versiunea moldoveneasca русская версия


Duminica învierii fiicei lui Iair.

Duminica învierii fiicei lui Iair.

18 ноября 2017

Evanghelia de astăzi ni-l prezintă pe Iair, conducătorul sinagogii din Capernaum, a cărui fiică, în vârstă de 12 ani, se îmbolnăvise. Încrezător în darul supranatural al lui Iisus din Nazaret, Îl roagă să-l ajute. Domnul, receptiv la durerea tatălui, intervine în grabă, redând viaţa fiicei sale, care între timp murise.De la căderea strămoşilor noştri în păcat „nimeni nu poate să scape de la moarte, nici să plătească lui Dumnezeu preţ de răscumpărare” (Ps. 48, 7). De aceea, noi trebuie să fim totdeauna pregătiţi pentru ziua morţii noastre,  

Îngerul și ceapa

Îngerul și ceapa

10 ноября 2017

În Frații Karamazov este o istorioară populară despre o femeie în vârstă care nu trăia în chip plăcut lui Dumnezeu și de aceea după moarte a ajuns într-un lac de foc. Îngerul ei păzitor se străduia să facă tot ce putea ca să o ajute. Dar singura faptă bună pe care își amintea că o făcuse această femeie, era faptul că dăduse cândva o ceapă din grădină unei cerșetoare.  

Zi de hram în cinstea sfântului Dimitrie

Zi de hram în cinstea sfântului Dimitrie

9 ноября 2017

Miercuri, 8 noiembrie 2017 pomenirea sfântului mare mucenic Dimitrie a fost o sărbătoare deosebită pentru comunitățile care își serbează hramul. Cu această ocazie felicităm toți omagiaţii care poartă frumosul nume al sfântului Dimitrie, dar mai ales creştinii şi preoţii din eparhia noastră, care au ca hram  

Ce este iadul?

Ce este iadul?

4 ноября 2017

“…. ca să nu vină şi ei în acest loc de chin” (Luca 16,28). EXISTĂ O ALTĂ LUME? Iată, iubiţii mei, uriaşa întrebare pe care o pune astăzi Sfânta Evanghelie. M-am dus odată într-un sat şi acolo m-au întrebat: Cine a venit din lumea cealaltă? Oare a înviat cineva, ca să ne spună ce se întâmplă dincolo?… Dar ce credeţi, cei care cer să vadă un mort înviind, şi dacă acesta va învia, îl vor crede? Mă îndoiesc. Nu neg faptul că nu este o mică dovadă învierea unui mort. Dar există alta şi mai puternică. Şi mii de morţi să învieze din mormânt, nu... 

De ce botezăm pruncii?

De ce botezăm pruncii?

3 ноября 2017

Unii obiectează cu întrebarea “Cum poate un prunc sa creada si sa se boteze ?” Sigur ca la prima vedere, expresii ca “pocaieste-te si boteaza-te”, sau “crede si boteaza-te” pot da impresia ca numai adultii se pot boteza. Greseala acestui mod de a gandi nu consta în faptul ca un adult trebuie sa creada inainte de a se boteza, ci în aplicarea în cazul pruncilor unei porunci adresata adultilor. Biblia nu a fost scrisa pentru prunci, ei fiind în grija parintilor, care pot auzi, întelege si crede. În plus, mai trebuie facuta o distinctie importanta între botezul copilului si cel... 

Slujbă arhierească în satul Rădoaia, raionul Sîngerei

Slujbă arhierească în satul Rădoaia, raionul Sîngerei

31 октября 2017

Marți, 31 octombrie 2017, când facem pomenirea sfântului Apostol și Evanghelist Luca, Preasfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, alături de un sobor impunător de preoți a liturghisit în biserica Înălțarea Domnului din satul Rădoaia, raionul Sîngerei. De la mic la mare s-au bucurat de sărbătoare, sfîntul locaș devenind neîncăpător. După sfânta Liturghie a urmat Te-deum de mulțumire, pentru binefacerile primite de la Dumnezeu. În semn de recunoștință din partea Chiriarhului  

Evanghelia semănătorului

Evanghelia semănătorului

28 октября 2017

De ce ia diavolul sămânţa din inimile oamenilor? O spune Domnul: „Ca nu cumva, crezând, să se mântuiască”. Se vede preabine de aici că, credinţa în cuvântul lui Dumnezeu e temeiul şi rădăcina mântuirii noastre. Cine nu păstrează cuvântul lui Dumnezeu — şi nimic altceva decât cuvântul lui Dumnezeu — în inima sa, nu poate să se mântuiască. Asupra inimii neîncălzite de cuvântul lui Dumnezeu stă la pândă diavolul, ca să fure. Fericit cel ce păstrează cuvântul lui Dumnezeu în inima sa ca pe bunul cel mai de preţ, nelăsând nici oameni, nici demoni să calce... 

