara cea curat?, rumenindu-se la fa?? la auzirea unor asemenea cuvinte ale lui Iosif. Nici nu Îndr?znea a-i spune buna-vestire a Arhanghelului şi proorocirea Elisabetei despre dÎnsa, ca s? nu se arate m?rea?? În de?ert, l?udÎndu-se. De acest lucru adevere?te şi Atanasie, cel mai sus pomenit, c? ea a zis către Iosif: “De voi m?rturisi eu singur? despre mine, apoi voi fi m?rea?? În de?ert; rabd? puşin, Iosife, şi p?storii te vor Încredin?a pe tine”.

Fecioara Maria nimic altceva nu r?spundea lui Iosif, dec?t numai acestea: “Viu este Domnul Cel ce m-a p?zit Întreag? Întru feciorie pÎn? acum, c? nu am cunoscut p?cat şi nimeni nu s-a atins de mine; iar ceea ce este Întru mine, din voia şi din lucrarea lui Dumnezeu este”. Iosif, ca un om cugeta cele omene?ti, socotind c? din p?cat este ceea ce s-a z?mislit. Îns?, ca un drept ce era, n-a voit s? o v?deasc? pe dÎnsa, ci voia s? o lase pe ascuns şi s? se duc? de la dÎnsa undeva departe.

Acestea gÎndind el, iat? Îngerul Domnului i s-a ar?tat În vis, zicÎnd: Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, femeia ta. Aici Îngerul nume?te pe fecioara, femeie a lui Iosif, Înl?turÎnd p?rerea acestuia despre desfrÎnare – c?ci Iosif socotea c? Maria prin desfrÎnare a z?mislit “femeia cea logodit? este a ta, iar nu a altui b?rbat”. Teofilact a?a zice: “Femeie a lui Iosif, nume?te Îngerul pe Maria, ar?tÎnd c? cea logodit? nu este cu altcineva Însoşit?, Înc? şi pentru aceea o nume?te femeia lui Iosif, ca ?mpreun? cu fecioria s? fie cinstit? şi nunta cea dup? lege”. A?a socote?te şi SfÎntul Vasile cel Mare: “şi fecioar?, zice, cu b?rbat logodit?, ca şi fecioria s? se cinsteasc? şi nunta s? nu se defaime”.

Fecioria a fost aleas?, deci, ca una ce era de trebuin?? pentru sfinţire; iar logodirea, ca ceea ce este Încep?tura nunşii, s-a rÎnduit ca legiuit?, s? nu se socoteasc? c? acel n?scut este n?scut din f?r?delege. Apoi, ca Iosif s? fie martor adev?rat al cur?şiei, şi ea s? nu fie sub defşimare, ca una ce şi-ar fi Întinat fecioria, pentru c? avea chiar pe logodnic martor al vieşii sale şi p?zitor. Deci, zice Îngerul: Nu te teme a lua pe Maria, femeia ta, ca şi cum ar fi zis: “Prime?te pe femeia ta dup? logodire, iar fecioar? dup? f?g?duin?a ei, cu care s-a f?g?duit lui Dumnezeu; c? În neamul evreesc numai aceast? fecioar? s-a f?g?duit lui Dumnezeu, cea dintşi ca s?-şi p?zeasc? fecioria neÎntinat? pÎn? la sf?rşit. Nu te teme, c? cel ce s-a z?mislit Într-Însa de la Duhul SfÎnt este: va na?te fiu şi-i vei chema numele Lui ca un tat?, deşi nu e?ti p?rta? la na?terea Aceluia. De vreme ce este obicei ca p?rinşii s? dea nume fiilor lor, precum Avraam a dat nume fiului s?u Isaac şi tu, m?car c? nu e?ti tat? firesc, Îns? dup? p?rere fiindu-i tat?, şi vei sluji p?rinte?te punÎndu-i nume”.

SfÎntul Teofilact mai spune despre Înger c? a zis astfel lui Iosif: “M?car c? nu ai nici o ?mp?rt?şire la na?tere, Îns? aceast? dreg?torie p?rinteasc? voiesc s? şi-o dau, ca s? dai nume Celui n?scut. Tu vei da nume Pruncului, deşi nu este na?terea ta, dar trebuie s? te ar?şi ca un p?rinte. Iar numele ce vei da va fi Iisus, care Înseamn? MÎntuitor, pentru c? Acesta va mÎntui pe poporul S?u de p?cate”.

