versiunea moldoveneasca русская версия


Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

19 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în satul Cuhnesti, raionul Glodeni a avut loc festivalul concurs raional al cântecului sacru pascal cu genericul „SUB LUMINA ÎNVIERII”. Evenimentul a fost organizat de consiliul raional și secția Cultură din Glodeni, primăria și biserica din Cuhnești, în parteneriat cu protoieria Glodeni. Colectivele corale au adus jertfă de laudă, prin care L-au slavit pe Mielul Blând, Mântuitorul și Salvatorul omenirii. Printre cele mai onorabile coruri s-a remarcat corul de preoți ai blagociniei Glodeni, dar și corul select al orașului Dorohoi. La final au fost... 

Festivalul pascal din satul Chetriș

Festivalul pascal din satul Chetriș

18 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în frumoasa curte a bisericii „Sf.Ier.Nicolae” din satul Chetriș, raionul Fălești s-a petrecut festivalul pascal al blagociniei Fălești 2, cu genericul „Cânta-voi Dumnezeului meu”, ediţia a VII-a, organizat de către Secţia raională Cultură şi Turism în colaborare cu blagocinia 2 din raionul Făleşti. Debutul evenimentului a avut loc în biserică, prin rugăciunea de binecuvântare, săvârșită de blagocinul sectorului Fălești 2 – protoiereul Oleg Fistican și parohul bisericii – protoiereul Igor Bumbac.  

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

17 апреля 2017

Ce am sărbătorit? Am serbat că Iisus Hristos a înviat, serbăm biruința, bucurându-ne ca vrăjmașul a fost învins, moartea a fost omorâtă, iadul s-a zdrobit, zapisul nostru de condamnare a fost rupt (Col.2,14), am fost grațiați (In.1,16). Suntem fericiți că însuși Împăratul nostru ne-a îndemnat să ne bucurăm și să nu ne mai temem (Mt.28,9-10). Învierea lui Hristos nu este o simplă revenire la viața pământească, ci începutul altei vieți: viața veșnică, începutul erei eshatologice. De aceea, Biserica Ortodoxă cântă în ziua de Paști: „Prăznuim astăzi omorârea... 

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

16 апреля 2017

De sărbătoarea sărbătorilor, Învierea Domnului din morți, Preasfințitul Marchel a transmis enoriașilor catedralei, lumină din lumina focului haric. La această slujbă au participat clericii și slujitorii catedralei, dar și foarte mulți credincioși, veniți pentru a primi Lumina Sfântă, pentru a se ruga împreună cu arhipăstorul lor, pentru a se saluta mai întâi în biserică cu „Hristos a înviat”, dar și pentru a sfinți prinoasele. Particularitatea sfintei Liturghii a fost citirea ierarhică a pastoralelor: patriarhală, mitropolitană și episcopală, precum și sfințirea... 

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

15 апреля 2017

Hristos, Înviat din morți, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpînire asupra Lui. (Rom. 6.9) Iubiții mei frați și surori, să mulțumim bunului nostru Dumnezeu care L-a înviat din morți pe Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos (I Cor. 6.14), distrugînd astfel puterea purtătoare de moarte a vicleanului, ca să încolțească sîmburele nădejdii noastre spre învierea și mîntuirea sufletului omenesc, de care eram lipsiți pentru căderea strămoșilor. Învierea din morți a Mîntuitorului nostru Iisus Hristos este Taină, Lumină și Iubire negrăită, scrie Sf. Grigore Teologul:... 

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

14 апреля 2017

Vinerea Patimilor este cea mai aspră zi de post, pentru că Biserica face pomenirea răstignirii Domnului şi punerii Lui în mormânt. Evenimentul a fost retrăit vineri seara la catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”, de către Preasfinţitul Marchel, clerul şi poporul acestei catedrale. Prohodul şi înconjurarea bisericii cu sfântul epitaf au fost cele mai semnificative momente al acestei zile. Însă tristețea zilei de vineri va fi eclipsată de bucuria Învierii Domnului, care va fi sărbătorită în noaptea de Paști, la care vă chemăm pe toți.  