Hramul bisericii din Măgureanca

Hramul bisericii din Măgureanca

27 октября 2017

Parohia ortodoxă din s.Măgureanca, r.Fălești își sărbătoreşte astăzi hramul cinstind-o pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. Toate sărbătorile sunt importante, dar sărbătoarea Sfintei Parascheva ași dori să fie mai mult în atenţia şi în sufletul poporului nostru dreptcredincios. Şi aceasta datorită faptului că sfintele ei moaşte de mai bine de 300 de ani onorează pământul acesta binecuvântat de Dumnezeu şi întărește credința în sufletele tuturor celor ce cu fruntea plecată pe marginea raclei ei îi cer ajutorul.  

Te slăvesc pe Tine, Părinte, căci ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor.

Te slăvesc pe Tine, Părinte, căci ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor.

19 октября 2017

«Dumnezeu se înțelege mai ușor cu copiii mici, că cei mici au suflet mai încăpător. La oamenii mari e o înghesuială de rele că nici n-ai unde să stai.» (10 ani) «Călugării nu sunt așa de vorbăreți pentru că dacă îl lasă pe Dumnezeu să le vorbească toată ziua, ei s-au obișnuit să tacă mult, ca să-L asculte, că nu pot să-L întrerupă tocmai pe Dumnezeu.» (8 ani)  

Liturghia sobornicească din satul Viișoara

Liturghia sobornicească din satul Viișoara

12 октября 2017

Joi, 12 octombrie 2017, părintele-blagocin Victor Guleac a convocat clerul din circumscripție pentru a sluji sfânta Liturghie în biserica „Sf.Arh.Mihail și Gavriil” din satul Viișoara, raionul Glodeni. A devenit deja o tradițe pentru preoții din raionul Glodeni de a coliturghisi lunar și de a catehiza enoriașii, pentru a-i întări duhovnicește în lupta cu viciile, cu nepăsarea, cu sectele și cu toate provocările veacului de acum. Demn de remarcat este și faptul că cu acest prilej au fost expuse spre închinare cele mai reprezentative icoane din raionul Glodeni. Preoții... 