SculÎndu-se Iosif din somn a f?cut dup? cum i-a poruncit Îngerul Domnului: a luat pe femeia sa cea logodit?, pe fecioara cea f?r? prihan?, care, prin f?g?duin?a fecioriei, era sfinţit? Domnului, ca s? fie Maica St?pÎnului şi care de la Duhul SfÎnt a z?mislit pe MÎntuitorul lumii. Pe aceasta a primit-o ca pe o logodnic? a sa, iar ca pe o fecioar? a Domnului, cinstind-o foarte mult şi slujindu-i ca Maicii MÎntuitorului, cu bună credin?? şi cu fric?, n-a cunoscut-o pÎn? cÎnd a n?scut şi, dup? m?rturia lui Teofilact, nu s-a atins de dÎnsa niciodat?.

Iosif fiind drept, nu putea s? se ating? de aceea, care nu pentru nunt? şi fusese dat? din biserica Domnului, ci, dup? obiceiul nunşii, spre paza fecioriei. Cum putea s? se ating? de o fecioar? a Domnului, care f?g?duise feciorie veÎnic? lui Dumnezeu? Cum putea s? se ating? de Maica Domnului, Ziditorului S?u, de aceea care era f?r? prihan?? Iar ceea ce zice Evanghelia: pÎn? ce a n?scut, acest cuvÎnt, pÎn? ce, l-a pus SfÎnta Scriptur? În loc de vreme neÎncetat?. C?ci şi David grşie?te: Zis-a Domnul Domnului Meu: ?ezi de-a dreapta Mea, pÎn? ce voi pune pe vr?jmaşii Tşi a?ternut picioarelor Tale.

Nu trebuie s? În?elegem c? numai pÎn? atunci vrea Domnul, ca Fiul s? ?ad? de-a dreapta Sa, pÎn? cÎnd va pune pe vr?jmaşi a?ternut picioarelor Lui, iar dup? punerea vr?jmaşilor nu va avea s? mai ?ad?. Ci, chiar dup? ce va pune pe vr?jmaşi sub picioare, are s? ?ad? mai cu sl?vire, ca un biruitor În veacuri nesf?rşite. Asemenea şi despre SfÎntul Iosif se scrie: Nu a cunoscut-o pe ea, pÎn? ce a n?scut. Nu se În?elege c? dup? aceea avea s? o cunoasc?, precum au socotit unii dintre eretici, care este lucru strşin de credin?a Bisericii. Dar dup? na?terea unui Fiu ca Acela, Care este Dumnezeu Întrupat şi dup? at?tea minuni ce s-au f?cut În vremea na?terii – pe care singur Iosif le v?zuse -, nu numai c? nu a Îndr?znit a se atinge de dÎnsa, dar şi mai mult o cinstea ca un rob pe doamna sa, slujindu-i ca unei Maici a lui Dumnezeu, cu fric? şi cu cutremur.

Pentru acest cuvÎnt, pÎn? ce, SfÎntul Teofilact vorbe?te astfel: “SfÎnta Scriptur? spune a?a precum şi despre potop grşie?te: Nu s-a mai Întors corbul În corabie, pÎn? ce s-a uscat apa de pe pămînt. Dar el nici dup? aceea nu s-a Întors. Chiar Domnul nostru Iisus Hristos grşie?te: Cu voi sÎnt pÎn? la sf?rşitul veacului. Oare se În?elege c? dup? sf?rşitul veacului nu va mai fi cu noi? Atunci mai v?rtos va fi cu noi În veacurile cele nesf?rşite. A?a şi aici zice,pÎn? ce a n?scut. Adic?, nici mai Înainte de na?tere, nici dup? na?tere n-a cunoscut-o; precum şi Domnul şi În veacul acesta şi dup? sf?rşitul veacului va fi cu noi. Deci cum putea s? se ating? de cea Preacurat?, dup? În?tiin?area negrşitei na?teri?

