versiunea moldoveneasca русская версия


Adunarea creștinilor din cartierul Dacia, orașul Fălești

Adunarea creștinilor din cartierul Dacia, orașul Fălești

20 августа 2017

Duminică, 20 august 2017, în orașul Fălești, cartierul Dacia, a avut loc adunarea creștinilor pentru construcția unei noi biserici cu hramul „Sfinții Trei Ierarhi”. Adunarea a fost convocată de preotul responsabil pentru cartierul Dacia, părintele Ioan Buciuceanu. La întrunire a fost prezenți: părintele — blagocin Oleg Fistican; primarul orașului Vladimir Rusu, dar și alte persoane care s-au implicat la primele etape ale construcției bisericii. Părintele Oleg a prezentat creștinilor o dare de seamă  

Mesajul de felicitare al ÎPS Mitropolit Vladimir, adresat PS Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, cu ocazia aniversării zilei de naștere

Mesajul de felicitare al ÎPS Mitropolit Vladimir, adresat PS Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, cu ocazia aniversării zilei de naștere

18 августа 2017

Cu ocazia aniversării a 58 de ani din ziua nașterii, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Vladimir a adresat Preasfințitului Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, un mesaj de felicitare, în care se menționează: „Preasfinția Voastră, în zi de sărbătoare, ne îndreptăm către Dumneavoastră cele mai luminoase gânduri și cele mai sincere urări de bine.  

Felicitare pentru Preasfințitul Marchel cu prilejul aniversării zilei de naștere.

Felicitare pentru Preasfințitul Marchel cu prilejul aniversării zilei de naștere.

17 августа 2017

Prea Sfinţiei Sale, Prea Sfinţitului MARCHEL, Episcop de Bălţi şi Făleşti. Prea Sfințite Stăpîne, primiți coordiale felicitări prilejuite Zilei de naștere a Prea Sfinției Voastre. Rugăm pe Bunul Dumnezeu să Vă dăruiască sănătate, pace și bucurii duhovnicești. Harul Sfîntului Duh să Vă dea puteri de a lucra în ogorul Domnului spre înflorirea Bisericii lui Hristos. Întru mulți și fericiți ani, Stăpîne. Cu dragoste și respect, administrația Eparhiei de Bălți și Fălești.  

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul zilei de naștere.

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul zilei de naștere.

17 августа 2017

Înalt Prea Sfințite Stăpîne Mitropolit Vladimir, primiți, rogu-Vă, cele mai sincere felicitări, prilejuite de ziua nașterii Dvs. Fie ca Bunul nostru Dumnezeu să Vă aibă în nemijlocita Sa apropiere de acum și pînă-n veac. La mulți ani, Stăpîne! Cu stimă Episcopul Marchel.  

Preasfințitul Marchel a participat la slujba praznicală cu prilejul jubileului celor 50 de ani de la naștere a arhimandritului Nicolae Roșca

Preasfințitul Marchel a participat la slujba praznicală cu prilejul jubileului celor 50 de ani de la naștere a arhimandritului Nicolae Roșca

16 августа 2017

Ziua de miercuri, 16 august 2017, a fost una semnificativă pentru duhovnicul — administrator al mănăstirii Ciuflea, PC Nicolae Roșca și anume celebrarea celor 50 de ani de la naștere. La slujba festivă au participat toți ierarhii Bisericii Ortodoxe din Moldova, un impunător sobor de preoți și diaconi, numeroși credincioși dornici de a se ruga alături de soborul arhieresc și preoțesc.  

Armele credinței.

Armele credinței.

12 августа 2017

Cine, iubiţii mei, cine nu vrea pacea? Toată lumea iubeşte pacea. Şi desigur atunci când îi lipseşte, atunci mai mult o caută. Dar, din nefericire, în pofida iubirii omenirii întregi pentru pace, lumea de multe ori a încercat – şi încă încearcă – focul războiului. Interese materiale şi egoisme omeneşti împing orbeşte spre catastrofă. Două războaie mondiale şi nenumărate alte războaie locale au împrăştiat şi împrăştie groază. Cei ce au trăit astfel de zile doresc ca ele să nu se mai întoarcă niciodată. Oameni iubitori de linişte, care în pofida voinţei... 

