versiunea moldoveneasca русская версия


Adunarea creștinilor din cartierul Dacia, orașul Fălești

Adunarea creștinilor din cartierul Dacia, orașul Fălești

20 августа 2017

Duminică, 20 august 2017, în orașul Fălești, cartierul Dacia, a avut loc adunarea creștinilor pentru construcția unei noi biserici cu hramul „Sfinții Trei Ierarhi”. Adunarea a fost convocată de preotul responsabil pentru cartierul Dacia, părintele Ioan Buciuceanu. La întrunire a fost prezenți: părintele — blagocin Oleg Fistican; primarul orașului Vladimir Rusu, dar și alte persoane care s-au implicat la primele etape ale construcției bisericii. Părintele Oleg a prezentat creștinilor o dare de seamă  

Mesajul de felicitare al ÎPS Mitropolit Vladimir, adresat PS Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, cu ocazia aniversării zilei de naștere

Mesajul de felicitare al ÎPS Mitropolit Vladimir, adresat PS Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, cu ocazia aniversării zilei de naștere

18 августа 2017

Cu ocazia aniversării a 58 de ani din ziua nașterii, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Vladimir a adresat Preasfințitului Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, un mesaj de felicitare, în care se menționează: „Preasfinția Voastră, în zi de sărbătoare, ne îndreptăm către Dumneavoastră cele mai luminoase gânduri și cele mai sincere urări de bine.  

Felicitare pentru Preasfințitul Marchel cu prilejul aniversării zilei de naștere.

Felicitare pentru Preasfințitul Marchel cu prilejul aniversării zilei de naștere.

17 августа 2017

Prea Sfinţiei Sale, Prea Sfinţitului MARCHEL, Episcop de Bălţi şi Făleşti. Prea Sfințite Stăpîne, primiți coordiale felicitări prilejuite Zilei de naștere a Prea Sfinției Voastre. Rugăm pe Bunul Dumnezeu să Vă dăruiască sănătate, pace și bucurii duhovnicești. Harul Sfîntului Duh să Vă dea puteri de a lucra în ogorul Domnului spre înflorirea Bisericii lui Hristos. Întru mulți și fericiți ani, Stăpîne. Cu dragoste și respect, administrația Eparhiei de Bălți și Fălești.  

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul zilei de naștere.

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul zilei de naștere.

17 августа 2017

Înalt Prea Sfințite Stăpîne Mitropolit Vladimir, primiți, rogu-Vă, cele mai sincere felicitări, prilejuite de ziua nașterii Dvs. Fie ca Bunul nostru Dumnezeu să Vă aibă în nemijlocita Sa apropiere de acum și pînă-n veac. La mulți ani, Stăpîne! Cu stimă Episcopul Marchel.  

Preasfințitul Marchel a participat la slujba praznicală cu prilejul jubileului celor 50 de ani de la naștere a arhimandritului Nicolae Roșca

Preasfințitul Marchel a participat la slujba praznicală cu prilejul jubileului celor 50 de ani de la naștere a arhimandritului Nicolae Roșca

16 августа 2017

Ziua de miercuri, 16 august 2017, a fost una semnificativă pentru duhovnicul — administrator al mănăstirii Ciuflea, PC Nicolae Roșca și anume celebrarea celor 50 de ani de la naștere. La slujba festivă au participat toți ierarhii Bisericii Ortodoxe din Moldova, un impunător sobor de preoți și diaconi, numeroși credincioși dornici de a se ruga alături de soborul arhieresc și preoțesc.  

Armele credinței.

Armele credinței.

12 августа 2017

Cine, iubiţii mei, cine nu vrea pacea? Toată lumea iubeşte pacea. Şi desigur atunci când îi lipseşte, atunci mai mult o caută. Dar, din nefericire, în pofida iubirii omenirii întregi pentru pace, lumea de multe ori a încercat – şi încă încearcă – focul războiului. Interese materiale şi egoisme omeneşti împing orbeşte spre catastrofă. Două războaie mondiale şi nenumărate alte războaie locale au împrăştiat şi împrăştie groază. Cei ce au trăit astfel de zile doresc ca ele să nu se mai întoarcă niciodată. Oameni iubitori de linişte, care în pofida voinţei... 