De aici se arat? cu dinadinsul şi dup? na?tere fecioria Preacuratei N?sc?toare de Dumnezeu. C?ci, atunci cÎnd s-a ar?tat Îngerul lui Iosif, care se Îndoia de Îns?rcinarea fecioarei şi o socotea c? este furat? de nunt?, Îngerul a numit atunci pe Maria femeia lui Iosif: Nu te teme, a lua pe Maria, femeia ta, şi cu aceasta, precum s-a zis mai sus, a surpat p?rerea despre desfrÎnare. CÎnd acelaşi Înger s-a ar?tat lui Iosif, care acum se Încredin?ase despre cur??enia Mariei şi despre Cel n?scut din Duhul SfÎnt, dup? na?terea lui Hristos – Înger care s-a ar?tat şi În Betleem şi În Egipt – dup? aceea nu mai nume?te pe Preacurata Fecioar? Maria, femeie a lui, ci numai Maica Celui n?scut. C? a?a se scrie:DucÎndu-se magii, iat? Îngerul Domnului s-a ar?tat În vis lui Iosif, zicÎnd: “Scoal?-te, ia Pruncul şi pe mama Lui - iar nu pe femeia ta - şi fugi În Egipt”. şi În Egipt iar?şi şi zice:“Scoal?-te, ia pruncul şi pe maica lui şi du-te În pămîntul lui Israel”.

Aici se arat? c? nu spre nunt? rÎnduia pe Iosif, ci spre a sluji Pruncului şi mamei sale. Deci nu numai pÎn? ce a n?scut pe Fiul s?u cel Întşi n?scut, Maria n-a fost cunoscut? de Iosif ca femeie, ci şi dup? na?terea Aceluia, asemenea a r?mas fecioar?, precum despre aceasta Într-o unire m?rturisesc toşi Sfinţii P?rinşi şi dasc?lii cei mari ai Bisericii cre?tine.

Se poveste?te şi aceasta, c? Fecioara Maria fiind Îngreuiat?, un oarecare dintre c?rturari, cu numele Anin, venind În casa lor – aceasta dup? ar?tarea Îngerului În vis lui Iosif – şi, v?zÎnd pe fecioar? Îngreuiat?, a alergat degrab? la arhiereu şi la tot soborul, zicÎnd: “Iosif, teslarul, pe care toşi l-aşi m?rturisit c? este drept, a f?cut f?r?delege; c?ci pe fecioara, care a luat-o din biserica Domnului spre paz?, a cunoscut-o În ascuns şi acum este Îngreuiat?”.

DucÎndu-se În casa lui Iosif slugi trimise de arhiereu, au g?sit pe Maria dup? cum spusese c?rturarul acela şi luÎnd-o cu Iosif, au dus-o la arhiereu şi la sobor. Arhiereul a zis către fecioara Maria: “Ai uitat pe Domnul Dumnezeul t?u, tu care ai fost crescut? În sfÎnta sfintelor, care ai primit hran? din mşinile Îngerului şi ai auzit cÎnt?ri Îngere?ti. De ce ai f?cut aceasta?” Iar ea, plÎngÎnd, zicea: “Viu este Domnul Dumnezeul meu, c? sÎnt curat? şi nu ?tiu de b?rbat”. Atunci arhiereul a zis către Iosif: “De ce ai f?cut aceasta?” Iosif a r?spuns: “Viu este Domnul Dumnezeul meu c? sÎnt curat fa?? de dÎnsa”. şi i-a zis arhiereul: “De vreme ce n-ai plecat capul t?u sub mÎna cea tare a lui Dumnezeu ca s? fie binecuvÎntat? seminşia ta şi fiindc?, nespunÎnd fiilor lui Israel, pe ascuns te-ai unit cu fecioara cea adus? dar Domnului, pentru aceasta veşi bea apa v?dirii, ca s? arate Domnul p?catul vostru Înaintea tuturor”.

