versiunea moldoveneasca русская версия


Mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie” a găzduit racla cu moaște ale sfinților Pantelimon, Luca și Matrona

Mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie” a găzduit racla cu moaște ale sfinților Pantelimon, Luca și Matrona

23 июня 2017

Cu binecuvântarea Preasfințitului Marchel, mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie”, de lângă satul Izvoare , raionul Fălești, a fost gazda pentru o zi a mai multor sfințenii alese: icoana Sf.M.Mc.Pantelimon, racla cu un fragment din moaștele Sf.Ier.Luca din Crimeia și racla cu un fragment din moaștele Sf.Fer.Matrona de la Moscova. Cu acest prilej arhimandritul Zosima Aftene împreună cu obștea monahală a făcut priveghere de noapte și sfânta Liturghie la miezul nopții, considerând că gândurile și grijile lumești domină mai puțin pacea sufletului și liniștea rugăciunii.  

În viaţă nimic nu este întâmplător

În viaţă nimic nu este întâmplător

17 июня 2017

Toate greutăţile şi bolile vin asupra noastră pentru că nu vrem să-L primim pe Dumnezeu şi tot stăruim într-ale noastre. Iar Dumnezeu ne iubeşte mai mult decât ne iubim noi înşine, pentru că noi nu înţelegem nimic din cele duhovniceşti şi purtăm grijă numai de trup. Iar trupul suferă şi boleşte pentru că sufletul este plin de lepră.  

Păcatul nerespectării zilelor de post

Păcatul nerespectării zilelor de post

16 июня 2017

Postul are un caracter de jertfă pe care noi oamenii o aducem lui Dumnezeu. Adică în momentul în care ne înfrânăm depunem un efort conştient prin care noi oferim lui Dumnezeu, ființa noastră întreagă, trupul şi sufletul. Când nu ne înfrânăm şi nu păstrăm aceste reguli minime, cădem în stadiul animalităţii iraţionale. Oamenii care nu postesc nici măcar puțin, niciodată nu pot simţi prezenţa lui Dumnezeu, nu pot să aibă bucurii duhovniceşti în viaţă,  

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

8 июня 2017

„Unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor” (Mt.18,20). Marți, 6 iunie 2017, locuitorii satului Clococenii Vechi, raionul Glodeni, au avut parte de o adevărată sărbătoare cu ocazia slujirii unui sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Victor Guleac, blagocinul raionului Glodeni. Prilejul rugăciunii l-a constituit poposirea în localitate a unor sfințenii mari:  

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

6 июня 2017

Sâmbătă, 3 iunie 2017, în ziua hramului catedralei „Sf.Împ.Constatin și Elena” din Bălți, Preasfințitul Marchel a oficiat dumnezeiasca Liturghie în mijlocul comunității enoriașilor, care fregventează catedrala episcopală. Sărbătorea a fost înfrumusețată de prezența în jurul Arhipăstorului a multor creștini, de soborul de preoți și în special de interpretarea liturgică a corului arhieresc, condus de protoiereul Alexandru Paiul.  

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

6 июня 2017

Mănăstirea „Sfânta Treime” din satul Glinjeni,raionul Fălești, s-a îmbrăcat cu veșminte de sărbătoare pentru prăznuirea hramului. Curtea mănăsirii este aranjată cu mulțimea de flori mirositoare, credincioșii pășesc cu bucurie în suflet pragul bisericii pentru ascultarea sfintei Liturghii. Au avut ca oaspeți la acest eveniment luminat pe protoiereul mitrofor Petru Ciunciuc, secretarul eparhial, protoiereul Valentin Pînzaru și protodiacon Ștefan Rotari. Corul condus de maica Agnesia, s-a evedințiat cu cîntările armonioase,  

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

5 июня 2017

Luni, 5 iunie 2017, de sărbătoarea Sfîntului Duh, Prea Sfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, înconjurat de un sobor de preoți a săvărșit sfînta Liturghie în biserica „Sf. Irh. Nicolae” din satul Cotiujeni Mici, raionul Sîngerei. În ograda bisericii Arhiereul a fost întîmpinat de protoiereul Gheorghe Turculeț, parohul sfîntului locaș  

Film documentar pro viață

Film documentar pro viață

26 мая 2017

 

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

25 мая 2017

Joi, 25 mai 2017, de sărbătoarea Înălțarea Domnului, Preasfințitul Marchel a oficiat sfânta Liturghie în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din municipiul Bălți. Alături de arhipăstor s-au rugat soborul de clerici ai catedralei, dar și mulți creștini, enoriași fideli ai bisericii. După citirea pericopei evanghelice, Episcopul Marchel a explicat credincioșilor de ce Iisus Hristos s-a înălțat la ceruri, dar și semnificația practică a sărbătorii.  

11:30

11:30

24 мая 2017

 

Cuviosul Antonie cel Mare

 

SfÎntul Antonie cel Mare (251-356), «p?rintele monahilor», este poate cel mai popular ascet şi socotit a fi Încep?torul vieşii c?lug?re?ti. Este considerat de tradişia monastic? drept Întemeietor al monahismului, ?mpreun? cu SfÎntul Pahomie cel Mare.
Pr?znuirea lui se face la data de 17/30 ianuarie În toate tradişiile cre?tine.
 

SfÎntul Antonie cel Mare (251-356), «p?rintele monahilor», este poate cel mai popular ascet şi socotit a fi Încep?torul vieşii c?lug?re?ti. Este considerat de tradişia monastic? drept Întemeietor al monahismului, ?mpreun? cu SfÎntul Pahomie cel Mare.
Pr?znuirea lui se face la data de 17/30 ianuarie În toate tradişiile cre?tine.