Interviu cu Prea Sfinţitul Marchel

Motto: Cel, ce sluje?te lui Dumnezeu trebuie s? fie gata de ispit? (Sir.2,1)
Pe finalul sarbatorilor de iarna am discutat cu Episcopul de Bălţi şi Făleşti despre problemele care marcheaz? şi divizeaz? societatea: sarbatorirea Craciunului pe stil vechi si pe stil nou, legea anti-discriminare si legalizarea islamului. Care este rolul Bisericii intr-un stat laic si cum ar trebui s? se implice preotul În via?a comunit?şii aflati in interviul care urmeaza.
Cum este v?zut? de Biseric? aceast? dualitate care exista acum in societate, cÎnd S?rb?toarea Na?terii Domnului, Cr?ciunul, este celebrat de doua ori de un num?r tot mai mare de familii?
Întruparea Domnului nostru Iisus Hristos – eveniment de extrem? importan?? pentru Întreaga lume dar deosebit pentru cre?tini, se celebreaz? din cele mai vechi timpuri, chiar din secolul Întşi. Aceast? s?rb?toare (de altfel ca şi multele altele) mobilizeaz? cre?tinul la efort at?t fizic c?t şi moral pentru a deveni mai bun, mai omenos, mai Îng?duitor la mÎnie, mai receptiv la nevoile altora, şi, prin urmare, dac? pr?znuirea acestei s?rb?tori este o slujb? (un sacrificiu, un efort…) Închinat lui Dumnezeu, apoi s? ?tişi c? ispita va veni neap?rat şi chiar a şi venit, ?mp?rşind lumea, (dualitatea despre care vorbişi).
Cel, ce sluje?te lui Dumnezeu trebuie s? fie gata de ispit?.
Cunoscut este faptul c? la Vifleem, unde s-a n?scut Hristos, În ziua na?terei lui (În conformitate cu calendarul vechi, iulian) În noaptea s?rb?torii apare pe cer o stea. Acest fenomen se repet? o singur? odat? În an, la na?terea Domnului. Sfinţii p?rinşi şi Înv???tori ai bisericii spun c?, aceasta este steaua care a condus cÎndva magii de la r?s?rit spre pe?tera unde s-a n?scut Hristos. SfÎnta Biseric? se roag?, pledeaz?, Îndeamn? credincioşii sşi la unitate, cerÎndu-I Bunului nostru Dumnezeu s? ne lumineze calea spre mÎntuire, a?a, cum a luminat-o pe a magilor – Închin?tori În noaptea Na?terei Fiului S?u.
Fr?mÎnt?ri şi discuşii În societate În jurul stilului calendaristic apar În preajma s?rb?torilor de iarn?, inima c?rora este s?rb?toarea Na?terii Domnului. Toate acestea, spre regretul nostru, se datoreaz? s?rb?torii Începutului noului an, eveniment civil care n-are tangen?? cu Sf. Scriptur? şi nici cu Tradişia Bisericeasc?, şi care totdeauna cade În postul Na?terii Domnului. Dup? obiceiul lumesc la Începutul noului an se Întind mese bogate, se face veselie mare şi toate acestea contravin cu Înv???tura Bisericii despre post.
Sunt sigur c? aceasta situaşie debusoleaz? pe cei slabi În credin??, cum suntem noi – o bună parte din societate. Vreau, Îns?, s? ?tie toşi c? s?rb?toarea Na?terii Domnului, eveniment sfÎnt şi veÎnic, În nici Într-un caz nu poate fi pus În dependen?? de s?rb?toarea Începutului noului an, eveniment civil care se poate schimba (cum a fost cÎndva, s?rb?torindu-se la 1 martie) la hot?r?rea mai marilor acestei lumi.
Cred c? ne-ar sta bine s? consemn?m Începutul noului an cu bucate de post, cu mai puşin? veselie, adic? mai cre?tine?te şi, cred eu, aceasta ar contribui la con?tientizarea valorilor cre?tine, veÎnice care nicidecum nu pot fi puse În dependen?? de cele civile, trec?toare.
In ultimul timp Biserica şi-a exprimat de mai multe ori nemulţumirea fa?? de deciziile Guvernului. De ce se Înt?mpl? acest lucru?
Exist? În lumea asta valori peste care nu se poate de p?şit, În fa?a c?rora se Înmoaie chiar şi cea mai Înpietrit? inim?. Aceste valori le calific?m drept sfinte şi nu numai pentru c? au ob?rşie cre?tineasc?, dumnezeiasc? dar şi pentru c? au fost strict respectate de p?rinşii, de buneii no?tri la care şinem mult, — dac? nu chiar toşi, atunci cel puşin majoritatea cov?rşitoare a societ?şii. Dup? cum se vede unii din guvernanşii no?tri nu prea şin cont de aceasta axiom? şi irosesc În z?dar tezaurul duhovnicesc – naşional de parc? n-ar fi cimentat de evlavia şi credin?a Înaintaşilor no?tri (inclusiv p?rinşii şi buneii lor).

