versiunea moldoveneasca русская версия


Duminica învierii fiicei lui Iair.

Duminica învierii fiicei lui Iair.

18 ноября 2017

Evanghelia de astăzi ni-l prezintă pe Iair, conducătorul sinagogii din Capernaum, a cărui fiică, în vârstă de 12 ani, se îmbolnăvise. Încrezător în darul supranatural al lui Iisus din Nazaret, Îl roagă să-l ajute. Domnul, receptiv la durerea tatălui, intervine în grabă, redând viaţa fiicei sale, care între timp murise.De la căderea strămoşilor noştri în păcat „nimeni nu poate să scape de la moarte, nici să plătească lui Dumnezeu preţ de răscumpărare” (Ps. 48, 7). De aceea, noi trebuie să fim totdeauna pregătiţi pentru ziua morţii noastre,  

Îngerul și ceapa

Îngerul și ceapa

10 ноября 2017

În Frații Karamazov este o istorioară populară despre o femeie în vârstă care nu trăia în chip plăcut lui Dumnezeu și de aceea după moarte a ajuns într-un lac de foc. Îngerul ei păzitor se străduia să facă tot ce putea ca să o ajute. Dar singura faptă bună pe care își amintea că o făcuse această femeie, era faptul că dăduse cândva o ceapă din grădină unei cerșetoare.  

Zi de hram în cinstea sfântului Dimitrie

Zi de hram în cinstea sfântului Dimitrie

9 ноября 2017

Miercuri, 8 noiembrie 2017 pomenirea sfântului mare mucenic Dimitrie a fost o sărbătoare deosebită pentru comunitățile care își serbează hramul. Cu această ocazie felicităm toți omagiaţii care poartă frumosul nume al sfântului Dimitrie, dar mai ales creştinii şi preoţii din eparhia noastră, care au ca hram  

Ce este iadul?

Ce este iadul?

4 ноября 2017

“…. ca să nu vină şi ei în acest loc de chin” (Luca 16,28). EXISTĂ O ALTĂ LUME? Iată, iubiţii mei, uriaşa întrebare pe care o pune astăzi Sfânta Evanghelie. M-am dus odată într-un sat şi acolo m-au întrebat: Cine a venit din lumea cealaltă? Oare a înviat cineva, ca să ne spună ce se întâmplă dincolo?… Dar ce credeţi, cei care cer să vadă un mort înviind, şi dacă acesta va învia, îl vor crede? Mă îndoiesc. Nu neg faptul că nu este o mică dovadă învierea unui mort. Dar există alta şi mai puternică. Şi mii de morţi să învieze din mormânt, nu... 

De ce botezăm pruncii?

De ce botezăm pruncii?

3 ноября 2017

Unii obiectează cu întrebarea “Cum poate un prunc sa creada si sa se boteze ?” Sigur ca la prima vedere, expresii ca “pocaieste-te si boteaza-te”, sau “crede si boteaza-te” pot da impresia ca numai adultii se pot boteza. Greseala acestui mod de a gandi nu consta în faptul ca un adult trebuie sa creada inainte de a se boteza, ci în aplicarea în cazul pruncilor unei porunci adresata adultilor. Biblia nu a fost scrisa pentru prunci, ei fiind în grija parintilor, care pot auzi, întelege si crede. În plus, mai trebuie facuta o distinctie importanta între botezul copilului si cel... 

Slujbă arhierească în satul Rădoaia, raionul Sîngerei

Slujbă arhierească în satul Rădoaia, raionul Sîngerei

31 октября 2017

Marți, 31 octombrie 2017, când facem pomenirea sfântului Apostol și Evanghelist Luca, Preasfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, alături de un sobor impunător de preoți a liturghisit în biserica Înălțarea Domnului din satul Rădoaia, raionul Sîngerei. De la mic la mare s-au bucurat de sărbătoare, sfîntul locaș devenind neîncăpător. După sfânta Liturghie a urmat Te-deum de mulțumire, pentru binefacerile primite de la Dumnezeu. În semn de recunoștință din partea Chiriarhului  

Evanghelia semănătorului

Evanghelia semănătorului

28 октября 2017

De ce ia diavolul sămânţa din inimile oamenilor? O spune Domnul: „Ca nu cumva, crezând, să se mântuiască”. Se vede preabine de aici că, credinţa în cuvântul lui Dumnezeu e temeiul şi rădăcina mântuirii noastre. Cine nu păstrează cuvântul lui Dumnezeu — şi nimic altceva decât cuvântul lui Dumnezeu — în inima sa, nu poate să se mântuiască. Asupra inimii neîncălzite de cuvântul lui Dumnezeu stă la pândă diavolul, ca să fure. Fericit cel ce păstrează cuvântul lui Dumnezeu în inima sa ca pe bunul cel mai de preţ, nelăsând nici oameni, nici demoni să calce... 