Via?a lui Antonie a fost povestit? de sfÎntul Atanasie cel Mare (298-373), arhiepiscop de Alexandria (Egipt), Într-o carte r?mas? clasic? În genul ei (biografia unui c?lug?r vestit), Vita Antonii — Via?a lui Antonie[1] -, scris? la puşin? vreme dup? moartea lui Antonie (+356), Între anii 357 şi 359.

Vestitul p?rinte al monahismului s-a n?scut În satul Coma din Egiptul de Mijloc În anul 251, ca fiu al unor ??rani cre?tini Înst?rişi; aici a Înv??at s? practice credin?a, mergÎnd des la biseric?. Dup? moartea p?rinşilor sşi — Antonie avea pe atunci v?rsta de 20 de ani -, ÎntrebÎndu-se care este calea lui În via??, a auzit În biseric? cuvÎntul Evangheliei, care zice: «De voie?ti s? fii des?v?rşit, mergi, vinde avuşiile tale şi, venind, urmeaz? Mie» (Matei 19, 21). Antonie a primit acest cuvÎnt ca şi cum şi era adresat lui direct şi, dup? ce şi-a ?mp?rşit averea la s?raci şi a dat-o pe sora lui În grija unei comunit?şi de fecioare, s-a retras În singur?tate. A vie?uit la Început Într-o colib? la marginea satului natal, sub ascultarea unui alt ascet din regiune, mai v?rstnic şi mai experimentat, iar apoi Într-un mormÎnt idolesc p?r?sit.

În 286, la v?rsta de 35 de ani, se a?az? Într-o fort?rea?? p?r?sit? situat? pe malul drept al Nilului, la marginea de?ertului, «muntele dinafar?», În locul numit Pispir, unde r?mÎne timp de 20 de ani, pÎn? În 306, cÎnd ucenicii lui ?l oblig? s? p?r?seasc? acest loc de ascez?, În urma atacurilor diabolice ce l-au l?sat aproape mort. În acest moment devine p?rintele spiritual al multor c?lug?ri din diferitele «colonii monastice» din de?erturile Egiptului, dintre care cele mai vestite erau cele din Nitria şi Schit (Skete).

către anul 310, Întreprinde o c?l?torie la Alexandria, c?utÎnd s? ?mb?rb?teze pe martirii cre?tini prigonişi de st?pÎnirea roman? În timpul persecuşiei lui Maximin.

În anul 312 se instaleaz? de?ertul adÎnc, pe muntele Kolzim (sau Kolzum / Qolzum, nu departe de malul M?rii Roşii, unde se g?se?te ast?zi Mănăstirea care-i poart? numele). Aici trşie?te pÎn? la moartea sa (356) ?mpreun? cu doi ucenici, nep?r?sind locul dec?t pentru a-şi vizita discipolii sau pentru a face o a doua c?l?torie la Alexandria, spre a-l susşine pe SfÎntul Atanasie, persecutat de partida pro-arian?.
Scrieri
Scrisorile

Singurele scrieri care sunt sigur de mÎna lui Antonie sunt scrisorile pe care sfÎntul le-a scris de-a lungul timpului diferitelor comunit?şi monastice aflate pe linia sa duhovniceasc?, precum cele din Arsinoe (la Fayum — pe care sfÎntul o vizita destul de des), de la Pispir (70 km sud-est de Cairo, care se afla sub Îndrumarea lui Macarie şi Amatas), sau de la Nitria (la sud de Alexandria), aflat? sub Îndrumarea lui Ammona, prieten al lui Antonie.

Din aceast? coresponden?? s-au p?strat dou? colecşii principale:
o colecţie de 7 (?apte) scrisori, a c?ror autenticitate nu este pus? la Îndoial? de nimeni.
o colecţie de 20 (dou?zeci) de scrisori, integral p?strate doar În arab? (şi parşial În siriac?, greac? şi georgian?), şi a c?ror autenticitate este contestat?.

Se mai cunoa?te, de asemeni, o scurt? scrisoare adresat? de sfÎntul Antonie lui Teodor, «prea iubitul» s?u fiu, despre pocşin?? şi iertarea p?catelor, p?strat? doar În limba greac?, a c?rei autenticitate este În general recunoscut?.
Apoftegmele

Cuvintele de duh sau apoftegmele atribuite lui Antonie cel Mare s-au transmis prin mai multe culegeri de apoftegme (sau Paterice), dintre care principalele sunt:
În greac?, colecşia alfabetic? — Patericul egiptean, cum o numim noi ast?zi — şi atribui 38 de apoftegme.
În siriac?, şi sunt atribuite 49 de apoftegme, culese În secolul VI la Skete.
În arab?, o colecţie de provenien?? copt? şi atribuie 40 de apoftegme.

La acestea se mai pot ad?uga diferite apoftegme culese de Paladie sau alţii.
Vita Antonii

Via?a lui Antonie a fost scris? oarecum În grab?, imediat dup? moartea sfÎntului, de către SfÎntul Atanasie al Alexandriei, acesta folosindu-se mai ales de propriile-i amintiri şi note şi mai puşin cu ajutorul apoftegmelor, scrisorilor sau al altor documente ce proveneau direct de la avva Antonie. Cu toate acestea, Via?a lui Antonie a devenit unul din textele fundamentale ale literaturii monastice, at?t În Orient c?t şi În Occident.
Sursa: orthodoxwiki.org

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.