versiunea moldoveneasca русская версия


Pilda raiului și a iadului

Pilda raiului și a iadului

20 февраля 2017

Ce este iadul? O încăpere cu o masă mare și rotundă. În mijlocul mesei, un vas mare cu o mâncare deosebit de plăcută. Însă oamenii care stăteau în jurul mesei erau slabi ca niște schelete, flămânzi și nervoși. Fiecare avea în mână câte o lingură cu coadă foarte lungă. Ajungeau cu lingurile până la vasul cu mâncare, umpleau lingurile, însă când trebuiau să introducă lingurile cu mâncare în gură, nu reușeau, fiindcă lingurile aveau cozile foarte lungi. Ce este raiul?  

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

15 февраля 2017

Dragi fraţi şi surori! Săvârşind astăzi prăznuirea Întâmpinării Domnului, Biserica noastră în mod tradiţional se roagă pentru tânăra generaţie, nutrind speranţe pentru cei care urmează să păstreze şi să propovăduiască credinţa ortodoxă în următoarele decenii. Nu în zădar, adresându-Se ucenicilor Săi, iar prin ei şi nouă tuturor, Mântuitorul i-a numit „sarea pământului” şi „lumina lumii” (Matei 5, 13-14). Precum sarea îmbunătăţeşte considerabil gustul mâncării, prevenind alterarea ei, creştinii sunt chemaţi să schimbe lumea cu puterea mărturisirii... 

Semnificația psalmului 136

Semnificația psalmului 136

11 февраля 2017

La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântați-ne nouă din cântările Sionului!“ Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.  

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

10 февраля 2017

Ziua de duminică, 5 februarie 2017, a fost cea mai fericită pentru tinerii Ioan și Liudmila, ginerele și fiica părintelui — blagocin Oleg Fistican, care și-au consfințit dragostea reciprocă prin Taina Cununiei. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Marchel în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La final, Episcopul a felicitat mirii Ioan și Liudmila cu primirea cununiei, dorindu-le căsnicie fericită, dragoste jertfelnică, ajutor și binecuvântare de la Dumnezeu în această etapă nouă a vieții lor.... 

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

9 февраля 2017

Printre odoarele cele mai de preţ din Grădina Maicii Domnului sunt moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur. La mănăstirea Vatoped se păstrează cu mare cinste capul Sfântului Ioan. Capul Sfântului Ioan Gură de Aur păstrat la mănăstirea Vatoped, Athos. Un lucru minunat şi vrednic de luat în seamă legat de capul sfântului Hrisostom, ce poate fi pipăit de oricine la modul personal, este nestricăciunea urechii drepte. Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, s-a născut în Antiohia. Fericitul şi dumnezeiescul Ioan Gură de Aur a fost patriarh al Constantinopolului... 

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

8 февраля 2017

Tatăl nostru, Carele ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău. Vie împărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer (așa) și pe pământ. Pâinea noastră cea de-a pururea, dă-ne-o nouă astăzi. Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean. (Matei 6,9-13).  

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

7 февраля 2017

În viaţa noastră de toate zilele, suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi, mereu avem ceva important de terminat şi ni se pare că timpul pe­trecut la rugăciune ne împiedică să terminăm lucrul respectiv. Însă experienţa dovedeşte că o jumătate de oră sau o oră „irosită” în rugăciune nu împiedică deloc, în mod catastro­fal, bunul mers al activităţilor noastre zilnice, aşa cum ne închipuim atunci când am vrea să ne rugăm. Dimpotrivă, obiceiul de a ne ruga ne învaţă să ne concentrăm rapid, înlătură orice neatenţie, disciplinează  

Viața sfintei Xenia (în imagini).

Viața sfintei Xenia (în imagini).

6 февраля 2017

Sfânta Xenia a trăit în secolul al XVIII-lea, dar este cunoscut relativ puţin despre ea sau familia sa. Şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii ei în Petersburg, în timpul domniei împărăteselor Elizabeta şi Ecaterina a II-a. Xenia Grigorievna Petrova a fost soţia unui ofiţer de armată, Andrei Fedeorovici Petrov. Ea a devenit văduvă la vârsta de 26 de ani când soţul său a murit brusc, la o petrecere. Ea a plâns moartea soţului ei, şi în special pentru că el a murit fără spovedanie şi împărtăşanie. Din acel moment, Xenia şi-a pierdut interesul pentru lucrurile... 