Familia sÎn?toas? – n?sc?toare de copii, dintotdeauna a fost piatra de temelie a societ?şii sÎn?toase. Ast?zi, Îns?, guvernanşii no?tri o afecteaz? st?ruitor prin promovarea legii antidiscriminare.
De veacuri pămîntul şi poporul nostru cre?tinesc au fost incompatibili cu p?gÎnitatea. Ast?zi guvernanşii no?tri pun, prin legile adoptate de ei, pagÎnitatea În capul mesei. O astfel de at?rnare către cele sfinte, către tradişia pămîntului şi poporului nostru, a Însemnat guvernarea noastr? cu pecetea anticre?tineasc?.
SfÎnta Biseric?, În datoria careia st? obligaşiunea p?str?rii valorilor morale şi cre?tine?ti, ?şi ridic? vocea ?mpotriva f?r?delegilor. A?a a fost, a?a va fi.
Aşi putea sa ne spuneşi cum se ?mp?c? nemulţumirea Mitropoliei legata de mai multe intenşii sau chiar decizii ale guvernului cu statutul de stat laic al Republicii Moldova?
Cum poate fi şi cum trebuie În?eleas? şi interpretat? laicitatea statului, populaşia c?ruia 99,9 % este religioas? (În cazul Republicii Moldova trebuie de spus nu religioas?, dar cre?tin?)?!
În cazul nostru concepşia laicit?şii statului poate fi interpretat? În diversiune de diferite persoane, În dependen?? de scopul urm?rit. Cert, Îns?, este faptul c? toate p?rerile care trateaz? aceast? noşiune, Într-o m?sur? sau alta vor afecta una şi aceeaşi persoan? care este În acelaşi timp şi enoria? al Sfintei Biserici şi cet??ean al statului laic.
TinÎnd cont c? statul Republica Moldova conform legislaşiei În vigoare este declarat drept stat laic, Mitropolia Moldovei nu are şi nici nu poate avea nemultumiri la acest capitol. Alta, Îns? este p?rerea la capitolul respect?rii dreptului exprim?rii libere a convingerilor ideologice a cet??enilor statului care sunt totodat? şi cre?tinii ce constituie credincioşii obl?duişi de Biserica noastr?.
În acest sens noi nu o singur? dat? ne-am ridicat vocea În ap?rarea dreptului majorit?şii cov?rşitoare a cet??enilor cre?tini din Republicii Moldova şi o vom mai face-o at?t, c?t va fi nevoie.
În societatea moldoveneasc?, deşi e pestri?at?, se contureaz? totuşi foarte pronun?at p?rerea sau Înclinaşia majorit?şii cov?rşitoare În ceea ce prive?te p?strarea şi cultivarea valorilor morale şi cre?tine?ti. Sunt convins c? toşi, de la vl?dic? pÎn? la opinc?, avem datoria s? şinem cont de aceasta. În cazul cÎnd instituşile statului adopt? legi, hot?r?ri, decizii care afecteaz? morala cre?tineasc?, la straja c?reia st? SfÎnta B?seric?, noi ne vom face v?dit? p?rerea.
În dezbaterile legate de legalizarea islamului În Moldova am auzit mai multe voci care imputau Mitropoliei Moldovei pasivitate În lucru cu enoriaşii, indiferen?? fa?? de problemele acestora şi neimplicare În via?a comunit?şii pentru dep?şirea unor nevoi individuale. C?t de justificate sunt aceste observaşii?
Mitropolia Moldovei este un colectiv mare de oameni, num?rul c?rora ajunge la c?teva milioane. Num?rul preoşilor care deservesc enoriaşii este de circa 1500. Între preoşi şi p?storişii lor este o conlucrare, pe alocuri fructuoas?, cum ar fi domeniul irurgiilor, pe alocuri Îns?, — las? de dorit. Cele din urm? bÎnuieli se refer? la domeniul catehiz?rii Încep?torilor cre?tini.
Multe parohii acord? asisten?? caselor de copii, penitenciarelor, familiilor vulnerabile, b?trÎnilor, copiilor abandonaşi etc. În m?sura posibilit?şilor. În conformitate cu Înv???tura Evanghelic? nu se face publicitate actelor de caritate, pentru c? zice Domnul: — «ce face dreapta, s? nu ?tie stÎnga».
Învinuirile care ni se atribuiesc, eu le consider prilej de mobilizare şi le g?sesc (este p?rerea mea) Întemeiate, m?car pentru c?, ?mi doresc ceva mai mult, mai bun, mai frumos, ceea ce e şi firesc. Aceast? dorin?? trebue s? porneasc? de la ceva, fie chiar şi de la mustr?ri, de la Învinuiri. Las? Înc? de dorit mult activitatea unor preoşi la capitolul informarea credincioşilor. M? refer la procesul de islamizare a ??rii noastre care este cre?tin? din mitras, de la Începuturi. Chiar dac? cunoa?tem dificult?şile prin care trec mai multe ??ri cre?tine, cet??enii c?rora a ?mbr?şi?at pasivitatea cÎnd au demarat procesul de islamizare, a ??rii lor (cel mai proasp?t caz – Serbia) noi, o bună parte din preoşi dar şi cre?tini de rÎnd, st?m indiferenşi, de parc? islamizarea societ?şii nu ne afecteaz? cu nimic.

