versiunea moldoveneasca русская версия


Triumful Ortodoxiei asupra iconoclaștilor

Triumful Ortodoxiei asupra iconoclaștilor

24 февраля 2018

Duminica Ortodoxiei este ziua numelui Bisericii şi a credinţei noastre. Restabilirea cultului Sfintelor Icoane a fost cea mai mare minune a credinţei noastre ortodoxe, după cum arată Stihira Utreniei: „Astăzi s-a arătat zi plină de bucurie şi de veselie, ca luminează lumina dogmelor celor prea adevărate şi străluceşte Biserica lui Hristos, împodobindu-se acum cu înălţarea Sfintelor Icoane şi cu strălucirile chipurilor şi se face credincioşilor unire de Dumnezeu dăruită”. In primele veacuri creştine, Sfintele icoane  

Învățătură în duminica împăcării

Învățătură în duminica împăcării

17 февраля 2018

„Să nu întorci faţa ta de la sluga Ta; când mă necăjesc degrab mă auzi!” (PS.68,20) Cu aceste cuvinte pătrunse de durere filială, iubiţi părinţi, fraţi şi surori în Domnul, Sfânta Biserică, astăzi la dumnezeiasca slujbă de seară, se adresează către Dumnezeu. Şi fiecare dintre cei ce stau aici, fără îndoială, a simţit în inima sa aceste cuvinte ca pe o adresare personală a sa către Dumnezeu. Nu întoarce faţa Ta, milostive Doamne, de la noi! — cerem toţi. Dar această milă a lui Dumnezeu noi trebuie să o merităm.  

Mărturisirea preoților din raionul Fălești

Mărturisirea preoților din raionul Fălești

16 февраля 2018

Vineri, 17 februarie 2018, în ajunul Postului Mare, în biserica „Sf.M.Mc.Dimitrie” din orașul Fălești, sectorul Gara Feroviară, a avut loc adunarea clericilor din raionul Fălești. Întrunirea a debutat cu rugăciunile pentru mărturisirea slujitorilor altarului, săvârșită de duhovnicul circumscripției, protoiereul Vasile Rodnițchi. A fost anunțat locul desfășurării Cântului Pascal în satul Pînzăreni pentru blagocinia Fălești 1 și respectiv în satul Albineț pentru blagocinia Fălești 2. A urmat consfătuirea  

Cununie în biserica U.M. din Bălți (video).

Cununie în biserica U.M. din Bălți (video).

14 февраля 2018

Vineri, 9 februarie 2018, în biserica Unității Militare 1003 din Bălți a avut loc o adevărată sărbătoare, un eveniment deosebit, săvârșindu-se pentru prima dată o cununie în această biserică. Slujba divină a fost oficiată de protoiereul Pavel Petrov, care a spus că sfânta Liturghie a mai fost slujită, dar sfânta taină a Cununiei pentru prima dată.  

Liturghie funerară în satul Dumbrăvița

Liturghie funerară în satul Dumbrăvița

11 февраля 2018

Duminică, 11 februarie 2018, în biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Dumbrăvița, raionul Sîngerei, Preasfințitul Marchel a oficiat sfânta Liturghie și prohodul pentru adormita roaba lui Dumnezeu, Efimia Porcescu. Ajunsă la venerabila vârstă de 75 de ani, vrednica creștină Efimia Porcescu a educat și a crescut cu multă dăruire și osteneală patru copii: doi băieți, ambii slujitori ai sfântului altar,  

Când va veni Fiul Omului întru slava Sa…

Când va veni Fiul Omului întru slava Sa…

10 февраля 2018

În pildele rostite mai înainte, atunci când Hristos vorbește despre două persoane, se referă la cele două părți ale omului, cea ascultătoare și cea neascultătoare, însă acum vorbește mai pe înțelesul tuturor și cu cuvinte mai înfricoșătoare. Nu mai spune că împărăția ce va să vină se asemănă cu aceasta sau cu cealaltă, cum o făcea înainte, ci acum vorbește deschis, arătându-se pe Sine ca Fiul Omului care va veni întru slava Sa. Dacă până acum s-a arătat cum este El necinstit și batjocorit, de-acum înainte situația se schimbă. mustră, judecă și stă... 