Pareneză la sfințirea unei case

Pareneză la sfințirea unei case

4 февраля 2017

Iubiții mei, am venit în casa voastră cu bucurie și cu nădejde. Pentru că sunt în casa unor proaspăt căsătoriți, a unor tineri entuziaști, care și-au început drumul lor împreună. Și am binecuvântat și sfințit această casă prin stropirea cu apă sfințită și prin ungerea ei cu ulei sfințit, rugându-mă lui Dumnezeu pentru ca El să vă binecuvinteze și să vă întărească și să vă apere întru toate. Căci de la Dumnezeu e toată binecuvântarea, pacea, bucuria și iubirea dintre oameni. De la El e ajutorul nostru și nădejdea noastră.  

Începe perioada Triodului: Ușile pocăinței deschide-mi, Dătătorule de viață!

Începe perioada Triodului: Ușile pocăinței deschide-mi, Dătătorule de viață!

3 февраля 2017

Începînd cu Duminica Vameşului şi a Fariseului pînă în Sîmbăta Mare, Biserica Ortodoxă parcurge o perioadă de 10 săptămîni, numită și Perioada Triodului. Primele 3 săptămîni sunt pregătitoare înainte de Postul Învierii Domnului şi 7 de post, nevoință și multă rugăciune. Sfînta Biserică a rînduit acest timp pentru călătoria către marea sărbătoare a Învierii Domnului, cu o pregătire specială care se desfășoară după anumite slujbe liturgice, un răstimp cu neîncetate strădanii duhovnicești-pocăință, rugăciune, și fapte bune, ca prin practicarea lor... 

Intrarea Maicii Domnului În Biseric?

      Ast?zi Înainte Însemnarea bunăvoin?ei lui Dumnezeu şi propov?duirea mÎntuirii oamenilor, În Biserica lui Dumnezeu luminat Fecioara se arat? şi pe Hristos mai Înainte ?l veste?te. Acesteia şi noi cu mare glas s?-i cÎnt?m: Bucur?-te plinirea rÎnduielii Ziditorului.

      Am pus troparul s?rb?torii de azi mai Înainte de predic?, pentru c? În el dumnezeieştii P?rinşi au adunat Înv???turile acestui mare praznic ?mp?r?tesc. Troparul sau condacul unui praznic sau al unui sfÎnt adun? pe scurt ori via?a acelui sfÎnt, ori Însemn?tatea acelui praznic despre care se vorbe?te. Deci precum aşi auzit, Începutul troparului este: “Ast?zi Înainte Însemnarea bunăvoin?ei lui Dumnezeu”. Intrarea Maicii Domnului În Biseric? a fost primul semn din rÎnduiala bunăvoin?ei lui Dumnezeu de a mÎntui neamul omenesc. Dar s? vedem În ce fel s-a ?mplinit acest semn, În ce fel s-a desfăşurat el şi cum s-a ar?tat pe pămînt aceast? bunăvoin?? a lui Dumnezeu de a mÎntui lumea prin na?terea Maicii Domnului şi prin intrarea ei În Biseric?.

Iat? În cel fel a fost intrarea Maicii Domnului În Biseric?. ?mplinindu-se trei ani de la na?terea Maicii Domnului, dumnezeieştii p?rinşi Ioachim şi Ana şi-au adus aminte de f?g?duin?a pe care au f?cut-o lui Dumnezeu mai Înainte de a se na?te fiica lor, Fecioara Maria. C?ci ei, fiind oameni sterpi şi neroditori, numai prin rug?ciuni, post şi milostenie au dobÎndit pe aceast? dumnezeiasc? prunc?, Maria. “Doamne, de ne vei da nou? un prunc, ziceau ei, noi ?l vom Închina Bisericii Tale pentru toat? via?a, numai s? nu ne laşi sterpi şi neroditori, spre ocara lumii”.