Tot a?a stau lucrurile şi la capitolul – legea antidiscriminare care şi ea, ca şi islamizarea ??rii, vine s? ne p?gubeasc? sufletul. Iat? aici, noi, slujitorii bisericii şi zeloşii cre?tini, avem Înc? multe de f?cut. şi Înc? nu e t?rziu, se mai poate Înc? de salvat şi ?ara, şi sufletul cre?tinului. Iat? aici, cred eu, şi Biserica, şi societatea trebuie s? fie mai hot?r?toare În decizii şi acşiuni.
Da, c?t pe ce s? uit, c?t prive?te legea antidiscriminare, apoi s? ?tie toat? lumea c?, noi, Biserica Ortodox? din Moldova, o g?sim bună, ba chiar foarte bună. Multe p?turi din societatea noastr? tocmai au nevoie de protejare. Nu cred c? printre cei nenorocişi care merit? mai mult? grij? şi atenşie din partea statului şi societ?şii, dar de care tocmai sunt lipsişi, ar trebui s? se numere şi homosexualii, chiar dac? şi ei sunt nenorocişi de apuc?turile lor nefire?ti. Biserica nu-i condamn? pe ei, Biserica condamn? p?catul practicat de ei, şi care, dac? nu-l oprim la timp, neap?rat va molipsi pe mulşi.
Cum se implic? de fapt şi cum ar trebui s? se implice preotul În via?a comunit?şii şi a enoriaşilor?
Preotul, de altfel ca şi SfÎnta Biseric?, are misiunea şi datoria sfÎnt? – de a predica În popor CuvÎntul lui Dumnezeu. At?t timp, c?t SfÎnta Biseric? ?şi onoreaz? aceast? obligaşiune, Ea este Biserica lui Hristos. At?t timp, c?t preotul ?şi onoreaz? sfÎnta datorie, şi el, la rÎndul s?u, este slujitor al Bisericii lui Hristos. Eschivarea at?t a Bisericii, c?t şi a preotului, de la datoria fundamental?, Înseamn? Înstrşinare de Hristos.
C?t prive?te relaţiile de serviciu ale preotului cu p?storişii sşi, apoi s? ?tişi c? ele reies din datoria lui de baz?. AcşionÎnd În temeiul Înv???turii Cre?tine?ti, el e dator s?-şi Îndrepte p?storişii pe calea trşirii cre?tine?ti, abaterea de la care provoac? multe nenorociri şi necazuri. El trebuie s? şin? controlul asupra st?rii sufletului fiec?rui enoria?, şi la solicitare, s? intervin? duhovnice?te, s? intervin? pe m?sur?. Preotul trebuie s? fie factorul ?mp?ciuitor Între enoriaşi şi veghetor al moralit?şii lor. Dup? posibilit?şi acord? ajutor nevoiaşilor. Face rug?ciuni pentru popor, pentru st?pÎnire, pentru ?ar?. Atenşie deosebit? acord? În rug?ciune celor bolnavi, celor din nevoi, celor din c?l?torii ?.a.
Discursul dvs. de la Congresul civic a trezit reacşii contradictorii, inclusiv in rÎndul colegilor, reacşii pe care nu cred ca nu le-aşi anticipat. De ce totuşi aşi decis sa va implicaşi?
C?t prive?te lipsa unei pareri unice Între colegi mei — aceasta, dup? mine, este cea mai mare tragedie a Bisericii Ortodoxe din Moldova. Lipsa de unitate În gÎndire şi acşiuni d? na?tere diferitor p?reri şi chiar divergen?elor. şi aceasta se Înt?mpl? pentru c? unii sunt angajaşi, alţii nu au Îndr?zneal? s? se expun?, iar altora nu li se permite. Comportamentul fiec?ruia, la fel şi pasivitatea, mai ales În momente decisive, r?mÎne pe con?tiin?a proprie.
Eu am hot?r?t s?-mi fac v?dit? Îngrijorarea În fa?a oamenilor adunaşi la Congresul civic, avÎnd totala susşinere a preoşilor din Bălţi, pentru a l?rgi spectrul persoanelor informate despre pericolul ce ne a?teapt?. Pentru c?, guvern?rile vin şi slava Domnului, se duc, dar consecin?ele hot?r?rilor lor, mai ales a celor proaste, anticre?tine?ti, r?mÎn povar? grea peste Întreaga societate. Guvernarea actual? şi-a asumat deja osÎnda istoriei, islamizÎnd ?ara noastr? cre?tin?, şi acum avanseaz? În r?t?cire, pentru c? vor s? o sodomizeze. Eu sunt gata s?-mi ridic vocea Întru oprirea acestor f?r?delegi la orişicare adunare de oameni. Indiferent de cine a fost convocat?. Sunt sigur c? adev?ratul slujitor trebuie s? bat? alarma mai ales cÎnd se face atentat la sufletul cre?tinului şi la valorile morale.
Sursa: allmoldova. Reporter: Ion Toma

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.