versiunea moldoveneasca русская версия


Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

15 февраля 2017

Dragi fraţi şi surori! Săvârşind astăzi prăznuirea Întâmpinării Domnului, Biserica noastră în mod tradiţional se roagă pentru tânăra generaţie, nutrind speranţe pentru cei care urmează să păstreze şi să propovăduiască credinţa ortodoxă în următoarele decenii. Nu în zădar, adresându-Se ucenicilor Săi, iar prin ei şi nouă tuturor, Mântuitorul i-a numit „sarea pământului” şi „lumina lumii” (Matei 5, 13-14). Precum sarea îmbunătăţeşte considerabil gustul mâncării, prevenind alterarea ei, creştinii sunt chemaţi să schimbe lumea cu puterea mărturisirii... 

Semnificația psalmului 136

Semnificația psalmului 136

11 февраля 2017

La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântați-ne nouă din cântările Sionului!“ Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.  

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

10 февраля 2017

Ziua de duminică, 5 februarie 2017, a fost cea mai fericită pentru tinerii Ioan și Liudmila, ginerele și fiica părintelui — blagocin Oleg Fistican, care și-au consfințit dragostea reciprocă prin Taina Cununiei. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Marchel în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La final, Episcopul a felicitat mirii Ioan și Liudmila cu primirea cununiei, dorindu-le căsnicie fericită, dragoste jertfelnică, ajutor și binecuvântare de la Dumnezeu în această etapă nouă a vieții lor.... 

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

9 февраля 2017

Printre odoarele cele mai de preţ din Grădina Maicii Domnului sunt moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur. La mănăstirea Vatoped se păstrează cu mare cinste capul Sfântului Ioan. Capul Sfântului Ioan Gură de Aur păstrat la mănăstirea Vatoped, Athos. Un lucru minunat şi vrednic de luat în seamă legat de capul sfântului Hrisostom, ce poate fi pipăit de oricine la modul personal, este nestricăciunea urechii drepte. Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, s-a născut în Antiohia. Fericitul şi dumnezeiescul Ioan Gură de Aur a fost patriarh al Constantinopolului... 

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

8 февраля 2017

Tatăl nostru, Carele ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău. Vie împărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer (așa) și pe pământ. Pâinea noastră cea de-a pururea, dă-ne-o nouă astăzi. Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean. (Matei 6,9-13).  

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

7 февраля 2017

În viaţa noastră de toate zilele, suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi, mereu avem ceva important de terminat şi ni se pare că timpul pe­trecut la rugăciune ne împiedică să terminăm lucrul respectiv. Însă experienţa dovedeşte că o jumătate de oră sau o oră „irosită” în rugăciune nu împiedică deloc, în mod catastro­fal, bunul mers al activităţilor noastre zilnice, aşa cum ne închipuim atunci când am vrea să ne rugăm. Dimpotrivă, obiceiul de a ne ruga ne învaţă să ne concentrăm rapid, înlătură orice neatenţie, disciplinează  

Viața sfintei Xenia (în imagini).

Viața sfintei Xenia (în imagini).

6 февраля 2017

Sfânta Xenia a trăit în secolul al XVIII-lea, dar este cunoscut relativ puţin despre ea sau familia sa. Şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii ei în Petersburg, în timpul domniei împărăteselor Elizabeta şi Ecaterina a II-a. Xenia Grigorievna Petrova a fost soţia unui ofiţer de armată, Andrei Fedeorovici Petrov. Ea a devenit văduvă la vârsta de 26 de ani când soţul său a murit brusc, la o petrecere. Ea a plâns moartea soţului ei, şi în special pentru că el a murit fără spovedanie şi împărtăşanie. Din acel moment, Xenia şi-a pierdut interesul pentru lucrurile... 

Pareneză la sfințirea unei case

Pareneză la sfințirea unei case

4 февраля 2017

Iubiții mei, am venit în casa voastră cu bucurie și cu nădejde. Pentru că sunt în casa unor proaspăt căsătoriți, a unor tineri entuziaști, care și-au început drumul lor împreună. Și am binecuvântat și sfințit această casă prin stropirea cu apă sfințită și prin ungerea ei cu ulei sfințit, rugându-mă lui Dumnezeu pentru ca El să vă binecuvinteze și să vă întărească și să vă apere întru toate. Căci de la Dumnezeu e toată binecuvântarea, pacea, bucuria și iubirea dintre oameni. De la El e ajutorul nostru și nădejdea noastră.  

Începe perioada Triodului: Ușile pocăinței deschide-mi, Dătătorule de viață!

Începe perioada Triodului: Ușile pocăinței deschide-mi, Dătătorule de viață!

3 февраля 2017

Începînd cu Duminica Vameşului şi a Fariseului pînă în Sîmbăta Mare, Biserica Ortodoxă parcurge o perioadă de 10 săptămîni, numită și Perioada Triodului. Primele 3 săptămîni sunt pregătitoare înainte de Postul Învierii Domnului şi 7 de post, nevoință și multă rugăciune. Sfînta Biserică a rînduit acest timp pentru călătoria către marea sărbătoare a Învierii Domnului, cu o pregătire specială care se desfășoară după anumite slujbe liturgice, un răstimp cu neîncetate strădanii duhovnicești-pocăință, rugăciune, și fapte bune, ca prin practicarea lor... 