Era judecat? rÎnduit? de la Dumnezeu prin Moise, precum se scrie În cartea a patra a lui Moise, capitolul al cincilea: Dac? vreo fa?? b?rb?teasc? sau femeiasc? ar fi fost prihÎnit? pentru desfrÎnare şi n-ar fi m?rturisit adev?rul, i se d? aceleia s? bea apa jur?mÎntului În casa Domnului, cu lucr?rile şi rÎnduielile cele scrise acolo, deosebit. şi se f?cea dup? b?utura aceea, prin judecata lui Dumnezeu, oarecare semn asupra acelora ce au p?c?tuit, dup? care semn se cuno?tea f?r?delegea f?cut?. Deci cu acea ap?, dup? rÎnduiala ce se cuvenea, arhiereul a ad?pat Întşi pe Iosif, apoi şi pe Maria. Îns? nu s-a f?cut asupra lor nici un semn, Înc?t se mira poporul c? nu s-a aflat Într-Înşii p?cat. Apoi a zis către dÎnşii arhiereul: “Dac? Domnul Dumnezeu n-a ar?tat p?catul vostru, s? mergeşi de aici cu pace”. Iosif, luÎnd pe fecioara Maria, s-a dus la casa sa, bucurÎndu-se şi l?udÎnd pe Dumnezeul lui Israel.

Dup? aceasta a ieşit porunc? de la Cezarul August ca s? se Înscrie toat? lumea. şi mergeau toşi de se Înscriau, fiecare În a sa cetate. S-a dus şi Iosif din Galileea, din cetatea Nazaret, În Iudeea, În cetatea lui David, care se nume?te Betleem – pentru c? el era din casa şi familia lui David – ca s? se Înscrie cu Maria cea logodit? cu el, ea fiind Îns?rcinat?. Betleemul este o cetate mic?, nu departe de Ierusalim, În partea dinspre miaz?zi, lÎng? drumul ce merge la munte către Hebron, cetatea preoşilor, În care era casa lui Zaharia, unde Preacurata Fecioar?, dup? buna vestire a Arhanghelului, a cercetat şi a s?rutat pe Elisabeta, maica Merg?torului Înainte.

Deci, Între Ierusalim şi Hebron se afl? la mijloc Betleemul; şi de la cetatea Nazaretul Galileii, pÎn? aici este cale de trei zile şi ceva. Se nume?te Betleemul, cetatea lui David, c?ci Într-Însa s-a n?scut David şi s-a uns ca ?mp?rat. Acolo a murit şi Rahila şi se vede mormÎntul lui Iesei, tat?l lui David. Mai Înainte numele Betleemului era Efrata. Iacob, p?scÎnd acolo dobitoacele sale, l-a numit casa pşinii, mai Înainte v?zÎnd cu duhul şi mai Înainte vestind c? avea s? se nasc? Într-acel loc pşinea, care s-a pogor?t din cer, adic? Hristos Domnul. Aproape de Betleem, către r?s?rit – În preajma pu?ului lui David, unde a Însetat el odat? şi a zis: “Cine m? va ad?pa pe mine cu ap? din fÎntÎna cea dinaintea porşilor Betleemului?” – acolo se afl? o pe?ter? Într-un munte de piatr?, pe care st? cetatea Betleemului. Pe?tera aceea era aproape de o hold? a Salomeii, care locuia acolo În Betleem şi care era rudenie a amÎndorura, adic? Fecioarei Maria şi lui Iosif.

CÎnd s-a apropiat Iosif de cetate, s-au ?mplinit zilele ca s? nasc? Mireasa cea neispitit? de nunt? şi c?uta cas? de odihn?, În care ar putea avea loc lesnicios ca s? nasc?, adic? s?-şi dea În lume rodul pÎntecelui s?u cel binecuvÎntat. Dar nu au g?sit gazd?, din pricina mulşimii poporului care venise s? se Înscrie, c?ci se umpluse nu numai gazda cea de ob?te, ci şi toat? cetatea. Deci s-au Întors la pe?tera aceea, pentru c? nu g?seau loc de g?zduit şi ziua era pe sf?rşite. Pe?tera aceea slujea ca grajd de dobitoace, unde Preacurata şi PreabinecuvÎntata Fecioar?, În miezul nopşii, rugÎndu-se lui Dumnezeu cu fierbin?eal? şi cu totul fiind cu mintea la Dumnezeu, arzÎnd de dorirea şi de dragostea Lui, a n?scut f?r? durere pe Domnul nostru Iisus Hristos, În dou?zeci şi cinci ale lunii decembrie. Pentru c? astfel se şi cuvenea s? nasc?, f?r? durere, aceea care a z?mislit f?r? p?cat. “Nu am cunoscut, zice, pl?cerea nunşii, fiind neÎnsoşit?”.