Ghicitori pentru școala duminicală

Ghicitori pentru școala duminicală

5 августа 2017

GHICITOAREA NR. 1 Nascatoare Preacurata Odraslita-ntre evrei, Ioachim ii fuse tata, Iara Ana mama ei. R:  

În starea în care te vei afla, întru aceia te voi judeca

În starea în care te vei afla, întru aceia te voi judeca

31 июля 2017

Sa nu te deznadajduiesti omule, nici sa nu te departezi de rugaciuni, ci sa mergi la biserica. Pacatos fiind, roaga-te cu suspine, lui Dumnezeu si-ti va da tie iubirea Sa de oameni si iertare de pacatele tale. Dar, daca vei deznnadajdui, nevrand sa vii la pocainta, apoi, te dai, pe tine insuti, in stapanirea satanei. Sau, daca, indoindu-te, nu mergi la pocainta, faci impiedicare dumnezeiescului dar,  

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul serbării ocrotitorului ceresc

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul serbării ocrotitorului ceresc

27 июля 2017

Înalt Preasfințite Stăpîne, primiți, rogu-vă, un sincer “LA MULȚI ANI!” în această zi, cînd Sfînta Biserică prăznuiește pomenirea acoperitorului Dvs. ceresc – Sfîntul Întocmai cu Apostolii cneaz Vladimir. Vă doresc ca în această și în orice altă zi să vă aibă Dumnezeu în pază Sa cea sfîntă, să Vă înzestreze cu daruri cerești, călăuzindu-Vă spre Împărăția Lui cea veșnică. Cu fiesc respect – episcopul Marchel  

Orbirea duhovnicească

Orbirea duhovnicească

22 июля 2017

Cine îşi dă seama de orbirea sa duhovnicească încetează a mai nădăjdui în sine şi în dreptatea sa şi, asemenea Prorocului David, strigă: „Doamne! deschide ochii mei, şi voi pricepe minunile din legea Ta” (Psalm 118, 18). Cel orb cu trupul îşi cunoaşte nenorocirea prin mijlocirea minţii – însă cine va putea încredinţa sufletul că este orb duhovniceşte? Cel orb cu trupul nu îşi iubeşte starea, însă cel orb duhovniceşte îşi iubeşte, de obicei, întunericul. Cel orb cu trupul iubeşte şi năzuieşte lumina cea materială, însă pentru cel orb cu duhul lumina... 

