verdiunea moldoveneasca русская версия


Despre credință și mântuire.

Despre credință și mântuire.

8 decembrie 2016

“Eu sunt Lumina lumii…“ (Ioan 8,12). “Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa“ (Ioan 14, 6).“Eu sunt Învăţătorul şi Domnul“ (Ioan 13, 13).“Eu sunt Învierea şi Viaţa“ (Ioan 11, 25). DESPRE ORTODOXIE. Iubiţii mei fii, ce este Ortodoxia? Suntem ortodocşi şi în general nu cunoaştem înălţimea, profunzimea, lărgimea Ortodoxiei. Va trebui să o vedem în toată sfinţenia ei. Ortodoxia este adevărul despre Dumnezeu, despre om şi despre lume, aşa cum ni l-a dat Însuşi Dumnezeu cel Întrupat prin învăţătura Sa desăvârşită. Aşa cum l-a exprimat mai târziu cugetul... 

Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media.

Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media.

7 decembrie 2016

Miercuri, 7 decembrie, cu binecuvântarea ÎPS Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al întregii Moldove, în sala sinodală din incinta Reşedinţei mitropolitane din mun. Chişinău, a avut loc Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media, cu participarea reprezentanţilor presei ortodoxe din republică. Şedinţa a început cu un cuvânt al PS Ioan, Episcop de Soroca, Vicar mitropolitan, preşedinte al Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media, care a vorbit despre deontologia comunicării pastorale în internet, axându-se... 

Conferință teologică în s.Izvoare, r.Fălești

Conferință teologică în s.Izvoare, r.Fălești

6 decembrie 2016

Marți, 6 decembrie 2016, în biserica „Acoperământul Maicii Domnului” din satul Izvoare, raionul Fălești a avut loc adunarea generală a preoților din raion. Întrunirea a debutat cu oficierea sfintei Liturghii de un sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Oleg Fistican, blagocinul circumscripției. A urmat mărturisirea preoților, după care a demarat conferința teologică cu tema: „Apărarea în fața abuzului prozeletismului sectar”. Conferința a fost susținută de lectorul Facultății de Teologie din Chișinău, protoiereul Octavian Solomon și de protoiereul... 

Spovedania unui păcătos

Spovedania unui păcătos

5 decembrie 2016

Mantuirea noastra incepe prin renuntarea la lumea aceasta pacatoasa si desfranata sau prin dispretuirea a tot ceea ce iubesc si lauda oamenii lumesti; prin indiferenta fata de bunurile pamantesti, care nu au nici un pret, spre deosebire de cele vesnice, din ceruri. Dar eu sunt total dedat acestei lumi, caci iubesc banii, confortul, lauda, slava, imbracamintea frumoasa, distractiile si dansurile, desi stiu ca dupa acestea, ca dupa focul de paie, nu mai ramane nimic, in afara de scrum si cenusa. O, Doamne, milostiv fii mie, pacatosului; slabeste si raceste in mine dragostea pentru lumea aceasta si,... 

Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

3 decembrie 2016

„Nu vă îmbătaţi de vin, întru care este desfrânarea ” (Efeseni 5, 18) Să îndreptăm astăzi limba noastră împotriva beţiei şi să răsturnăm la pământ acest fel de vieţuire ruşinoasă şi fără de rânduială! Voim a pârî pe cei ce s-au dedat ei, nu pentru a-i arunca în ruşine, ci pentru a-i slobozi din ruşine; nu pentru a le face jigniri, ci pentru a-i îndrepta; nu pentru a-i da defăimării obşteşti, ci pentru a-i apăra de defăimarea cea înfricoşată şi a-i scăpa din mâinile satanei. Căci cine trăieşte în beţie, desfătare şi necumpătare a căzut sub... 

Tipic pentru  ziua de 04.12.2016

Tipic pentru ziua de 04.12.2016

2 decembrie 2016

Неделя 24-я по Пятидесятнице. Глас 7-й. Введе́ние (Вход) во храм Пресвятой Владычицы нашей Богородицы и Приснодевы Марии. Бденная служба праздника Введения во храм Пресвятой Богородицы совершается вместе с воскресной службой Октоиха (по 1-й Марковой главе Типикона под 21 ноября: «Подоба́ет ве́дати, я́ко а́ще случи́тся пра́здник Введе́ния... 