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

13 апреля 2017

În seara din Joia Patimilor, în bisericile ortodoxe se oficiază o slujbă deosebit de sobră și umilă. Sentimentul de tristețe este aprofundat prin citirea celor 12 Evanghelii, în care se amintește despre suferința Mântuitorului, despre pătimirea Sa, despre umilirea, biciuirea, moartea pe cruce și îngroparea Lui. Aceste ultime evenimente din viața pământească a Domnului nostru Iisus Hristos au fost trăite intens  

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

10 апреля 2017

În perioada 2 mai – 19 mai, 2017, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, invită în special preoții-profesori de Religie la cursuri de formare continuă sau altfel spus, pentru a obține modulul psiho-pedagogic. Acest modul este obligatoriu pentru cei care predau Religia, dar este foarte util și pentru toți doritorii de formare profesională. Condiții: 1. Durata studiilor: 2 mai – 19 mai, deci 3 săptămâni (15 zile), de luni până vineri.  

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

6 апреля 2017

Joi, 6 aprilie 2017, Preasfințitul Marchel s-a deplasat la ambasada Federației Ruse din Chișinău, pentru a exprima sincere condoleanțe familiilor îndoliate, ca urmare a atacului de la metroul din Sankt Petersburg, pentru care a depus flori. Ierarhul s-a rugat pentru odihna răposaților, dar și pentru însătoșirea celor răniți.  

Interviu cu Prea Sfinţitul Marchel

Motto: Cel, ce sluje?te lui Dumnezeu trebuie s? fie gata de ispit? (Sir.2,1)
Pe finalul sarbatorilor de iarna am discutat cu Episcopul de Bălţi şi Făleşti despre problemele care marcheaz? şi divizeaz? societatea: sarbatorirea Craciunului pe stil vechi si pe stil nou, legea anti-discriminare si legalizarea islamului. Care este rolul Bisericii intr-un stat laic si cum ar trebui s? se implice preotul În via?a comunit?şii aflati in interviul care urmeaza.
Cum este v?zut? de Biseric? aceast? dualitate care exista acum in societate, cÎnd S?rb?toarea Na?terii Domnului, Cr?ciunul, este celebrat de doua ori de un num?r tot mai mare de familii?
Întruparea Domnului nostru Iisus Hristos – eveniment de extrem? importan?? pentru Întreaga lume dar deosebit pentru cre?tini, se celebreaz? din cele mai vechi timpuri, chiar din secolul Întşi. Aceast? s?rb?toare (de altfel ca şi multele altele) mobilizeaz? cre?tinul la efort at?t fizic c?t şi moral pentru a deveni mai bun, mai omenos, mai Îng?duitor la mÎnie, mai receptiv la nevoile altora, şi, prin urmare, dac? pr?znuirea acestei s?rb?tori este o slujb? (un sacrificiu, un efort…) Închinat lui Dumnezeu, apoi s? ?tişi c? ispita va veni neap?rat şi chiar a şi venit, ?mp?rşind lumea, (dualitatea despre care vorbişi).