La râul Babilonului

La râul Babilonului

3 февраля 2018

La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântați-ne nouă din cântările Sionului!“ Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine,  

Pildă despre o cioară

Pildă despre o cioară

27 января 2018

O cioara traia in padure si era absolut multumita de viata sa. Insa intr-o zi a vazut o lebada… “Aceasta lebada este atat de alba”, s-a gandit cioara. “Si eu sunt atat de neagra. Aceasta lebada trebuie sa fie cea mai fericita pasare din lume.” Cioara i-a comunicat lebedei ceea ce gandea. “De fapt”, i-a raspuns lebada. “Simteam ca sunt cea mai fericita pasare din imprejurimi pana cand am vazut un papagal care avea doua culori.  

Parastas pentru protoiereul Valeriu și preoteasa Iraida

Parastas pentru protoiereul Valeriu și preoteasa Iraida

21 января 2018

În după-amiaza zilei de duminică, 21 ianauaie 2018, cu binecuvântarea Preasfințitului Marchel, în biserica „Sfânta Treime” din satul Copăceni, raionul Sângerei, a fost oficiat un parastas întru pomenirea protoiereului Valeriu Dubenco și preoteasa Iraida. Slujba a fost săvârșită de protoiereul Maxim Guzun, blagocinul raionului Sângerei, alături de un sobor de preoți, familia îndoliată și enoriașii bisericii. Chiar dacă au trecut 40 de zile, de când nu mai sunt printre cei vii, rudelor continuă să le fie transmise mesajele de condoleanțe.  

Interviu cu Prea Sfinţitul Marchel

Motto: Cel, ce sluje?te lui Dumnezeu trebuie s? fie gata de ispit? (Sir.2,1)
Pe finalul sarbatorilor de iarna am discutat cu Episcopul de Bălţi şi Făleşti despre problemele care marcheaz? şi divizeaz? societatea: sarbatorirea Craciunului pe stil vechi si pe stil nou, legea anti-discriminare si legalizarea islamului. Care este rolul Bisericii intr-un stat laic si cum ar trebui s? se implice preotul În via?a comunit?şii aflati in interviul care urmeaza.
Cum este v?zut? de Biseric? aceast? dualitate care exista acum in societate, cÎnd S?rb?toarea Na?terii Domnului, Cr?ciunul, este celebrat de doua ori de un num?r tot mai mare de familii?
Întruparea Domnului nostru Iisus Hristos – eveniment de extrem? importan?? pentru Întreaga lume dar deosebit pentru cre?tini, se celebreaz? din cele mai vechi timpuri, chiar din secolul Întşi. Aceast? s?rb?toare (de altfel ca şi multele altele) mobilizeaz? cre?tinul la efort at?t fizic c?t şi moral pentru a deveni mai bun, mai omenos, mai Îng?duitor la mÎnie, mai receptiv la nevoile altora, şi, prin urmare, dac? pr?znuirea acestei s?rb?tori este o slujb? (un sacrificiu, un efort…) Închinat lui Dumnezeu, apoi s? ?tişi c? ispita va veni neap?rat şi chiar a şi venit, ?mp?rşind lumea, (dualitatea despre care vorbişi).