Interviu cu Prea Sfinţitul Marchel

Motto: Cel, ce sluje?te lui Dumnezeu trebuie s? fie gata de ispit? (Sir.2,1)
Pe finalul sarbatorilor de iarna am discutat cu Episcopul de Bălţi şi Făleşti despre problemele care marcheaz? şi divizeaz? societatea: sarbatorirea Craciunului pe stil vechi si pe stil nou, legea anti-discriminare si legalizarea islamului. Care este rolul Bisericii intr-un stat laic si cum ar trebui s? se implice preotul În via?a comunit?şii aflati in interviul care urmeaza.
Cum este v?zut? de Biseric? aceast? dualitate care exista acum in societate, cÎnd S?rb?toarea Na?terii Domnului, Cr?ciunul, este celebrat de doua ori de un num?r tot mai mare de familii?
Întruparea Domnului nostru Iisus Hristos – eveniment de extrem? importan?? pentru Întreaga lume dar deosebit pentru cre?tini, se celebreaz? din cele mai vechi timpuri, chiar din secolul Întşi. Aceast? s?rb?toare (de altfel ca şi multele altele) mobilizeaz? cre?tinul la efort at?t fizic c?t şi moral pentru a deveni mai bun, mai omenos, mai Îng?duitor la mÎnie, mai receptiv la nevoile altora, şi, prin urmare, dac? pr?znuirea acestei s?rb?tori este o slujb? (un sacrificiu, un efort…) Închinat lui Dumnezeu, apoi s? ?tişi c? ispita va veni neap?rat şi chiar a şi venit, ?mp?rşind lumea, (dualitatea despre care vorbişi).
Cel, ce sluje?te lui Dumnezeu trebuie s? fie gata de ispit?.
Cunoscut este faptul c? la Vifleem, unde s-a n?scut Hristos, În ziua na?terei lui (În conformitate cu calendarul vechi, iulian) În noaptea s?rb?torii apare pe cer o stea. Acest fenomen se repet? o singur? odat? În an, la na?terea Domnului. Sfinţii p?rinşi şi Înv???tori ai bisericii spun c?, aceasta este steaua care a condus cÎndva magii de la r?s?rit spre pe?tera unde s-a n?scut Hristos. SfÎnta Biseric? se roag?, pledeaz?, Îndeamn? credincioşii sşi la unitate, cerÎndu-I Bunului nostru Dumnezeu s? ne lumineze calea spre mÎntuire, a?a, cum a luminat-o pe a magilor – Închin?tori În noaptea Na?terei Fiului S?u.
Fr?mÎnt?ri şi discuşii În societate În jurul stilului calendaristic apar În preajma s?rb?torilor de iarn?, inima c?rora este s?rb?toarea Na?terii Domnului. Toate acestea, spre regretul nostru, se datoreaz? s?rb?torii Începutului noului an, eveniment civil care n-are tangen?? cu Sf. Scriptur? şi nici cu Tradişia Bisericeasc?, şi care totdeauna cade În postul Na?terii Domnului. Dup? obiceiul lumesc la Începutul noului an se Întind mese bogate, se face veselie mare şi toate acestea contravin cu Înv???tura Bisericii despre post.
Sunt sigur c? aceasta situaşie debusoleaz? pe cei slabi În credin??, cum suntem noi – o bună parte din societate. Vreau, Îns?, s? ?tie toşi c? s?rb?toarea Na?terii Domnului, eveniment sfÎnt şi veÎnic, În nici Într-un caz nu poate fi pus În dependen?? de s?rb?toarea Începutului noului an, eveniment civil care se poate schimba (cum a fost cÎndva, s?rb?torindu-se la 1 martie) la hot?r?rea mai marilor acestei lumi.
Cred c? ne-ar sta bine s? consemn?m Începutul noului an cu bucate de post, cu mai puşin? veselie, adic? mai cre?tine?te şi, cred eu, aceasta ar contribui la con?tientizarea valorilor cre?tine, veÎnice care nicidecum nu pot fi puse În dependen?? de cele civile, trec?toare.
In ultimul timp Biserica şi-a exprimat de mai multe ori nemulţumirea fa?? de deciziile Guvernului. De ce se Înt?mpl? acest lucru?
Exist? În lumea asta valori peste care nu se poate de p?şit, În fa?a c?rora se Înmoaie chiar şi cea mai Înpietrit? inim?. Aceste valori le calific?m drept sfinte şi nu numai pentru c? au ob?rşie cre?tineasc?, dumnezeiasc? dar şi pentru c? au fost strict respectate de p?rinşii, de buneii no?tri la care şinem mult, — dac? nu chiar toşi, atunci cel puşin majoritatea cov?rşitoare a societ?şii. Dup? cum se vede unii din guvernanşii no?tri nu prea şin cont de aceasta axiom? şi irosesc În z?dar tezaurul duhovnicesc – naşional de parc? n-ar fi cimentat de evlavia şi credin?a Înaintaşilor no?tri (inclusiv p?rinşii şi buneii lor).