Hramul bisericii din Măgureanca

Hramul bisericii din Măgureanca

27 октября 2017

Parohia ortodoxă din s.Măgureanca, r.Fălești își sărbătoreşte astăzi hramul cinstind-o pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. Toate sărbătorile sunt importante, dar sărbătoarea Sfintei Parascheva ași dori să fie mai mult în atenţia şi în sufletul poporului nostru dreptcredincios. Şi aceasta datorită faptului că sfintele ei moaşte de mai bine de 300 de ani onorează pământul acesta binecuvântat de Dumnezeu şi întărește credința în sufletele tuturor celor ce cu fruntea plecată pe marginea raclei ei îi cer ajutorul.  

Te slăvesc pe Tine, Părinte, căci ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor.

Te slăvesc pe Tine, Părinte, căci ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor.

19 октября 2017

«Dumnezeu se înțelege mai ușor cu copiii mici, că cei mici au suflet mai încăpător. La oamenii mari e o înghesuială de rele că nici n-ai unde să stai.» (10 ani) «Călugării nu sunt așa de vorbăreți pentru că dacă îl lasă pe Dumnezeu să le vorbească toată ziua, ei s-au obișnuit să tacă mult, ca să-L asculte, că nu pot să-L întrerupă tocmai pe Dumnezeu.» (8 ani)  

Liturghia sobornicească din satul Viișoara

Liturghia sobornicească din satul Viișoara

12 октября 2017

Joi, 12 octombrie 2017, părintele-blagocin Victor Guleac a convocat clerul din circumscripție pentru a sluji sfânta Liturghie în biserica „Sf.Arh.Mihail și Gavriil” din satul Viișoara, raionul Glodeni. A devenit deja o tradițe pentru preoții din raionul Glodeni de a coliturghisi lunar și de a catehiza enoriașii, pentru a-i întări duhovnicește în lupta cu viciile, cu nepăsarea, cu sectele și cu toate provocările veacului de acum. Demn de remarcat este și faptul că cu acest prilej au fost expuse spre închinare cele mai reprezentative icoane din raionul Glodeni. Preoții... 

Cuviosul Antonie cel Mare

 

SfÎntul Antonie cel Mare (251-356), «p?rintele monahilor», este poate cel mai popular ascet şi socotit a fi Încep?torul vieşii c?lug?re?ti. Este considerat de tradişia monastic? drept Întemeietor al monahismului, ?mpreun? cu SfÎntul Pahomie cel Mare.
Pr?znuirea lui se face la data de 17/30 ianuarie În toate tradişiile cre?tine.
 

SfÎntul Antonie cel Mare (251-356), «p?rintele monahilor», este poate cel mai popular ascet şi socotit a fi Încep?torul vieşii c?lug?re?ti. Este considerat de tradişia monastic? drept Întemeietor al monahismului, ?mpreun? cu SfÎntul Pahomie cel Mare.
Pr?znuirea lui se face la data de 17/30 ianuarie În toate tradişiile cre?tine.

Via?a lui Antonie a fost povestit? de sfÎntul Atanasie cel Mare (298-373), arhiepiscop de Alexandria (Egipt), Într-o carte r?mas? clasic? În genul ei (biografia unui c?lug?r vestit), Vita Antonii — Via?a lui Antonie[1] -, scris? la puşin? vreme dup? moartea lui Antonie (+356), Între anii 357 şi 359.

Vestitul p?rinte al monahismului s-a n?scut În satul Coma din Egiptul de Mijloc În anul 251, ca fiu al unor ??rani cre?tini Înst?rişi; aici a Înv??at s? practice credin?a, mergÎnd des la biseric?. Dup? moartea p?rinşilor sşi — Antonie avea pe atunci v?rsta de 20 de ani -, ÎntrebÎndu-se care este calea lui În via??, a auzit În biseric? cuvÎntul Evangheliei, care zice: «De voie?ti s? fii des?v?rşit, mergi, vinde avuşiile tale şi, venind, urmeaz? Mie» (Matei 19, 21). Antonie a primit acest cuvÎnt ca şi cum şi era adresat lui direct şi, dup? ce şi-a ?mp?rşit averea la s?raci şi a dat-o pe sora lui În grija unei comunit?şi de fecioare, s-a retras În singur?tate. A vie?uit la Început Într-o colib? la marginea satului natal, sub ascultarea unui alt ascet din regiune, mai v?rstnic şi mai experimentat, iar apoi Într-un mormÎnt idolesc p?r?sit.