Ghicitori pentru școala duminicală

Ghicitori pentru școala duminicală

5 августа 2017

GHICITOAREA NR. 1 Nascatoare Preacurata Odraslita-ntre evrei, Ioachim ii fuse tata, Iara Ana mama ei. R:  

În starea în care te vei afla, întru aceia te voi judeca

În starea în care te vei afla, întru aceia te voi judeca

31 июля 2017

Sa nu te deznadajduiesti omule, nici sa nu te departezi de rugaciuni, ci sa mergi la biserica. Pacatos fiind, roaga-te cu suspine, lui Dumnezeu si-ti va da tie iubirea Sa de oameni si iertare de pacatele tale. Dar, daca vei deznnadajdui, nevrand sa vii la pocainta, apoi, te dai, pe tine insuti, in stapanirea satanei. Sau, daca, indoindu-te, nu mergi la pocainta, faci impiedicare dumnezeiescului dar,  

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul serbării ocrotitorului ceresc

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul serbării ocrotitorului ceresc

27 июля 2017

Înalt Preasfințite Stăpîne, primiți, rogu-vă, un sincer “LA MULȚI ANI!” în această zi, cînd Sfînta Biserică prăznuiește pomenirea acoperitorului Dvs. ceresc – Sfîntul Întocmai cu Apostolii cneaz Vladimir. Vă doresc ca în această și în orice altă zi să vă aibă Dumnezeu în pază Sa cea sfîntă, să Vă înzestreze cu daruri cerești, călăuzindu-Vă spre Împărăția Lui cea veșnică. Cu fiesc respect – episcopul Marchel  

Orbirea duhovnicească

Orbirea duhovnicească

22 июля 2017

Cine îşi dă seama de orbirea sa duhovnicească încetează a mai nădăjdui în sine şi în dreptatea sa şi, asemenea Prorocului David, strigă: „Doamne! deschide ochii mei, şi voi pricepe minunile din legea Ta” (Psalm 118, 18). Cel orb cu trupul îşi cunoaşte nenorocirea prin mijlocirea minţii – însă cine va putea încredinţa sufletul că este orb duhovniceşte? Cel orb cu trupul nu îşi iubeşte starea, însă cel orb duhovniceşte îşi iubeşte, de obicei, întunericul. Cel orb cu trupul iubeşte şi năzuieşte lumina cea materială, însă pentru cel orb cu duhul lumina... 

Cuviosul Antonie cel Mare

 

SfÎntul Antonie cel Mare (251-356), «p?rintele monahilor», este poate cel mai popular ascet şi socotit a fi Încep?torul vieşii c?lug?re?ti. Este considerat de tradişia monastic? drept Întemeietor al monahismului, ?mpreun? cu SfÎntul Pahomie cel Mare.
Pr?znuirea lui se face la data de 17/30 ianuarie În toate tradişiile cre?tine.
 

SfÎntul Antonie cel Mare (251-356), «p?rintele monahilor», este poate cel mai popular ascet şi socotit a fi Încep?torul vieşii c?lug?re?ti. Este considerat de tradişia monastic? drept Întemeietor al monahismului, ?mpreun? cu SfÎntul Pahomie cel Mare.
Pr?znuirea lui se face la data de 17/30 ianuarie În toate tradişiile cre?tine.

Via?a lui Antonie a fost povestit? de sfÎntul Atanasie cel Mare (298-373), arhiepiscop de Alexandria (Egipt), Într-o carte r?mas? clasic? În genul ei (biografia unui c?lug?r vestit), Vita Antonii — Via?a lui Antonie[1] -, scris? la puşin? vreme dup? moartea lui Antonie (+356), Între anii 357 şi 359.

Vestitul p?rinte al monahismului s-a n?scut În satul Coma din Egiptul de Mijloc În anul 251, ca fiu al unor ??rani cre?tini Înst?rişi; aici a Înv??at s? practice credin?a, mergÎnd des la biseric?. Dup? moartea p?rinşilor sşi — Antonie avea pe atunci v?rsta de 20 de ani -, ÎntrebÎndu-se care este calea lui În via??, a auzit În biseric? cuvÎntul Evangheliei, care zice: «De voie?ti s? fii des?v?rşit, mergi, vinde avuşiile tale şi, venind, urmeaz? Mie» (Matei 19, 21). Antonie a primit acest cuvÎnt ca şi cum şi era adresat lui direct şi, dup? ce şi-a ?mp?rşit averea la s?raci şi a dat-o pe sora lui În grija unei comunit?şi de fecioare, s-a retras În singur?tate. A vie?uit la Început Într-o colib? la marginea satului natal, sub ascultarea unui alt ascet din regiune, mai v?rstnic şi mai experimentat, iar apoi Într-un mormÎnt idolesc p?r?sit.