Familia sÎn?toas? – n?sc?toare de copii, dintotdeauna a fost piatra de temelie a societ?şii sÎn?toase. Ast?zi, Îns?, guvernanşii no?tri o afecteaz? st?ruitor prin promovarea legii antidiscriminare.
De veacuri pămîntul şi poporul nostru cre?tinesc au fost incompatibili cu p?gÎnitatea. Ast?zi guvernanşii no?tri pun, prin legile adoptate de ei, pagÎnitatea În capul mesei. O astfel de at?rnare către cele sfinte, către tradişia pămîntului şi poporului nostru, a Însemnat guvernarea noastr? cu pecetea anticre?tineasc?.
SfÎnta Biseric?, În datoria careia st? obligaşiunea p?str?rii valorilor morale şi cre?tine?ti, ?şi ridic? vocea ?mpotriva f?r?delegilor. A?a a fost, a?a va fi.
Aşi putea sa ne spuneşi cum se ?mp?c? nemulţumirea Mitropoliei legata de mai multe intenşii sau chiar decizii ale guvernului cu statutul de stat laic al Republicii Moldova?
Cum poate fi şi cum trebuie În?eleas? şi interpretat? laicitatea statului, populaşia c?ruia 99,9 % este religioas? (În cazul Republicii Moldova trebuie de spus nu religioas?, dar cre?tin?)?!
În cazul nostru concepşia laicit?şii statului poate fi interpretat? În diversiune de diferite persoane, În dependen?? de scopul urm?rit. Cert, Îns?, este faptul c? toate p?rerile care trateaz? aceast? noşiune, Într-o m?sur? sau alta vor afecta una şi aceeaşi persoan? care este În acelaşi timp şi enoria? al Sfintei Biserici şi cet??ean al statului laic.
TinÎnd cont c? statul Republica Moldova conform legislaşiei În vigoare este declarat drept stat laic, Mitropolia Moldovei nu are şi nici nu poate avea nemultumiri la acest capitol. Alta, Îns? este p?rerea la capitolul respect?rii dreptului exprim?rii libere a convingerilor ideologice a cet??enilor statului care sunt totodat? şi cre?tinii ce constituie credincioşii obl?duişi de Biserica noastr?.
În acest sens noi nu o singur? dat? ne-am ridicat vocea În ap?rarea dreptului majorit?şii cov?rşitoare a cet??enilor cre?tini din Republicii Moldova şi o vom mai face-o at?t, c?t va fi nevoie.
În societatea moldoveneasc?, deşi e pestri?at?, se contureaz? totuşi foarte pronun?at p?rerea sau Înclinaşia majorit?şii cov?rşitoare În ceea ce prive?te p?strarea şi cultivarea valorilor morale şi cre?tine?ti. Sunt convins c? toşi, de la vl?dic? pÎn? la opinc?, avem datoria s? şinem cont de aceasta. În cazul cÎnd instituşile statului adopt? legi, hot?r?ri, decizii care afecteaz? morala cre?tineasc?, la straja c?reia st? SfÎnta B?seric?, noi ne vom face v?dit? p?rerea.
În dezbaterile legate de legalizarea islamului În Moldova am auzit mai multe voci care imputau Mitropoliei Moldovei pasivitate În lucru cu enoriaşii, indiferen?? fa?? de problemele acestora şi neimplicare În via?a comunit?şii pentru dep?şirea unor nevoi individuale. C?t de justificate sunt aceste observaşii?
Mitropolia Moldovei este un colectiv mare de oameni, num?rul c?rora ajunge la c?teva milioane. Num?rul preoşilor care deservesc enoriaşii este de circa 1500. Între preoşi şi p?storişii lor este o conlucrare, pe alocuri fructuoas?, cum ar fi domeniul irurgiilor, pe alocuri Îns?, — las? de dorit. Cele din urm? bÎnuieli se refer? la domeniul catehiz?rii Încep?torilor cre?tini.
Multe parohii acord? asisten?? caselor de copii, penitenciarelor, familiilor vulnerabile, b?trÎnilor, copiilor abandonaşi etc. În m?sura posibilit?şilor. În conformitate cu Înv???tura Evanghelic? nu se face publicitate actelor de caritate, pentru c? zice Domnul: — «ce face dreapta, s? nu ?tie stÎnga».
Învinuirile care ni se atribuiesc, eu le consider prilej de mobilizare şi le g?sesc (este p?rerea mea) Întemeiate, m?car pentru c?, ?mi doresc ceva mai mult, mai bun, mai frumos, ceea ce e şi firesc. Aceast? dorin?? trebue s? porneasc? de la ceva, fie chiar şi de la mustr?ri, de la Învinuiri. Las? Înc? de dorit mult activitatea unor preoşi la capitolul informarea credincioşilor. M? refer la procesul de islamizare a ??rii noastre care este cre?tin? din mitras, de la Începuturi. Chiar dac? cunoa?tem dificult?şile prin care trec mai multe ??ri cre?tine, cet??enii c?rora a ?mbr?şi?at pasivitatea cÎnd au demarat procesul de islamizare, a ??rii lor (cel mai proasp?t caz – Serbia) noi, o bună parte din preoşi dar şi cre?tini de rÎnd, st?m indiferenşi, de parc? islamizarea societ?şii nu ne afecteaz? cu nimic.