Să nu fii ca fareseul comparându-te mereu cu alții

Să nu fii ca fareseul comparându-te mereu cu alții

2 февраля 2017

O cioara traia in padure si era absolut multumita de viata sa. Insa intr-o zi a vazut o lebada… “Aceasta lebada este atat de alba”, s-a gandit cioara. “Si eu sunt atat de neagra. Aceasta lebada trebuie sa fie cea mai fericita pasare din lume.” Cioara i-a comunicat lebedei ceea ce gandea. “De fapt”, i-a raspuns lebada. “Simteam ca sunt cea mai fericita pasare din imprejurimi pana cand am vazut un papagal care avea doua culori.  

Duminica iert?rii, a izgonirii lui Adam din rai, a l?satului sec de brÎnz?

Poste?te pentru c? ai greşit;
poste?te ca s? nu mai p?c?tuie?ti;
poste?te ca s? c??tigi tot binele;
poste?te ca s? nu pierzi nimic din ceea ce tu ai reuşit s? c??tigi.”
(Sf. Ioan Gur? de Aur)
                                                    Postul

 
Premerg?tor s?rb?torilor mari, Biserica Ortodox? ne ofer? din nou prilej de a ne Înnoi via?a duhovniceasc? prin post şi rug?ciune. Ea preg?te?te pe fiii sşi duhovnice?ti pentru o via?? curat?, plin? de dragoste ?i de fapte alese. În felul acesta, cre?tinii sunt Îndrumaşi la rug?ciune st?ruitoare, la post ?i la cercetarea slujbelor divine, ca În a?a mod s? fie Îndep?rtate ispitele, gÎndurile rele, mulşimea patimilor care distrug demnitatea omului, creat? dup? chipul ?i asemÎnarea lui Dumnezeu şi ca-n final s? poat?  Înt?mpina dup? cuviin?? Înfrico?atele Patimi a lui Hristos, iar apoi s? se ridice din mormÎntul p?catului odat? cu sl?vita Înviere a Domnului. Pentru Înt?mpinarea Întru cur??enie sufleteasc? a S?rb?torii S?rb?torilor, a Învierii Domnului, Biserica ne pune la dispozişie „Postul cel  Mare”.
Prin post se În?elege o ÎnfrÎnare, În mod voluntar, de la anumite feluri de mÎncare,   lactate, carne şi de asemenea şi de la  b?uturi. Postul ?şi ia origine Înc? În gr?dina Edenului, odat? cu crearea omului. Dumnezeu, pentru a Înt?ri puterile suflete?ti a protop?rinşilor no?tri Adam şi Eva,  le Încearc? voin?a lor de ascultare prin porunca: ”s? nu mÎncaşi din pomul cuno?tin?ei binelui şi r?ului, c?ci În ziua În care veşi mÎnca, veşi muri” (Facere 2,17). Prin aceast? porunc?  Dumnezeu nu a vrut sl?birea, ci dobÎndirea omului şi Înt?rirea lui Întru des?v?rşire. Nerespectarea porucii de către Adam şi Eva a dus la consecin?e grave — pierderea ca rezultat a Raiului şi fericirii veÎnice. Pentru redobÎndirea vieşii veÎnice, refacerea şi ?mbunăt?şirea vieşii suflete?ti printr-o ÎnfÎnare a trupului şi reducerea hranei au optat profeşii Vechiului Testament. Avem ca exemplu pe Moise, marele profet care a postit timp de 40 de zile şi 40 de nopşi, pentru a primi cele 10 porunci,  (Ie?. 24,38 şi Deut 9,1-10), SfÎntul prooroc Ilie, proorocul Daniel şi cei trei tineri (Dan. 1).
Postul nu-şi piede din valoarea sa nici În Noul Testament fiind şinut de Sf. Ioan Botez?torul şi ucenicii sşi (Mt 9,14) şi chiar cap?t? o conotaşie deosibit? prin practicarea de Însuşi a lui Iisus Hristos. Înainte de a Începe activitatea Sa mesianic?, MÎntuitorul poste?te 40 de zile (Mt 4,2;Lc 4,2). Tot El ne arat? prin fapt? şi prin cuvÎnt cum este corect de-a posti (Mt. 6,16-18; Mc. 9,28). Posteau Sfinţii Apostoli şi ucenicii lor ( Fapte 13,2-3; 14,23; 2Cor. 6,5). Ei au fost cei care au rÎnduit postul pentru toşi cre?tinii de atunci, ca apoi marii Sfinţi P?rinşi ai Bisericii s? fixeze posturile a?a cum le avem pÎn? În prezent.