Cel, ce sluje?te lui Dumnezeu trebuie s? fie gata de ispit?.
Cunoscut este faptul c? la Vifleem, unde s-a n?scut Hristos, În ziua na?terei lui (În conformitate cu calendarul vechi, iulian) În noaptea s?rb?torii apare pe cer o stea. Acest fenomen se repet? o singur? odat? În an, la na?terea Domnului. Sfinţii p?rinşi şi Înv???tori ai bisericii spun c?, aceasta este steaua care a condus cÎndva magii de la r?s?rit spre pe?tera unde s-a n?scut Hristos. SfÎnta Biseric? se roag?, pledeaz?, Îndeamn? credincioşii sşi la unitate, cerÎndu-I Bunului nostru Dumnezeu s? ne lumineze calea spre mÎntuire, a?a, cum a luminat-o pe a magilor – Închin?tori În noaptea Na?terei Fiului S?u.
Fr?mÎnt?ri şi discuşii În societate În jurul stilului calendaristic apar În preajma s?rb?torilor de iarn?, inima c?rora este s?rb?toarea Na?terii Domnului. Toate acestea, spre regretul nostru, se datoreaz? s?rb?torii Începutului noului an, eveniment civil care n-are tangen?? cu Sf. Scriptur? şi nici cu Tradişia Bisericeasc?, şi care totdeauna cade În postul Na?terii Domnului. Dup? obiceiul lumesc la Începutul noului an se Întind mese bogate, se face veselie mare şi toate acestea contravin cu Înv???tura Bisericii despre post.
Sunt sigur c? aceasta situaşie debusoleaz? pe cei slabi În credin??, cum suntem noi – o bună parte din societate. Vreau, Îns?, s? ?tie toşi c? s?rb?toarea Na?terii Domnului, eveniment sfÎnt şi veÎnic, În nici Într-un caz nu poate fi pus În dependen?? de s?rb?toarea Începutului noului an, eveniment civil care se poate schimba (cum a fost cÎndva, s?rb?torindu-se la 1 martie) la hot?r?rea mai marilor acestei lumi.
Cred c? ne-ar sta bine s? consemn?m Începutul noului an cu bucate de post, cu mai puşin? veselie, adic? mai cre?tine?te şi, cred eu, aceasta ar contribui la con?tientizarea valorilor cre?tine, veÎnice care nicidecum nu pot fi puse În dependen?? de cele civile, trec?toare.
In ultimul timp Biserica şi-a exprimat de mai multe ori nemulţumirea fa?? de deciziile Guvernului. De ce se Înt?mpl? acest lucru?
Exist? În lumea asta valori peste care nu se poate de p?şit, În fa?a c?rora se Înmoaie chiar şi cea mai Înpietrit? inim?. Aceste valori le calific?m drept sfinte şi nu numai pentru c? au ob?rşie cre?tineasc?, dumnezeiasc? dar şi pentru c? au fost strict respectate de p?rinşii, de buneii no?tri la care şinem mult, — dac? nu chiar toşi, atunci cel puşin majoritatea cov?rşitoare a societ?şii. Dup? cum se vede unii din guvernanşii no?tri nu prea şin cont de aceasta axiom? şi irosesc În z?dar tezaurul duhovnicesc – naşional de parc? n-ar fi cimentat de evlavia şi credin?a Înaintaşilor no?tri (inclusiv p?rinşii şi buneii lor).