Precum a z?mislit curat?, tot a?a a şi n?scut f?r? de stric?ciune, dup? cum grşie?te SfÎntul Grigorie al Nissei: “Fecioar? a z?mislit, Fecioar? a purtat, Fecioar? a r?mas şi nici o minune din cele ce s-au f?cut pe pămînt nu a fost mai mare ca aceasta”. Iar SfÎntul Damaschin zice: “O minune mai nou? dec?t toate minunile cele de demult. C?ci cine a cunoscut s? fi n?scut maic? f?r? de b?rbat?” Da, f?r? de b?rbat, adic? asemenea lui Adam, din care s-a f?cut Eva, f?r? femeie. De care grşie?te SfÎntul Ioan Gur? de Aur, astfel: “C? precum Adam f?r? femeie a adus În lume femeie, pe Eva, tot astfel şi fecioara ast?zi, f?r? de b?rbat a n?scut b?rbat, pl?tind pentru Eva datoria b?rbaşilor. şi precum Adam a r?mas nev?t?mat, dup? luarea coastei trupe?ti, tot a?a a r?mas şi Fecioara dup? ieşirea Pruncului dintr-Însa”.

Astfel s-a ?mplinit Scriptura cea de mai Înainte, despre rugul cel nears şi despre Marea Roşie. “C?ci precum rugul n-a ars fiind aprins, cum cÎnt? biserica, astfel Fecioar? ai n?scut şi Fecioar? ai r?mas”. şi iar?şi zice: “Marea Roşie dup? trecerea lui Israel a r?mas neumblat?, iar cea f?r? prihan?, dup? na?terea lui Emanuel, a r?mas nestricat?”. Astfel, f?r? v?t?marea fecioriei sale, pururea Fecioara Maria a n?scut pe Dumnezeu Întrupat, f?r? ajutor şi f?r? slujba cea obiÎnuit? a moa?ei. Aceasta m?rturise?te SfÎntul Atanasie al Alexandriei – despre cuvintele acestea ale Evangheliei: A n?scut pe Fiul s?u Cel Întşi n?scut, L-a Înf??at şi L-a pus În iesle -, socotind, zice astfel: “Vezi na?terea cea cu tain? a Fecioarei; singur? a n?scut şi singur? a Înf??at. Pe cÎnd la femeile cele lume?ti, una na?te şi alta Înfa??, iar la fecioar? nu s-a Înt?mplat astfel, ci singur? a n?scut şi singur? a Înf??at, singur? Maic?, f?r? osteneal? şi f?r? moa?? Înv??at?, a?a c? n-a l?sat pe nimeni s? se ating? cu mşini necurate de aceea care era cu totul curat?, singur? a slujit Celui dintr-Însa şi mai presus de ea, apoi singur? L-a Înf??at şi L-a culcat În iesle”.

Asemenea şi SfÎntul Ciprian zice: “Întru na?tere şi dup? na?tere, cu dumnezeiasc? putere a fost fecioara, care a n?scut f?r? durere. Nu avea trebuin?? de nici o slujb? de-a moa?ei, ci singura N?sc?toare a fost şi slujitoare a na?terii, cu bună cucernicie, ar?tÎnd Preaiubitului s?u rod slujba cea de maic?, ?mbr?şi?Îndu-L, s?rutÎndu-L, al?ptÎndu-L şi f?cÎnd toate plin? de bucurie, pentru c? Întru na?tere n-a avut nici o durere şi nici o neputin?? a firii”.

Dup? aceasta, N?sc?toarea de Dumnezeu cea f?r? de prihan? şi singur? slujitoarea na?terii sale, Înf??Înd pe dulcele s?u Fiu cu scutece albe, curate şi subşiri, ce erau preg?tite mai Înainte şi aduse cu sine din Nazaret şi, punÎndu-L În ieslea ce era Într-aceeaşi pe?ter?, s-a Închinat Lui ca lui Dumnezeu, Ziditorul S?u”. De acest lucru pomene?te fericitul Iosif, f?c?torul de canoane către Preacurata, zicÎnd: “Fecioar?, pe Cel Întrupat şi pe Cel Înf??urat cu asemÎnarea omeneasc?, şinÎndu-L În mşinile tale, ÎnchinÎndu-te Lui şi s?rutÎndu-L, ai zis ca o maic?: Preadulcele meu Fiu, cum Te şin pe Tine, Cel ce şii cu mÎna toat? f?ptura?”