În 286, la v?rsta de 35 de ani, se a?az? Într-o fort?rea?? p?r?sit? situat? pe malul drept al Nilului, la marginea de?ertului, «muntele dinafar?», În locul numit Pispir, unde r?mÎne timp de 20 de ani, pÎn? În 306, cÎnd ucenicii lui ?l oblig? s? p?r?seasc? acest loc de ascez?, În urma atacurilor diabolice ce l-au l?sat aproape mort. În acest moment devine p?rintele spiritual al multor c?lug?ri din diferitele «colonii monastice» din de?erturile Egiptului, dintre care cele mai vestite erau cele din Nitria şi Schit (Skete).

către anul 310, Întreprinde o c?l?torie la Alexandria, c?utÎnd s? ?mb?rb?teze pe martirii cre?tini prigonişi de st?pÎnirea roman? În timpul persecuşiei lui Maximin.

În anul 312 se instaleaz? de?ertul adÎnc, pe muntele Kolzim (sau Kolzum / Qolzum, nu departe de malul M?rii Roşii, unde se g?se?te ast?zi Mănăstirea care-i poart? numele). Aici trşie?te pÎn? la moartea sa (356) ?mpreun? cu doi ucenici, nep?r?sind locul dec?t pentru a-şi vizita discipolii sau pentru a face o a doua c?l?torie la Alexandria, spre a-l susşine pe SfÎntul Atanasie, persecutat de partida pro-arian?.
Scrieri
Scrisorile

Singurele scrieri care sunt sigur de mÎna lui Antonie sunt scrisorile pe care sfÎntul le-a scris de-a lungul timpului diferitelor comunit?şi monastice aflate pe linia sa duhovniceasc?, precum cele din Arsinoe (la Fayum — pe care sfÎntul o vizita destul de des), de la Pispir (70 km sud-est de Cairo, care se afla sub Îndrumarea lui Macarie şi Amatas), sau de la Nitria (la sud de Alexandria), aflat? sub Îndrumarea lui Ammona, prieten al lui Antonie.

Din aceast? coresponden?? s-au p?strat dou? colecşii principale:
o colecţie de 7 (?apte) scrisori, a c?ror autenticitate nu este pus? la Îndoial? de nimeni.
o colecţie de 20 (dou?zeci) de scrisori, integral p?strate doar În arab? (şi parşial În siriac?, greac? şi georgian?), şi a c?ror autenticitate este contestat?.

Se mai cunoa?te, de asemeni, o scurt? scrisoare adresat? de sfÎntul Antonie lui Teodor, «prea iubitul» s?u fiu, despre pocşin?? şi iertarea p?catelor, p?strat? doar În limba greac?, a c?rei autenticitate este În general recunoscut?.
Apoftegmele

Cuvintele de duh sau apoftegmele atribuite lui Antonie cel Mare s-au transmis prin mai multe culegeri de apoftegme (sau Paterice), dintre care principalele sunt:
În greac?, colecşia alfabetic? — Patericul egiptean, cum o numim noi ast?zi — şi atribui 38 de apoftegme.
În siriac?, şi sunt atribuite 49 de apoftegme, culese În secolul VI la Skete.
În arab?, o colecţie de provenien?? copt? şi atribuie 40 de apoftegme.

La acestea se mai pot ad?uga diferite apoftegme culese de Paladie sau alţii.
Vita Antonii

Via?a lui Antonie a fost scris? oarecum În grab?, imediat dup? moartea sfÎntului, de către SfÎntul Atanasie al Alexandriei, acesta folosindu-se mai ales de propriile-i amintiri şi note şi mai puşin cu ajutorul apoftegmelor, scrisorilor sau al altor documente ce proveneau direct de la avva Antonie. Cu toate acestea, Via?a lui Antonie a devenit unul din textele fundamentale ale literaturii monastice, at?t În Orient c?t şi În Occident.
Sursa: orthodoxwiki.org

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.