Superficialitatea

Superficialitatea

1 decembrie 2016

Avem o vorbă în popor pentru cei ce nu duc o treabă până la capăt. Spunem că face treabă de mântuială! Alfel spus, a face treabă de mântuială se numeşte superficialitate. E important a înţelege ce este superficialitatea, de ce este dăunătoare omului şi cum poate fi evitată. Superficialitatea se descrie ca o lipsă de profunzime, de neînţelegere a sensului vieţii şi a adâncurilor ei.  Superficialitatea este una dintre bolile cele mai răspândite ale societaţii contemporane. Ea rezultă şi din faptul că omul doreşte să câştige mult cu efort puţin, să reuşească... 

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

22 noiembrie 2016

La 20 noiembrie 2016, în Duminica a 22-a după Cincizecime, la catedrala sobornicească „Hristos Mântuitorul”, or. Moscova, Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii Chiril împreună cu Întâistătătorii şi reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe Locale, cu o ceată de arhierei şi clerici ai Bisericii Ortodoxe Ruse a săvârşit Dumnezeiasca Liturghie. În această zi Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse a împlinit 70 de ani. Slujba dumnezeiască a fost condusă de: Preafericitului Papă și Patriarh al Alexandriei și al întregii Africi Teodor II; Preafericitul... 

Zi cu hram la Sîngerei

Zi cu hram la Sîngerei

21 noiembrie 2016

Luni, 21 noiembrie 2016, de ziua pomenirii „Sf.Arh.Mihail și Gavriil”, una din cele trei biserici din orașul Sîngerei și-a serbat ziua ocrotitorilor cerești. Sfînta Liturhie a fost săvîrșită de protoiereul Maxim Guzun, blagocinul raionului Sîngerei și parohul bisericii. La finalul sfintei Liturghii a fost săvîrșit un Te-Deum de mulțumire. Printre cei prezenți s-a numărat protoiereul Ioan Ursachi, parohul bisericii „Sf.M.Mc.Gheorghe” din același oraș; primarul orașului Sîngerei, Gheorghe Brașovschi; șeful IP Sîngerei, precum și alți funcționari publici ai orașului.... 

Privelistea mormintelor

Privelistea mormintelor

19 noiembrie 2016

Privelistea mormintelor nu este lipsita de importanta în desavârsirea întelepciunii noastre. Privindu-le, sufletul nostru, daca lâncezea, tresare de îndata, iar de era treaz si vrednic, înca si mai vrednic se face. Cel ce se plânge ca-i sarac, primeste de la aceasta priveliste o binevenita mângâiere; iar cel ce umfla de trufie ca-i bogat, e trezit la realitate si smerit. Vederea mormintelor predispune pe fiecare dintre noi sa cugete, chiar de n-ar vrea, asupra sfârsitului propriu; ea ne încredinteaza de a nu mai crede temeinic nici unul din lucrurile lumii acesteia, placute sau suparatoare;... 

Duminica iert?rii, a izgonirii lui Adam din rai, a l?satului sec de brÎnz?

Poste?te pentru c? ai greşit;
poste?te ca s? nu mai p?c?tuie?ti;
poste?te ca s? c??tigi tot binele;
poste?te ca s? nu pierzi nimic din ceea ce tu ai reuşit s? c??tigi.”
(Sf. Ioan Gur? de Aur)
                                                    Postul