Deci, aducÎndu-şi aminte de aceast? f?g?duin?? pe care au f?cut-o pe cÎnd Fecioara Maria avea trei ani, Sfinţii P?rinşi Ioachim şi Ana s-au hot?r?t s? o dea Bisericii, dup? f?g?duin?a de mai Înainte. şi gÎndind acestea, au adunat În Nazaret – oraşul În care trşiau – rudeniile lor de neam ?mp?r?tesc şi arhieresc, c? SfÎntul Ioachim era din neamul lui David, iar SfÎnta Ana era din neamul lui Aaron.

Dup? ce s-au sf?tuit cu rudeniile lor, Sfinţii P?rinşi Ioachim şi Ana au adunat multe copile nevinovate şi curate, de o v?rst? cu dÎnsa şi mai mari din Nazaret, ca s? petreac? pe aceast? copil? sfÎnt? pÎn? la Ierusalim cu f?clii aprinse În mşini, cu cÎnt?ri şi cu psalmi. şi au pornit din Nazaret spre templul din Ierusalim cale de peste 150 km, mergÎnd trei zile În şir. şi era o minune mare şi preal?udat? acea dumnezeiasc? adunare alc?tuit? din rudele Preasfintei Fecioare Maria. Pe cale cÎntau mai cu seam? psalmii lui David şi cele ce se potriveau cu aceast? mare tain? şi ducere a Maicii Domnului În SfÎnta Sfintelor, zicÎnd a?a: Ascult? fiic? şi vezi şi pleac? urechea ta şi uit? poporul t?u şi casa p?rintelui t?u. (Psalm 44, 12). Adic?, uit? pe tat?l t?u şi pe mama ta, c? a poftit ?mp?ratul – adic? Dumnezeu – frumuse?ea ta, cum zice psalmul 44, şi te cheam? În SfÎnta Sfintelor.

şi mergÎnd ele pe drum, toat? lumea se minuna şi se Întreba: “Unde merge aceast? adunare?” C? era o adunare de oameni cinstişi, ?mpreun? cu dumnezeieştii p?rinşi Ioachim şi Ana şi at?t de str?lucitoare, ca o adunare de stele pe cer, iar În mijloc str?lucea ca o lun? PreasfÎnta şi Preacurata Fecioar? Maria, prunca cea de trei ani, care mergea În SfÎnta Sfintelor. şi s? nu credeşi c? mergeau numai ele, c?ci În chip nev?zut mergeau şi Îngerii lui Dumnezeu, care, la fel, cÎntau şi petreceau pe PreasfÎnta Fecioar? Maria. C?ci şi chivotul Legii Vechi, cum zice SfÎnta Scriptur?, l-au dus cu psalmi şi cu cÎnt?ri frumoase, iar Înaintea chivotului Legii mergea, cÎntÎnd şi dÎn?uind, ?mp?ratul David (II Regi, 6, 5-17). C?ci el era şi prooroc şi vedea c? acest chivot, care poart? În sine mana, este preÎnchipuirea Preasfintei Maicii lui Dumnezeu, care va purta În sine mana cea dumnezeiasc?, pe purt?torul de man?, pe Iisus Hristos.

Dar dac? Înaintea chivotului, care era Închipuirea Maicii Domnului, dÎn?uia David şi era Însoşit de tot Israelul, apoi Înaintea acestui chivot viu şi Însufleşit, care era dumnezeiasca prunc? Maria, nu mergea ?mp?ratul cel de pe pămînt, nu mergeau oamenii din tot Israelul, ci nev?zut mergeau milioane de Îngeri şi mergea Însuşi ?mp?ratul cerului şi al pămîntului, Iisus Hristos. La aducerea Preasfintei Maicii Domnului În templu, Îngerii l?udau şi cÎntau de bucurie, pentru c? se aducea lui Dumnezeu aceast? biseric? vie şi Însufleşit?. Se aducea În SfÎnta Sfintelor aceast? biseric? dumnezeiasc? purtat? de Duhul lui Dumnezeu, dup? cum auzişi c? se cÎnt? În Biseric?, la condacul praznicului: “Preacurat? biseric? a MÎntuitorului, c?mara cea de mult pre? şi Fecioara, sfinţit? vistierie a slavei lui Dumnezeu, ast?zi se aduce În casa Domnului… Acesta este cortul cel ceresc”. A?a o aduceau Îngerii şi o l?udau, c?ci nu era o copil? de rÎnd, ci era biserica Însufleşit? a Duhului SfÎnt, c?ci cu dÎnsa c?l?torea harul Duhului SfÎnt, fiind umbrit? şi plin? de puterea Lui.