Cel, ce sluje?te lui Dumnezeu trebuie s? fie gata de ispit?.
Cunoscut este faptul c? la Vifleem, unde s-a n?scut Hristos, În ziua na?terei lui (În conformitate cu calendarul vechi, iulian) În noaptea s?rb?torii apare pe cer o stea. Acest fenomen se repet? o singur? odat? În an, la na?terea Domnului. Sfinţii p?rinşi şi Înv???tori ai bisericii spun c?, aceasta este steaua care a condus cÎndva magii de la r?s?rit spre pe?tera unde s-a n?scut Hristos. SfÎnta Biseric? se roag?, pledeaz?, Îndeamn? credincioşii sşi la unitate, cerÎndu-I Bunului nostru Dumnezeu s? ne lumineze calea spre mÎntuire, a?a, cum a luminat-o pe a magilor – Închin?tori În noaptea Na?terei Fiului S?u.
Fr?mÎnt?ri şi discuşii În societate În jurul stilului calendaristic apar În preajma s?rb?torilor de iarn?, inima c?rora este s?rb?toarea Na?terii Domnului. Toate acestea, spre regretul nostru, se datoreaz? s?rb?torii Începutului noului an, eveniment civil care n-are tangen?? cu Sf. Scriptur? şi nici cu Tradişia Bisericeasc?, şi care totdeauna cade În postul Na?terii Domnului. Dup? obiceiul lumesc la Începutul noului an se Întind mese bogate, se face veselie mare şi toate acestea contravin cu Înv???tura Bisericii despre post.
Sunt sigur c? aceasta situaşie debusoleaz? pe cei slabi În credin??, cum suntem noi – o bună parte din societate. Vreau, Îns?, s? ?tie toşi c? s?rb?toarea Na?terii Domnului, eveniment sfÎnt şi veÎnic, În nici Într-un caz nu poate fi pus În dependen?? de s?rb?toarea Începutului noului an, eveniment civil care se poate schimba (cum a fost cÎndva, s?rb?torindu-se la 1 martie) la hot?r?rea mai marilor acestei lumi.
Cred c? ne-ar sta bine s? consemn?m Începutul noului an cu bucate de post, cu mai puşin? veselie, adic? mai cre?tine?te şi, cred eu, aceasta ar contribui la con?tientizarea valorilor cre?tine, veÎnice care nicidecum nu pot fi puse În dependen?? de cele civile, trec?toare.
In ultimul timp Biserica şi-a exprimat de mai multe ori nemulţumirea fa?? de deciziile Guvernului. De ce se Înt?mpl? acest lucru?
Exist? În lumea asta valori peste care nu se poate de p?şit, În fa?a c?rora se Înmoaie chiar şi cea mai Înpietrit? inim?. Aceste valori le calific?m drept sfinte şi nu numai pentru c? au ob?rşie cre?tineasc?, dumnezeiasc? dar şi pentru c? au fost strict respectate de p?rinşii, de buneii no?tri la care şinem mult, — dac? nu chiar toşi, atunci cel puşin majoritatea cov?rşitoare a societ?şii. Dup? cum se vede unii din guvernanşii no?tri nu prea şin cont de aceasta axiom? şi irosesc În z?dar tezaurul duhovnicesc – naşional de parc? n-ar fi cimentat de evlavia şi credin?a Înaintaşilor no?tri (inclusiv p?rinşii şi buneii lor).