 
Premerg?tor s?rb?torilor mari, Biserica Ortodox? ne ofer? din nou prilej de a ne Înnoi via?a duhovniceasc? prin post şi rug?ciune. Ea preg?te?te pe fiii sşi duhovnice?ti pentru o via?? curat?, plin? de dragoste ?i de fapte alese. În felul acesta, cre?tinii sunt Îndrumaşi la rug?ciune st?ruitoare, la post ?i la cercetarea slujbelor divine, ca În a?a mod s? fie Îndep?rtate ispitele, gÎndurile rele, mulşimea patimilor care distrug demnitatea omului, creat? dup? chipul ?i asemÎnarea lui Dumnezeu şi ca-n final s? poat?  Înt?mpina dup? cuviin?? Înfrico?atele Patimi a lui Hristos, iar apoi s? se ridice din mormÎntul p?catului odat? cu sl?vita Înviere a Domnului. Pentru Înt?mpinarea Întru cur??enie sufleteasc? a S?rb?torii S?rb?torilor, a Învierii Domnului, Biserica ne pune la dispozişie „Postul cel  Mare”.
Prin post se În?elege o ÎnfrÎnare, În mod voluntar, de la anumite feluri de mÎncare,   lactate, carne şi de asemenea şi de la  b?uturi. Postul ?şi ia origine Înc? În gr?dina Edenului, odat? cu crearea omului. Dumnezeu, pentru a Înt?ri puterile suflete?ti a protop?rinşilor no?tri Adam şi Eva,  le Încearc? voin?a lor de ascultare prin porunca: ”s? nu mÎncaşi din pomul cuno?tin?ei binelui şi r?ului, c?ci În ziua În care veşi mÎnca, veşi muri” (Facere 2,17). Prin aceast? porunc?  Dumnezeu nu a vrut sl?birea, ci dobÎndirea omului şi Înt?rirea lui Întru des?v?rşire. Nerespectarea porucii de către Adam şi Eva a dus la consecin?e grave – pierderea ca rezultat a Raiului şi fericirii veÎnice. Pentru redobÎndirea vieşii veÎnice, refacerea şi ?mbunăt?şirea vieşii suflete?ti printr-o ÎnfÎnare a trupului şi reducerea hranei au optat profeşii Vechiului Testament. Avem ca exemplu pe Moise, marele profet care a postit timp de 40 de zile şi 40 de nopşi, pentru a primi cele 10 porunci,  (Ie?. 24,38 şi Deut 9,1-10), SfÎntul prooroc Ilie, proorocul Daniel şi cei trei tineri (Dan. 1).
Postul nu-şi piede din valoarea sa nici În Noul Testament fiind şinut de Sf. Ioan Botez?torul şi ucenicii sşi (Mt 9,14) şi chiar cap?t? o conotaşie deosibit? prin practicarea de Însuşi a lui Iisus Hristos. Înainte de a Începe activitatea Sa mesianic?, MÎntuitorul poste?te 40 de zile (Mt 4,2;Lc 4,2). Tot El ne arat? prin fapt? şi prin cuvÎnt cum este corect de-a posti (Mt. 6,16-18; Mc. 9,28). Posteau Sfinţii Apostoli şi ucenicii lor ( Fapte 13,2-3; 14,23; 2Cor. 6,5). Ei au fost cei care au rÎnduit postul pentru toşi cre?tinii de atunci, ca apoi marii Sfinţi P?rinşi ai Bisericii s? fixeze posturile a?a cum le avem pÎn? În prezent.
Unii dintre cre?tini se Întreab? dac? postul nu este ceva dep?şit, ceva prea greu de respectat, cÎnd lumea este Într-o criz? economic? generatoare de lipsuri materiale de tot felul, inclusiv cele de natur? alimentar?, iar la o alt? extrem? st? munca grea desfăşurată de mulşi?! R?spunsul la aceast? obiecţie se afl? În Înv???tura Bisericii cu privire la postul cel des?v?rşit, dar şi În practica medical?. Mulşi din noi, primim diete alimentare de la medici În vederea menşinerii sau refacerii sÎn?t?şii. Este u?or de constatat c? absolut toşi respect? aceste prescripşii medicale, dar, În acela? timp prescripşiile Bisericii cu privire la post li se par greu de Îndeplinit. De ce? R?spunsul ni-l d? chiar MÎntuitorul, cÎnd le spune Apostolilor c? n-au putut vindeca un copil bolnav lunatic, adus de tat?l s?u “din pricina puşinei lor credin?e” (Mt.17,20-21; Mc. 9,29).