Familia sÎn?toas? – n?sc?toare de copii, dintotdeauna a fost piatra de temelie a societ?şii sÎn?toase. Ast?zi, Îns?, guvernanşii no?tri o afecteaz? st?ruitor prin promovarea legii antidiscriminare.
De veacuri pămîntul şi poporul nostru cre?tinesc au fost incompatibili cu p?gÎnitatea. Ast?zi guvernanşii no?tri pun, prin legile adoptate de ei, pagÎnitatea În capul mesei. O astfel de at?rnare către cele sfinte, către tradişia pămîntului şi poporului nostru, a Însemnat guvernarea noastr? cu pecetea anticre?tineasc?.
SfÎnta Biseric?, În datoria careia st? obligaşiunea p?str?rii valorilor morale şi cre?tine?ti, ?şi ridic? vocea ?mpotriva f?r?delegilor. A?a a fost, a?a va fi.
Aşi putea sa ne spuneşi cum se ?mp?c? nemulţumirea Mitropoliei legata de mai multe intenşii sau chiar decizii ale guvernului cu statutul de stat laic al Republicii Moldova?
Cum poate fi şi cum trebuie În?eleas? şi interpretat? laicitatea statului, populaşia c?ruia 99,9 % este religioas? (În cazul Republicii Moldova trebuie de spus nu religioas?, dar cre?tin?)?!
În cazul nostru concepşia laicit?şii statului poate fi interpretat? În diversiune de diferite persoane, În dependen?? de scopul urm?rit. Cert, Îns?, este faptul c? toate p?rerile care trateaz? aceast? noşiune, Într-o m?sur? sau alta vor afecta una şi aceeaşi persoan? care este În acelaşi timp şi enoria? al Sfintei Biserici şi cet??ean al statului laic.
TinÎnd cont c? statul Republica Moldova conform legislaşiei În vigoare este declarat drept stat laic, Mitropolia Moldovei nu are şi nici nu poate avea nemultumiri la acest capitol. Alta, Îns? este p?rerea la capitolul respect?rii dreptului exprim?rii libere a convingerilor ideologice a cet??enilor statului care sunt totodat? şi cre?tinii ce constituie credincioşii obl?duişi de Biserica noastr?.
În acest sens noi nu o singur? dat? ne-am ridicat vocea În ap?rarea dreptului majorit?şii cov?rşitoare a cet??enilor cre?tini din Republicii Moldova şi o vom mai face-o at?t, c?t va fi nevoie.
În societatea moldoveneasc?, deşi e pestri?at?, se contureaz? totuşi foarte pronun?at p?rerea sau Înclinaşia majorit?şii cov?rşitoare În ceea ce prive?te p?strarea şi cultivarea valorilor morale şi cre?tine?ti. Sunt convins c? toşi, de la vl?dic? pÎn? la opinc?, avem datoria s? şinem cont de aceasta. În cazul cÎnd instituşile statului adopt? legi, hot?r?ri, decizii care afecteaz? morala cre?tineasc?, la straja c?reia st? SfÎnta B?seric?, noi ne vom face v?dit? p?rerea.
În dezbaterile legate de legalizarea islamului În Moldova am auzit mai multe voci care imputau Mitropoliei Moldovei pasivitate În lucru cu enoriaşii, indiferen?? fa?? de problemele acestora şi neimplicare În via?a comunit?şii pentru dep?şirea unor nevoi individuale. C?t de justificate sunt aceste observaşii?
Mitropolia Moldovei este un colectiv mare de oameni, num?rul c?rora ajunge la c?teva milioane. Num?rul preoşilor care deservesc enoriaşii este de circa 1500. Între preoşi şi p?storişii lor este o conlucrare, pe alocuri fructuoas?, cum ar fi domeniul irurgiilor, pe alocuri Îns?, — las? de dorit. Cele din urm? bÎnuieli se refer? la domeniul catehiz?rii Încep?torilor cre?tini.
Multe parohii acord? asisten?? caselor de copii, penitenciarelor, familiilor vulnerabile, b?trÎnilor, copiilor abandonaşi etc. În m?sura posibilit?şilor. În conformitate cu Înv???tura Evanghelic? nu se face publicitate actelor de caritate, pentru c? zice Domnul: — «ce face dreapta, s? nu ?tie stÎnga».
Învinuirile care ni se atribuiesc, eu le consider prilej de mobilizare şi le g?sesc (este p?rerea mea) Întemeiate, m?car pentru c?, ?mi doresc ceva mai mult, mai bun, mai frumos, ceea ce e şi firesc. Aceast? dorin?? trebue s? porneasc? de la ceva, fie chiar şi de la mustr?ri, de la Învinuiri. Las? Înc? de dorit mult activitatea unor preoşi la capitolul informarea credincioşilor. M? refer la procesul de islamizare a ??rii noastre care este cre?tin? din mitras, de la Începuturi. Chiar dac? cunoa?tem dificult?şile prin care trec mai multe ??ri cre?tine, cet??enii c?rora a ?mbr?şi?at pasivitatea cÎnd au demarat procesul de islamizare, a ??rii lor (cel mai proasp?t caz – Serbia) noi, o bună parte din preoşi dar şi cre?tini de rÎnd, st?m indiferenşi, de parc? islamizarea societ?şii nu ne afecteaz? cu nimic.