CÎnd au ajuns la Ierusalim, dup? o cale de trei zile, s-a f?cut şi acolo o minune preasl?vit?. Biserica cea zidit? de Solomon şi restaurat? de Zorobabel, dup? ce a fost pustiit? pe timpul robiei babiloniene, era o biseric? foarte frumoas?, c?ci se minuna oarecÎnd Petru de zidurile ei. La intrare, biserica avea cincisprezece trepte, dup? num?rul celor 15 psalmi, pe care preoşii şi levişii şi cÎntau cÎnd intrau la slujb?. La fiecare treapt? ce urca În biseric? se cÎnta c?te un psalm din psalmii treptelor, dup? cum şi vedem pÎn? ast?zi În Psaltire. CÎnd a ajuns Fecioara Maria la aceste 15 trepte, dumnezeieştii p?rinşi Ioachim şi Ana voiau s? o duc? de mÎn?, ca pe o copil? ce nu poate p?şi pe trepte. Dar, fiind Înt?rit? de harul Duhului SfÎnt, ea s-a desprins din mşinile p?rinşilor şi de ceata fecioarelor care o conduceau cu f?clii aprinse şi cu cÎnt?ri, şi a Început s? urce ca o porumbi?? nevinovat? peste toate treptele, ca o pas?re a raiului, şi a ajuns la treapta de sus unde erau preoşii ?mbr?caşi În ve?minte de aur ?mpreun? cu proorocul Zaharia.

UrcÎndu-se Fecioara, s-au mirat preoşii şi tot poporul cum o copil? de trei ani a putut s? urce treptele a?a de u?or ca şi cum ar fi zburat. Apoi luÎnd-o În bra?e marele prooroc Zaharia, care era şi arhiereu şi c?ruia i se descoperise de la Dumnezeu cine este aceast? dumnezeiasc? prunc?, a dus-o În biseric? şi, dup? ce a Închinat-o, a f?cut un lucru cu totul neobiÎnuit şi cu totul neÎng?duit de Legea Veche. A adus-o pe Fecioara Maria, nu În sfÎnta unde intrau preoşii, ci dup? a doua catapeteasm?, În SfÎnta Sfintelor, unde erau: chivotul legii, cel ferecat peste tot cu aur şi heruvimii care umbreau altarul şi masa şi toiagul lui Aaron care Înfrunzise şi ?arpele cel de aram? şi celelalte lucruri sfinte ale lor.

şi s-au adunat toşi preoşii şi nu numai ei, ci şi Îngerii şi cu toşii s-au minunat, cum se poate s? intre o copil? În SfÎnta Sfintelor şi cum a Îndr?znit Zaharia s? aduc? pe cineva În SfÎnta Sfintelor unde preoşii nu aveau voie s? intre şi nici arhiereul nu putea s? intre dec?t o dat? pe an, dar şi atunci nu f?r? jertf? de animale şi stropind altarul şi jertfelnicul cu sÎnge pentru cur?şirea lui şi a poporului.

Deci, acolo unde arhiereul nu Îndr?znea s? intre dec?t o dat? pe an, acolo a dus-o pe SfÎnta Fecioar?, cum s-a cÎntat ast?zi la axionul praznicului, care zice c? “Îngerii, v?zÎnd intrarea Preacuratei Fecioare Maria, foarte s-au spşimÎntat, cum o fecioar?, o copil?, a intrat În SfÎnta Sfintelor…!” Dar dumnezeiescul prooroc Zaharia, ?tia cine este aceast? copil?. Preoşii Legii Vechi Îns? nu ?tiau c? aceast? copil? va fi maica Arhiereului Celui Mare, care “va str?bate cerurile”, cum zice SfÎntul Apostol Pavel, şi va ?mp?ca lumea cu Dumnezeu Tat?l, şi se va jertfi pe Sine, aducÎndu-Se jertf? o dat? pentru totdeauna, pentru mÎntuirea neamului omenesc (Evrei 4, 14; 9, 12-14).