Tot a?a stau lucrurile şi la capitolul – legea antidiscriminare care şi ea, ca şi islamizarea ??rii, vine s? ne p?gubeasc? sufletul. Iat? aici, noi, slujitorii bisericii şi zeloşii cre?tini, avem Înc? multe de f?cut. şi Înc? nu e t?rziu, se mai poate Înc? de salvat şi ?ara, şi sufletul cre?tinului. Iat? aici, cred eu, şi Biserica, şi societatea trebuie s? fie mai hot?r?toare În decizii şi acşiuni.
Da, c?t pe ce s? uit, c?t prive?te legea antidiscriminare, apoi s? ?tie toat? lumea c?, noi, Biserica Ortodox? din Moldova, o g?sim bună, ba chiar foarte bună. Multe p?turi din societatea noastr? tocmai au nevoie de protejare. Nu cred c? printre cei nenorocişi care merit? mai mult? grij? şi atenşie din partea statului şi societ?şii, dar de care tocmai sunt lipsişi, ar trebui s? se numere şi homosexualii, chiar dac? şi ei sunt nenorocişi de apuc?turile lor nefire?ti. Biserica nu-i condamn? pe ei, Biserica condamn? p?catul practicat de ei, şi care, dac? nu-l oprim la timp, neap?rat va molipsi pe mulşi.
Cum se implic? de fapt şi cum ar trebui s? se implice preotul În via?a comunit?şii şi a enoriaşilor?
Preotul, de altfel ca şi SfÎnta Biseric?, are misiunea şi datoria sfÎnt? – de a predica În popor CuvÎntul lui Dumnezeu. At?t timp, c?t SfÎnta Biseric? ?şi onoreaz? aceast? obligaşiune, Ea este Biserica lui Hristos. At?t timp, c?t preotul ?şi onoreaz? sfÎnta datorie, şi el, la rÎndul s?u, este slujitor al Bisericii lui Hristos. Eschivarea at?t a Bisericii, c?t şi a preotului, de la datoria fundamental?, Înseamn? Înstrşinare de Hristos.
C?t prive?te relaţiile de serviciu ale preotului cu p?storişii sşi, apoi s? ?tişi c? ele reies din datoria lui de baz?. AcşionÎnd În temeiul Înv???turii Cre?tine?ti, el e dator s?-şi Îndrepte p?storişii pe calea trşirii cre?tine?ti, abaterea de la care provoac? multe nenorociri şi necazuri. El trebuie s? şin? controlul asupra st?rii sufletului fiec?rui enoria?, şi la solicitare, s? intervin? duhovnice?te, s? intervin? pe m?sur?. Preotul trebuie s? fie factorul ?mp?ciuitor Între enoriaşi şi veghetor al moralit?şii lor. Dup? posibilit?şi acord? ajutor nevoiaşilor. Face rug?ciuni pentru popor, pentru st?pÎnire, pentru ?ar?. Atenşie deosebit? acord? În rug?ciune celor bolnavi, celor din nevoi, celor din c?l?torii ?.a.
Discursul dvs. de la Congresul civic a trezit reacşii contradictorii, inclusiv in rÎndul colegilor, reacşii pe care nu cred ca nu le-aşi anticipat. De ce totuşi aşi decis sa va implicaşi?
C?t prive?te lipsa unei pareri unice Între colegi mei — aceasta, dup? mine, este cea mai mare tragedie a Bisericii Ortodoxe din Moldova. Lipsa de unitate În gÎndire şi acşiuni d? na?tere diferitor p?reri şi chiar divergen?elor. şi aceasta se Înt?mpl? pentru c? unii sunt angajaşi, alţii nu au Îndr?zneal? s? se expun?, iar altora nu li se permite. Comportamentul fiec?ruia, la fel şi pasivitatea, mai ales În momente decisive, r?mÎne pe con?tiin?a proprie.
Eu am hot?r?t s?-mi fac v?dit? Îngrijorarea În fa?a oamenilor adunaşi la Congresul civic, avÎnd totala susşinere a preoşilor din Bălţi, pentru a l?rgi spectrul persoanelor informate despre pericolul ce ne a?teapt?. Pentru c?, guvern?rile vin şi slava Domnului, se duc, dar consecin?ele hot?r?rilor lor, mai ales a celor proaste, anticre?tine?ti, r?mÎn povar? grea peste Întreaga societate. Guvernarea actual? şi-a asumat deja osÎnda istoriei, islamizÎnd ?ara noastr? cre?tin?, şi acum avanseaz? În r?t?cire, pentru c? vor s? o sodomizeze. Eu sunt gata s?-mi ridic vocea Întru oprirea acestor f?r?delegi la orişicare adunare de oameni. Indiferent de cine a fost convocat?. Sunt sigur c? adev?ratul slujitor trebuie s? bat? alarma mai ales cÎnd se face atentat la sufletul cre?tinului şi la valorile morale.
Sursa: allmoldova. Reporter: Ion Toma

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.