Tot a?a stau lucrurile şi la capitolul – legea antidiscriminare care şi ea, ca şi islamizarea ??rii, vine s? ne p?gubeasc? sufletul. Iat? aici, noi, slujitorii bisericii şi zeloşii cre?tini, avem Înc? multe de f?cut. şi Înc? nu e t?rziu, se mai poate Înc? de salvat şi ?ara, şi sufletul cre?tinului. Iat? aici, cred eu, şi Biserica, şi societatea trebuie s? fie mai hot?r?toare În decizii şi acşiuni.
Da, c?t pe ce s? uit, c?t prive?te legea antidiscriminare, apoi s? ?tie toat? lumea c?, noi, Biserica Ortodox? din Moldova, o g?sim bună, ba chiar foarte bună. Multe p?turi din societatea noastr? tocmai au nevoie de protejare. Nu cred c? printre cei nenorocişi care merit? mai mult? grij? şi atenşie din partea statului şi societ?şii, dar de care tocmai sunt lipsişi, ar trebui s? se numere şi homosexualii, chiar dac? şi ei sunt nenorocişi de apuc?turile lor nefire?ti. Biserica nu-i condamn? pe ei, Biserica condamn? p?catul practicat de ei, şi care, dac? nu-l oprim la timp, neap?rat va molipsi pe mulşi.
Cum se implic? de fapt şi cum ar trebui s? se implice preotul În via?a comunit?şii şi a enoriaşilor?
Preotul, de altfel ca şi SfÎnta Biseric?, are misiunea şi datoria sfÎnt? – de a predica În popor CuvÎntul lui Dumnezeu. At?t timp, c?t SfÎnta Biseric? ?şi onoreaz? aceast? obligaşiune, Ea este Biserica lui Hristos. At?t timp, c?t preotul ?şi onoreaz? sfÎnta datorie, şi el, la rÎndul s?u, este slujitor al Bisericii lui Hristos. Eschivarea at?t a Bisericii, c?t şi a preotului, de la datoria fundamental?, Înseamn? Înstrşinare de Hristos.
C?t prive?te relaţiile de serviciu ale preotului cu p?storişii sşi, apoi s? ?tişi c? ele reies din datoria lui de baz?. AcşionÎnd În temeiul Înv???turii Cre?tine?ti, el e dator s?-şi Îndrepte p?storişii pe calea trşirii cre?tine?ti, abaterea de la care provoac? multe nenorociri şi necazuri. El trebuie s? şin? controlul asupra st?rii sufletului fiec?rui enoria?, şi la solicitare, s? intervin? duhovnice?te, s? intervin? pe m?sur?. Preotul trebuie s? fie factorul ?mp?ciuitor Între enoriaşi şi veghetor al moralit?şii lor. Dup? posibilit?şi acord? ajutor nevoiaşilor. Face rug?ciuni pentru popor, pentru st?pÎnire, pentru ?ar?. Atenşie deosebit? acord? În rug?ciune celor bolnavi, celor din nevoi, celor din c?l?torii ?.a.
Discursul dvs. de la Congresul civic a trezit reacşii contradictorii, inclusiv in rÎndul colegilor, reacşii pe care nu cred ca nu le-aşi anticipat. De ce totuşi aşi decis sa va implicaşi?
C?t prive?te lipsa unei pareri unice Între colegi mei — aceasta, dup? mine, este cea mai mare tragedie a Bisericii Ortodoxe din Moldova. Lipsa de unitate În gÎndire şi acşiuni d? na?tere diferitor p?reri şi chiar divergen?elor. şi aceasta se Înt?mpl? pentru c? unii sunt angajaşi, alţii nu au Îndr?zneal? s? se expun?, iar altora nu li se permite. Comportamentul fiec?ruia, la fel şi pasivitatea, mai ales În momente decisive, r?mÎne pe con?tiin?a proprie.
Eu am hot?r?t s?-mi fac v?dit? Îngrijorarea În fa?a oamenilor adunaşi la Congresul civic, avÎnd totala susşinere a preoşilor din Bălţi, pentru a l?rgi spectrul persoanelor informate despre pericolul ce ne a?teapt?. Pentru c?, guvern?rile vin şi slava Domnului, se duc, dar consecin?ele hot?r?rilor lor, mai ales a celor proaste, anticre?tine?ti, r?mÎn povar? grea peste Întreaga societate. Guvernarea actual? şi-a asumat deja osÎnda istoriei, islamizÎnd ?ara noastr? cre?tin?, şi acum avanseaz? În r?t?cire, pentru c? vor s? o sodomizeze. Eu sunt gata s?-mi ridic vocea Întru oprirea acestor f?r?delegi la orişicare adunare de oameni. Indiferent de cine a fost convocat?. Sunt sigur c? adev?ratul slujitor trebuie s? bat? alarma mai ales cÎnd se face atentat la sufletul cre?tinului şi la valorile morale.
Sursa: allmoldova. Reporter: Ion Toma

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.