Zaharia ?tia, ca prooroc, c? aceast? copil? este mai sfÎnt? dec?t SfÎnta Sfintelor, pentru c? ea va purta În sine, pe Acela Care st? În SfÎnta Sfintelor, cea nef?cut? de mÎn?, În ceruri, pe Arhiereul bunăt?şilor celor viitoare, cum zice SfÎntul Apostol Pavel. De aceea au adus-o În SfÎnta Sfintelor. Iar dup? ce s-a Închinat jertfelnicului celui de aur şi la sicriul legii Domnului, au luat-o şi au dus-o În casa fecioarelor şi a locuit acolo ?mpreun? cu ele 12 ani. Numai rug?ciunea o f?cea În SfÎnta Sfintelor.

Dar cum a trşit Fecioara Maria la templu 12 ani? Templul lui Solomon, care fusese ref?cut de Zorobabel, avea În jurul lui 90 de camere, cum arat? vechiul istoric iudeu Iosif Flavius. Treizeci de camere, În partea de jos, erau destinate v?duvelor care ?şi duceau v?duvia În cur??enie, În post şi rug?ciune şi erau pururea În templu. A?a era Ana, fiica lui Samuil din neamul lui A?er şi alte multe v?duve care petreceau şi se hrÎneau din venitul templului şi slujeau la cur??enie şi la toate trebuin?ele lui. Deasupra acestor camere erau alte treizeci de camere În care locuiau nazoreii, un fel de c?lug?ri ai Legii Vechi, care trşiau nec?s?torişi, asemenea c?lug?rilor de ast?zi. Deasupra acestor camere, la etajul al doilea, erau alte treizeci de camere unde petreceau fecioarele templului.

Toşi credincioşii care voiau s? p?streze fetele lor curate pÎn? la m?ritat, le aduceau la templul lui Solomon şi le d?deau sub Îngrijirea preoşilor şi arhiereilor, s? petreac? În rug?ciuni şi cÎnt?ri, cosÎnd ve?minte şi broderii şi sp?lÎnd şi cur?şind templul. Într-una din aceste camere destinate fecioarelor a adus Proorocul Zaharia pe Preacurata Fecioar? Maria şi a dat-o În mÎna fecioarelor celor mai În v?rst?. Fiind foarte luminat? de Duhul SfÎnt aici a Înv??at Fecioara Maria toat? Scriptura, precum şi lucrul de mÎn?, a?a cum Înva?? şi SfÎntul Ghermano. şi se mirau fecioarele celelalte de isteşimea şi de cur?şia minşii ei, c?ci a deprins Îndat? toat? dumnezeiasca Scriptur? şi tot lucrul mşinilor, cel mai ginga? şi mai curat pentru folosul templului. şi era iubit? de toşi pentru În?elepciunea ei.

Despre nevoin?a ei Îngereasc? În templu ne spun sfinţii Teofilact, Ghermano, Teodorit şi alţi p?rinşi bisericeşti, c? Fecioara Maria priveghea de seara pÎn? diminea?a În SfÎnta Sfintelor, cugetÎnd adÎnc şi rugÎndu-se lui Dumnezeu, În r?pire şi În extazul minşii. Acolo se ruga pentru mÎntuirea Întregului neam omenesc. În zorii zilei adormea puşin, apoi iar se scula la rug?ciune. şi era pururea În genunchi de la ceasul al treilea pÎn? la al nou?lea, cÎnd se ducea la loca?ul fecioarelor şi Începea lucrul mşinilor. Îns?, cum spun Sfinţii P?rinşi, pururea era În rug?ciune şi cugetare la legea lui Dumnezeu ziua şi noaptea. Seara la ora ?ase venea Arhanghelul Gavriil şi-i aducea Fecioarei Maria hran? Îngereasc? din cer În SfÎnta Sfintelor. A?a s-a hrÎnit ea timp de 12 ani, nu cu hran? pămînteasc?, ci numai cu hran? cereasc? adus? de Arhanghelul Gavriil.