Deci Încredin?at lucru este c? dumnezeiasca fecioar? s-a Închinat pÎn? la pămînt Celui n?scut dintr-Însa, Care era culcat În iesle şi pe Care cu mirare, ?l Înconjurau nev?zut, cetele Îngere?ti, adeverind despre aceasta Biserica, astfel: “Îngerii Înconjurau ieslea ca pe un scaun de heruvimi, c?ci vedeau pe?tera ca un cer, fiind culcat Într-Însa St?pÎnul. LÎng? iesle erau legaşi un bou şi un asin ca s? se ?mplineasc? Scriptura: cunoscut-a boul pe cel ce-l are pe el şi asinul ieslea Domnului s?u. Boul acela şi asinul erau aduşi de Iosif din Nazaret. Asinul se adusese pentru Fecioara cea Îngreuiat? ca s-o duc? deasupra sa pe cale, iar pe bou ?l adusese Iosif, ca s?-l vÎnd? şi s? pl?teasc? datornicul bir ?mp?r?tesc, şi ca s? cumpere cele de trebuin??. Acele dobitoace necuvÎnt?toare stÎnd lÎng? iesle, cu aburul lor Înc?lzeau pe Prunc În frigul iernii şi a?a slujeau St?pÎnului şi F?c?torului.

Apoi Iosif s-a Închinat Celui n?scut, cum şi aceleia ce L-a n?scut, c?ci atunci a cunoscut c? Cel n?scut dintr-Însa este de la Duhul SfÎnt, precum grşie?te şi SfÎntul Atanasie: “Cu adev?rat nu a cunoscut-o Iosif pe dÎnsa, pÎn? ce a n?scut pe Fiul s?u Cel Întşi n?scut. C?t a purtat fecioara pe Cel z?mislit, nu o ?tia Iosif. Nu ?tia ce este Într-Însa, nu ?tia ce se Întrupa. Dup? ce a n?scut, atunci a cunoscut puterea fecioarei şi de ce s-a Învrednicit ea. Atunci a cunoscut, v?zÎnd pe Fecioara hrÎnind piept şi p?zind floarea fecioriei. Atunci a cunoscut, cÎnd fecioara a n?scut, iar cele ce sÎnt ale celor ce nasc nu le-a priceput. Atunci a cunoscut cÎnd a dat lapte, piatra cea netşiat?, pietrei celei gÎndite. Atunci a cunoscut Iosif c? pentru dÎnsa a scris Isaia: Iat?, fecioara În pÎntece va lua“.

PÎn? aici sÎnt cuvintele lui Atanasie, care Încredin?eaz? c? În acea vreme a cunoscut Iosif puterea tainei şi, cunoscÎnd, s-a Închinat cu fric? şi cu bucurie, mulţumind lui Dumnezeu Cel Întrupat, Care l-a Învrednicit a fi singur v?z?tor şi slujitor al tainei. Ziua na?terii lui Hristos, se scrie de către mulşi scriitori vrednici de credin??, c? ar fi fost s?mb?t? spre Duminică, la miezul nopşii.

A?a se arat? şi de Soborul al ?aselea ecumenic, care grşie?te pentru pr?znuirea zilei Duminicii, zicÎnd c? În aceast? zi a f?cut Domnul lumina. Întru aceast? zi a plouat man? din cer. În aceast? zi Domnul a binevoit a Se na?te. Întru aceasta a luat Domnul botezul În Iordan de la Ioan. Întru aceast? zi, Preamilostivul R?scump?r?tor al neamului omenesc a Înviat din morşi, pentru mÎntuirea noastr?. Întru aceasta a trimis pe Duhul SfÎnt peste ucenici. C? precum vineri, dup? m?rturii vrednice de credin??, S-a z?mislit În pÎntecele cel fecioresc, prin buna vestire a Arhanghelului şi vineri a p?timit, a?a Duminică S-a n?scut şi Duminică a Înviat.