Este important s? reşinem, c? postul  nu se m?rgine?te numai la oprirea mÎnc?rurilor de „dulce”, ci el se refer? În mod egal şi la via?a sufleteasc?. Se ?tie c? exist? o strÎns? leg?tura Între trup ?i suflet. Ca s? pui În ordine via?a sufleteasc?, trebuie s? pui În ordine ?i pe cea trupeasc?. Ca s? urmam lui Hristos, trebuie ,,s? umbl?m cuviincios ca ziua: nu În ospeşie şi beşii, nu În desfrÎn?ri şi fapte de ruşine, nu În ceart? şi În pizm?. ?mbr?caşi-v? În Domnul Hristos şi grija de trup s? nu o faceşi spre pofte!„ (Rom. 13,13-14). CÎnd omul sluje?te numai trupului, atunci via?a lui sufleteasc? sl?be?te tot mai mult şi – dup? cuvintele Apostulului – “pÎntecele este Dumnezeul lui” (Filip. 3,19). Din ?mbuibarea trupului şi În deosebi din beşie, izvor?sc p?catele cele mai grele. De aceea, Sf. Ap. Petru roag? pe cre?tini: “Iubişilor, v? Îndemn… s? v? ferişi de poftele cele trupe?ti, care se r?zboiesc ?mpotriva sufletului” (1Petru 2,11).
Postul cel adev?rat este Înstrşinarea de r?ut?şi, ÎnfrÎnarea limbii, lep?darea mÎniei, dep?rtarea de pofte, de clevetire, de minciuni şi de jur?mÎntul mincinos. Postul trebuie s? fie un mijloc de fortificare a voin?ei, de Înt?rire a celor slabi În credin??, de Îndreptare a celor r?t?cişi, de cşin??, de p?rere de r?u pentru faptele rele pe care le-am s?v?rşit, este legat de smerenie, de rug?ciune st?ruitoare, de iertarea semenilor no?tri. Postul este hrana sufletului. Dup? cum hrana trupeasc? Înt?re?te trupul, tot a?a şi postul face mai puternic sufletul, ?l face mai u?or, şi d? aripi, ?l face s? stea la În?lşime, s? se gÎndeasc? la cele de sus, s? se ridice mai presus de pl?cerile şi dulceşile acestei  vieşi. şi dup? cum cor?biile u?oare str?bat mai iute m?rile, iar dac? sunt Înc?rcate peste m?sur? se scufund?, tot a?a şi postul face mai u?oar? mintea şi o preg?te?te s? str?bat? cu u?urin?? oceanul aceste vieşi. O face s? Îndr?geasc? cerul şi pe cele din cer.
 Sf. Ioan Gur? de Aur zice: “Postişi? Ar?taşi-mi-o prin fapte. Cum? De vedeşi un s?rac, aveşi mil? de el; un du?man, ?mp?caşi-v? cu el; un prieten Înconjurat de un nume bun, nu-l invidiaşi; o femeie frumoas?, Întoarceşi privirea. Nu numai gura şi stomacul vostru s? posteasc?, ci şi ochiul, şi urechile, şi picioarele, şi mşinile voastre, şi toate m?dularele trupului vostru. Mşinile voastre s? posteasc? r?mÎnÎnd curate şi de r?pire şi de l?comie. Picioarele, nealergÎnd la priveli?ti ur?te şi În calea p?c?toşilor. Ochii, neprivind cu ispitire frumuseşile strşine… Gura trebuie s? posteasc? de sudalme şi de alte vorbiri ruşinoase”.
Astfel, dac? nu ajungem şi la un “post al sufletului” cel al mÎnc?rii nu mai are nici o valoare. Postul nu trebuie s? fie prilej de Întristare, ci dimpotriv? de bucurie duhovniceasc?, ?tiind c? prin el facem În trupul nostru un loca? al lui Dumnezeu, pentru c? prin el ajungem la Înviere. Postul trebuie privit nu ca un regim alimentar, deşi include şi aceast? latur?, ci ca o ac?iune bazat? pe credin?? adev?rat? şi con?tient?, dar mai ales pe o dragoste des?v?rşit?!

 Protodiacon Gheorghe Saracu?a,
clericul catedralei “Sf. Nicolae”, mun. Bălţi.

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.