În 286, la v?rsta de 35 de ani, se a?az? Într-o fort?rea?? p?r?sit? situat? pe malul drept al Nilului, la marginea de?ertului, «muntele dinafar?», În locul numit Pispir, unde r?mÎne timp de 20 de ani, pÎn? În 306, cÎnd ucenicii lui ?l oblig? s? p?r?seasc? acest loc de ascez?, În urma atacurilor diabolice ce l-au l?sat aproape mort. În acest moment devine p?rintele spiritual al multor c?lug?ri din diferitele «colonii monastice» din de?erturile Egiptului, dintre care cele mai vestite erau cele din Nitria şi Schit (Skete).

către anul 310, Întreprinde o c?l?torie la Alexandria, c?utÎnd s? ?mb?rb?teze pe martirii cre?tini prigonişi de st?pÎnirea roman? În timpul persecuşiei lui Maximin.

În anul 312 se instaleaz? de?ertul adÎnc, pe muntele Kolzim (sau Kolzum / Qolzum, nu departe de malul M?rii Roşii, unde se g?se?te ast?zi Mănăstirea care-i poart? numele). Aici trşie?te pÎn? la moartea sa (356) ?mpreun? cu doi ucenici, nep?r?sind locul dec?t pentru a-şi vizita discipolii sau pentru a face o a doua c?l?torie la Alexandria, spre a-l susşine pe SfÎntul Atanasie, persecutat de partida pro-arian?.
Scrieri
Scrisorile

Singurele scrieri care sunt sigur de mÎna lui Antonie sunt scrisorile pe care sfÎntul le-a scris de-a lungul timpului diferitelor comunit?şi monastice aflate pe linia sa duhovniceasc?, precum cele din Arsinoe (la Fayum — pe care sfÎntul o vizita destul de des), de la Pispir (70 km sud-est de Cairo, care se afla sub Îndrumarea lui Macarie şi Amatas), sau de la Nitria (la sud de Alexandria), aflat? sub Îndrumarea lui Ammona, prieten al lui Antonie.

Din aceast? coresponden?? s-au p?strat dou? colecşii principale:
o colecţie de 7 (?apte) scrisori, a c?ror autenticitate nu este pus? la Îndoial? de nimeni.
o colecţie de 20 (dou?zeci) de scrisori, integral p?strate doar În arab? (şi parşial În siriac?, greac? şi georgian?), şi a c?ror autenticitate este contestat?.

Se mai cunoa?te, de asemeni, o scurt? scrisoare adresat? de sfÎntul Antonie lui Teodor, «prea iubitul» s?u fiu, despre pocşin?? şi iertarea p?catelor, p?strat? doar În limba greac?, a c?rei autenticitate este În general recunoscut?.
Apoftegmele

Cuvintele de duh sau apoftegmele atribuite lui Antonie cel Mare s-au transmis prin mai multe culegeri de apoftegme (sau Paterice), dintre care principalele sunt:
În greac?, colecşia alfabetic? — Patericul egiptean, cum o numim noi ast?zi — şi atribui 38 de apoftegme.
În siriac?, şi sunt atribuite 49 de apoftegme, culese În secolul VI la Skete.
În arab?, o colecţie de provenien?? copt? şi atribuie 40 de apoftegme.

La acestea se mai pot ad?uga diferite apoftegme culese de Paladie sau alţii.
Vita Antonii

Via?a lui Antonie a fost scris? oarecum În grab?, imediat dup? moartea sfÎntului, de către SfÎntul Atanasie al Alexandriei, acesta folosindu-se mai ales de propriile-i amintiri şi note şi mai puşin cu ajutorul apoftegmelor, scrisorilor sau al altor documente ce proveneau direct de la avva Antonie. Cu toate acestea, Via?a lui Antonie a devenit unul din textele fundamentale ale literaturii monastice, at?t În Orient c?t şi În Occident.
Sursa: orthodoxwiki.org

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.