Unii dintre cre?tini se Întreab? dac? postul nu este ceva dep?şit, ceva prea greu de respectat, cÎnd lumea este Într-o criz? economic? generatoare de lipsuri materiale de tot felul, inclusiv cele de natur? alimentar?, iar la o alt? extrem? st? munca grea desfăşurată de mulşi?! R?spunsul la aceast? obiecţie se afl? În Înv???tura Bisericii cu privire la postul cel des?v?rşit, dar şi În practica medical?. Mulşi din noi, primim diete alimentare de la medici În vederea menşinerii sau refacerii sÎn?t?şii. Este u?or de constatat c? absolut toşi respect? aceste prescripşii medicale, dar, În acela? timp prescripşiile Bisericii cu privire la post li se par greu de Îndeplinit. De ce? R?spunsul ni-l d? chiar MÎntuitorul, cÎnd le spune Apostolilor c? n-au putut vindeca un copil bolnav lunatic, adus de tat?l s?u “din pricina puşinei lor credin?e” (Mt.17,20-21; Mc. 9,29).
Este important s? reşinem, c? postul  nu se m?rgine?te numai la oprirea mÎnc?rurilor de „dulce”, ci el se refer? În mod egal şi la via?a sufleteasc?. Se ?tie c? exist? o strÎns? leg?tura Între trup ?i suflet. Ca s? pui În ordine via?a sufleteasc?, trebuie s? pui În ordine ?i pe cea trupeasc?. Ca s? urmam lui Hristos, trebuie ,,s? umbl?m cuviincios ca ziua: nu În ospeşie şi beşii, nu În desfrÎn?ri şi fapte de ruşine, nu În ceart? şi În pizm?. ?mbr?caşi-v? În Domnul Hristos şi grija de trup s? nu o faceşi spre pofte!„ (Rom. 13,13-14). CÎnd omul sluje?te numai trupului, atunci via?a lui sufleteasc? sl?be?te tot mai mult şi – dup? cuvintele Apostulului – “pÎntecele este Dumnezeul lui” (Filip. 3,19). Din ?mbuibarea trupului şi În deosebi din beşie, izvor?sc p?catele cele mai grele. De aceea, Sf. Ap. Petru roag? pe cre?tini: “Iubişilor, v? Îndemn… s? v? ferişi de poftele cele trupe?ti, care se r?zboiesc ?mpotriva sufletului” (1Petru 2,11).
Postul cel adev?rat este Înstrşinarea de r?ut?şi, ÎnfrÎnarea limbii, lep?darea mÎniei, dep?rtarea de pofte, de clevetire, de minciuni şi de jur?mÎntul mincinos. Postul trebuie s? fie un mijloc de fortificare a voin?ei, de Înt?rire a celor slabi În credin??, de Îndreptare a celor r?t?cişi, de cşin??, de p?rere de r?u pentru faptele rele pe care le-am s?v?rşit, este legat de smerenie, de rug?ciune st?ruitoare, de iertarea semenilor no?tri. Postul este hrana sufletului. Dup? cum hrana trupeasc? Înt?re?te trupul, tot a?a şi postul face mai puternic sufletul, ?l face mai u?or, şi d? aripi, ?l face s? stea la În?lşime, s? se gÎndeasc? la cele de sus, s? se ridice mai presus de pl?cerile şi dulceşile acestei  vieşi. şi dup? cum cor?biile u?oare str?bat mai iute m?rile, iar dac? sunt Înc?rcate peste m?sur? se scufund?, tot a?a şi postul face mai u?oar? mintea şi o preg?te?te s? str?bat? cu u?urin?? oceanul aceste vieşi. O face s? Îndr?geasc? cerul şi pe cele din cer.
 Sf. Ioan Gur? de Aur zice: “Postişi? Ar?taşi-mi-o prin fapte. Cum? De vedeşi un s?rac, aveşi mil? de el; un du?man, ?mp?caşi-v? cu el; un prieten Înconjurat de un nume bun, nu-l invidiaşi; o femeie frumoas?, Întoarceşi privirea. Nu numai gura şi stomacul vostru s? posteasc?, ci şi ochiul, şi urechile, şi picioarele, şi mşinile voastre, şi toate m?dularele trupului vostru. Mşinile voastre s? posteasc? r?mÎnÎnd curate şi de r?pire şi de l?comie. Picioarele, nealergÎnd la priveli?ti ur?te şi În calea p?c?toşilor. Ochii, neprivind cu ispitire frumuseşile strşine… Gura trebuie s? posteasc? de sudalme şi de alte vorbiri ruşinoase”.
Astfel, dac? nu ajungem şi la un “post al sufletului” cel al mÎnc?rii nu mai are nici o valoare. Postul nu trebuie s? fie prilej de Întristare, ci dimpotriv? de bucurie duhovniceasc?, ?tiind c? prin el facem În trupul nostru un loca? al lui Dumnezeu, pentru c? prin el ajungem la Înviere. Postul trebuie privit nu ca un regim alimentar, deşi include şi aceast? latur?, ci ca o ac?iune bazat? pe credin?? adev?rat? şi con?tient?, dar mai ales pe o dragoste des?v?rşit?!

 Protodiacon Gheorghe Saracu?a,
clericul catedralei «Sf. Nicolae», mun. Bălţi.

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.