Familia sÎn?toas? – n?sc?toare de copii, dintotdeauna a fost piatra de temelie a societ?şii sÎn?toase. Ast?zi, Îns?, guvernanşii no?tri o afecteaz? st?ruitor prin promovarea legii antidiscriminare.
De veacuri pămîntul şi poporul nostru cre?tinesc au fost incompatibili cu p?gÎnitatea. Ast?zi guvernanşii no?tri pun, prin legile adoptate de ei, pagÎnitatea În capul mesei. O astfel de at?rnare către cele sfinte, către tradişia pămîntului şi poporului nostru, a Însemnat guvernarea noastr? cu pecetea anticre?tineasc?.
SfÎnta Biseric?, În datoria careia st? obligaşiunea p?str?rii valorilor morale şi cre?tine?ti, ?şi ridic? vocea ?mpotriva f?r?delegilor. A?a a fost, a?a va fi.
Aşi putea sa ne spuneşi cum se ?mp?c? nemulţumirea Mitropoliei legata de mai multe intenşii sau chiar decizii ale guvernului cu statutul de stat laic al Republicii Moldova?
Cum poate fi şi cum trebuie În?eleas? şi interpretat? laicitatea statului, populaşia c?ruia 99,9 % este religioas? (În cazul Republicii Moldova trebuie de spus nu religioas?, dar cre?tin?)?!
În cazul nostru concepşia laicit?şii statului poate fi interpretat? În diversiune de diferite persoane, În dependen?? de scopul urm?rit. Cert, Îns?, este faptul c? toate p?rerile care trateaz? aceast? noşiune, Într-o m?sur? sau alta vor afecta una şi aceeaşi persoan? care este În acelaşi timp şi enoria? al Sfintei Biserici şi cet??ean al statului laic.
TinÎnd cont c? statul Republica Moldova conform legislaşiei În vigoare este declarat drept stat laic, Mitropolia Moldovei nu are şi nici nu poate avea nemultumiri la acest capitol. Alta, Îns? este p?rerea la capitolul respect?rii dreptului exprim?rii libere a convingerilor ideologice a cet??enilor statului care sunt totodat? şi cre?tinii ce constituie credincioşii obl?duişi de Biserica noastr?.
În acest sens noi nu o singur? dat? ne-am ridicat vocea În ap?rarea dreptului majorit?şii cov?rşitoare a cet??enilor cre?tini din Republicii Moldova şi o vom mai face-o at?t, c?t va fi nevoie.
În societatea moldoveneasc?, deşi e pestri?at?, se contureaz? totuşi foarte pronun?at p?rerea sau Înclinaşia majorit?şii cov?rşitoare În ceea ce prive?te p?strarea şi cultivarea valorilor morale şi cre?tine?ti. Sunt convins c? toşi, de la vl?dic? pÎn? la opinc?, avem datoria s? şinem cont de aceasta. În cazul cÎnd instituşile statului adopt? legi, hot?r?ri, decizii care afecteaz? morala cre?tineasc?, la straja c?reia st? SfÎnta B?seric?, noi ne vom face v?dit? p?rerea.
În dezbaterile legate de legalizarea islamului În Moldova am auzit mai multe voci care imputau Mitropoliei Moldovei pasivitate În lucru cu enoriaşii, indiferen?? fa?? de problemele acestora şi neimplicare În via?a comunit?şii pentru dep?şirea unor nevoi individuale. C?t de justificate sunt aceste observaşii?
Mitropolia Moldovei este un colectiv mare de oameni, num?rul c?rora ajunge la c?teva milioane. Num?rul preoşilor care deservesc enoriaşii este de circa 1500. Între preoşi şi p?storişii lor este o conlucrare, pe alocuri fructuoas?, cum ar fi domeniul irurgiilor, pe alocuri Îns?, — las? de dorit. Cele din urm? bÎnuieli se refer? la domeniul catehiz?rii Încep?torilor cre?tini.
Multe parohii acord? asisten?? caselor de copii, penitenciarelor, familiilor vulnerabile, b?trÎnilor, copiilor abandonaşi etc. În m?sura posibilit?şilor. În conformitate cu Înv???tura Evanghelic? nu se face publicitate actelor de caritate, pentru c? zice Domnul: — «ce face dreapta, s? nu ?tie stÎnga».
Învinuirile care ni se atribuiesc, eu le consider prilej de mobilizare şi le g?sesc (este p?rerea mea) Întemeiate, m?car pentru c?, ?mi doresc ceva mai mult, mai bun, mai frumos, ceea ce e şi firesc. Aceast? dorin?? trebue s? porneasc? de la ceva, fie chiar şi de la mustr?ri, de la Învinuiri. Las? Înc? de dorit mult activitatea unor preoşi la capitolul informarea credincioşilor. M? refer la procesul de islamizare a ??rii noastre care este cre?tin? din mitras, de la Începuturi. Chiar dac? cunoa?tem dificult?şile prin care trec mai multe ??ri cre?tine, cet??enii c?rora a ?mbr?şi?at pasivitatea cÎnd au demarat procesul de islamizare, a ??rii lor (cel mai proasp?t caz – Serbia) noi, o bună parte din preoşi dar şi cre?tini de rÎnd, st?m indiferenşi, de parc? islamizarea societ?şii nu ne afecteaz? cu nimic.