Pe acest dumnezeiesc arhanghel, Zaharia proorocul de multe ori ?l vedea şi se minuna foarte, cum un Înger din cer vine s-o hrÎneasc? pe aceast? copil?, s?-i aduc? o dat? pe zi ?mp?rt?şire Îngereasc? şi cugeta Întru sine: “Oare ce are s? fie aceast? Fecioar? aleas? de Dumnezeu?” ?şi aducea aminte c? Dumnezeu a hrÎnit un popor Întreg În pustie cu man?; ?şi aducea aminte c? Dumnezeu a hrÎnit pe Ilie proorocul, dar a trimis corbii s?-i aduc? de dou? ori pe zi hran?. ?şi aducea aminte Zaharia c? Dumnezeu a hrÎnit pe Daniil În groapa cu lei, dar n-a venit nici un Înger, ci a r?pit Îngerul pe Proorocul Avacum din Ierusalim cu pşine şi zeam?, cum spune Scriptura, şi l-au dus s? hrÎneasc? pe Daniil În groapa leilor, cÎnd acesta striga: “Adu-şi aminte de mine, Dumnezeule, c? am fl?mÎnzit!” Dar de aceast? fecioar? nu se dumirea, c? nu venea s?-i aduc? pşine pămînteasc?, nici carne ca lui Ilie, ci şi aducea hran? Îngereasc?.

A?a a fost petrecerea Preasfintei Fecioare Maria În SfÎnta Sfintelor. Era ca un heruvim plin de În?elepciune. Era ca un serafim pentru c? ardea cu dragoste necontenit? pentru Dumnezeu, ziditorul ei, care a z?mislit-o În pÎntecele sterp al mamei sale. Inima ei era În cer, iar trupul ei curat era În SfÎnta Sfintelor, ca un Înger cuvÎnt?tor şi dumnezeiesc c?reia şi slujea cel mai mare peste arhangheli, Arhanghelul Gavriil. Fecioara Maria petrecea neÎncetat În rug?ciunea inimii şi ?l odihnea pe Dumnezeu În gÎndirea ei cu lacrimi şi extaz. Pentru aceasta arhanghelul o slujea, o hrÎnea şi o p?zea pentru c? era biseric? a Dumnezeului celui viu şi se preg?tea s? fie s?la? al MÎntuitorului lumii, pe Care nu-L Încape cerul şi pămîntul.

Ast?zi Fecioara Maria a fost adus? la Ierusalim, În biserica Domnului s? se roage, s? vorbeasc? cu Dumnezeu şi cu Îngerii, s? se Îndumnezeiasc?, s? se fac? biseric? vie a Duhului SfÎnt, s? se preg?teasc? pentru a na?te pe pămînt pe Iisus Hristos, MÎntuitorul lumii.

Maica Domnului s-a n?scut prin rug?ciune, a petrecut 12 ani la templu numai În post, În rug?ciune şi În neÎntinat? feciorie. Ea şi acum se roag? neÎncetat În bisericile noastre, ?mpreun? cu toşi sfinţii, pentru noi, pentru mamele şi copiii no?tri, pentru toşi cei ce cred În Dumnezeu şi iubesc poruncile Lui. Maica Domnului st? În genunchi Înaintea Preasfintei Treimi şi se roag? ?mpreun? cu Îngerii şi cu Apostolii pentru pacea lumii, pentru iertarea p?catelor şi mÎntuirea tuturor oamenilor.

S? ne rug?m şi noi, fraşilor, lui Dumnezeu ?mpreun? cu Maica Domnului şi cu toşi sfinţii. S? venim c?t mai regulat la SfÎnta Biseric?, mai ales În Duminici şi s?rb?tori. S? ascult?m cu evlavie sfintele slujbe, s? ducem via?? curat? pe pămînt, s? ne iubim unii pe alţii şi s? iert?m, ca s? fim iertaşi.

Maica Domnului ne Înva?? cum s? ne rug?m, cu c?t? evlavie trebuie s? mergem la biseric? şi În ce chip s? trşim pe pămînt ca s? dobÎndim ?mp?r?şia cerurilor. S? l?ud?m deci pe N?sc?toarea de Dumnezeu şi s? rostim cu credin?? aceast? scurt? rug?ciune: “Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rug?ciunile Preacuratei Maicii Tale, mÎntuie?te-ne pe noi!” Amin.

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.