Cu cuviin?? era a Se na?te Hristos În ziua Duminicii, c?ci În care zi Dumnezeu a zis s? se fac? lumin? şi s-a f?cut lumin? – Întru aceea Însuşi El fiind Lumina cea neapropiat? s? r?sar? lumii. Iar c? avea s? Se nasc? Hristos noaptea şi În ceasurile ei, cu proorocie s-a spus mai Înainte În c?rşile În?elepciunii astfel: “Pentru c? lini?tit? t?cere cuprinzÎnd toate şi noaptea Întru a sa gr?bire Înjum?t?şindu-se, CuvÎntul T?u cel Atotputernic din cer, de la scaunul ?mp?r?şiei, aspru r?zboinic, a venit În mijlocul pămîntului celui pierz?tor”.

S-au f?cut şi minuni mari În vremea na?terii Domnului În toat? lumea, c?ci În acel ceas prin care a trecut Domnul nostru prin poarta fecioriei cea pecetluit? cu cur?şia, tot În acela, În pe?ter? a izvor?t din piatr? izvor de ap?. În Roma a ieşit din pămînt un izvor de untdelemn şi a curs În r?ul Tibrului. O capi?te idoleasc?, ce se numea veÎnic?, a c?zut şi idolii s-au sf?r?mat şi tot acolo s-au ar?tat pe cer trei sori. În Spania În aceeaşi noapte s-a ar?tat un nor mai luminos dec?t soarele. În pămîntul Iudeii au odr?slit viile cele din Engadi, fiind iarn?. Iar, mai ales, dup? cum se scrie În Evanghelie, cu cÎntare s-au pogor?t Îngerii din cer şi s-au ar?tat oamenilor În vederea ochilor.

În preajma pe?terii acelea, În care S-a n?scut Hristos, era un turn ca la o mie de stÎnjeni departe, ce se numea Ader, slujind de locuin?? p?storilor. Acolo În acea noapte s-a Înt?mplat c? nu dormeau trei p?stori, care ?şi str?juiau turma lor; şi iat?, cel mai Întşi st?t?tor Între puterile cere?ti – pe care ?l socote?te SfÎntul Ciprian c? este binevestitorul Gavriil – s-a ar?tat lor În mare lumin?, str?lucind cu slav? cereasc? şi cu aceeaşi lumin? str?lucindu-i şi pe dÎnşii, iar ei, v?zÎndu-l, foarte s-au Înfrico?at. Dar Îngerul ce s-a ar?tat, le-a poruncit s? lase frica şi s? nu se team? şi le-a vestit bucuria ce venise la toat? lumea prin na?terea MÎntuitorului. Apoi le-a spus şi semnul bunei sale vestiri, celei nemincinoase: Veşi afla, zice, un Prunc Înf??at culcat În iesle.

Acestea vorbind Îngerul către dÎnşii, Îndat? s-au auzit În v?zduh cete Îngere?ti, l?udÎnd pe Dumnezeu şi zicÎnd: Slav? Întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pămînt pace, Între oameni bunăvoire. Dup? vederea aceea a Îngerului şi dup? cÎnt?rile auzite, sf?tuindu-se p?storii, s-au dus degrab? pÎn? la Betleem ca s? vad? de sÎnt adev?rate, cele ce li s-au spus lor de către Înger. şi au aflat pe Preacurata Fecioar? Maria, N?sc?toarea de Dumnezeu, pe SfÎntul Iosif, logodnicul ei, precum şi Pruncul Înf??at şi pus În iesle.

CrezÎnd f?r? Îndoial? c? Acela este Hristos Domnul, Mesia cel a?teptat, Care a venit În lume s? mÎntuiasc? neamul omenesc, s-au Închinat Lui şi au spus toate cele ce au auzit şi ceea ce li s-a spus de Înger, despre Pruncul Acela. Atunci toşi cei ce auzeau, adic? Iosif, Salomeea şi cei ce se Înt?mplaser? de veniser? În acea vreme acolo, se mirau de cele grşite de p?stori. Mai ales Preacurata Fecioar? Maria, care n?scuse f?r? stric?ciune, p?stra toate graiurile acestea punÎndu-le În inima sa. şi s-au Întors p?storii, l?udÎnd şi binecuvÎntÎnd pe Dumnezeu.

A?a a fost Na?terea Domnului nostru Iisus Hristos, C?ruia, şi de la noi p?c?toşii, s?-I fie cinste şi slav?, Închin?ciune şi mulţumire, ?mpreun? cu Cel f?r? de Început al Lui P?rinte şi cu Cel pururea de o fiin??, SfÎntul Duh, acum şi pururea şi În vecii vecilor. Amin.

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.