Tot a?a stau lucrurile şi la capitolul – legea antidiscriminare care şi ea, ca şi islamizarea ??rii, vine s? ne p?gubeasc? sufletul. Iat? aici, noi, slujitorii bisericii şi zeloşii cre?tini, avem Înc? multe de f?cut. şi Înc? nu e t?rziu, se mai poate Înc? de salvat şi ?ara, şi sufletul cre?tinului. Iat? aici, cred eu, şi Biserica, şi societatea trebuie s? fie mai hot?r?toare În decizii şi acşiuni.
Da, c?t pe ce s? uit, c?t prive?te legea antidiscriminare, apoi s? ?tie toat? lumea c?, noi, Biserica Ortodox? din Moldova, o g?sim bună, ba chiar foarte bună. Multe p?turi din societatea noastr? tocmai au nevoie de protejare. Nu cred c? printre cei nenorocişi care merit? mai mult? grij? şi atenşie din partea statului şi societ?şii, dar de care tocmai sunt lipsişi, ar trebui s? se numere şi homosexualii, chiar dac? şi ei sunt nenorocişi de apuc?turile lor nefire?ti. Biserica nu-i condamn? pe ei, Biserica condamn? p?catul practicat de ei, şi care, dac? nu-l oprim la timp, neap?rat va molipsi pe mulşi.
Cum se implic? de fapt şi cum ar trebui s? se implice preotul În via?a comunit?şii şi a enoriaşilor?
Preotul, de altfel ca şi SfÎnta Biseric?, are misiunea şi datoria sfÎnt? – de a predica În popor CuvÎntul lui Dumnezeu. At?t timp, c?t SfÎnta Biseric? ?şi onoreaz? aceast? obligaşiune, Ea este Biserica lui Hristos. At?t timp, c?t preotul ?şi onoreaz? sfÎnta datorie, şi el, la rÎndul s?u, este slujitor al Bisericii lui Hristos. Eschivarea at?t a Bisericii, c?t şi a preotului, de la datoria fundamental?, Înseamn? Înstrşinare de Hristos.
C?t prive?te relaţiile de serviciu ale preotului cu p?storişii sşi, apoi s? ?tişi c? ele reies din datoria lui de baz?. AcşionÎnd În temeiul Înv???turii Cre?tine?ti, el e dator s?-şi Îndrepte p?storişii pe calea trşirii cre?tine?ti, abaterea de la care provoac? multe nenorociri şi necazuri. El trebuie s? şin? controlul asupra st?rii sufletului fiec?rui enoria?, şi la solicitare, s? intervin? duhovnice?te, s? intervin? pe m?sur?. Preotul trebuie s? fie factorul ?mp?ciuitor Între enoriaşi şi veghetor al moralit?şii lor. Dup? posibilit?şi acord? ajutor nevoiaşilor. Face rug?ciuni pentru popor, pentru st?pÎnire, pentru ?ar?. Atenşie deosebit? acord? În rug?ciune celor bolnavi, celor din nevoi, celor din c?l?torii ?.a.
Discursul dvs. de la Congresul civic a trezit reacşii contradictorii, inclusiv in rÎndul colegilor, reacşii pe care nu cred ca nu le-aşi anticipat. De ce totuşi aşi decis sa va implicaşi?
C?t prive?te lipsa unei pareri unice Între colegi mei — aceasta, dup? mine, este cea mai mare tragedie a Bisericii Ortodoxe din Moldova. Lipsa de unitate În gÎndire şi acşiuni d? na?tere diferitor p?reri şi chiar divergen?elor. şi aceasta se Înt?mpl? pentru c? unii sunt angajaşi, alţii nu au Îndr?zneal? s? se expun?, iar altora nu li se permite. Comportamentul fiec?ruia, la fel şi pasivitatea, mai ales În momente decisive, r?mÎne pe con?tiin?a proprie.
Eu am hot?r?t s?-mi fac v?dit? Îngrijorarea În fa?a oamenilor adunaşi la Congresul civic, avÎnd totala susşinere a preoşilor din Bălţi, pentru a l?rgi spectrul persoanelor informate despre pericolul ce ne a?teapt?. Pentru c?, guvern?rile vin şi slava Domnului, se duc, dar consecin?ele hot?r?rilor lor, mai ales a celor proaste, anticre?tine?ti, r?mÎn povar? grea peste Întreaga societate. Guvernarea actual? şi-a asumat deja osÎnda istoriei, islamizÎnd ?ara noastr? cre?tin?, şi acum avanseaz? În r?t?cire, pentru c? vor s? o sodomizeze. Eu sunt gata s?-mi ridic vocea Întru oprirea acestor f?r?delegi la orişicare adunare de oameni. Indiferent de cine a fost convocat?. Sunt sigur c? adev?ratul slujitor trebuie s? bat? alarma mai ales cÎnd se face atentat la sufletul cre?tinului şi la valorile morale.
Sursa: allmoldova. Reporter: Ion Toma

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.