versiunea moldoveneasca русская версия


Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

19 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în satul Cuhnesti, raionul Glodeni a avut loc festivalul concurs raional al cântecului sacru pascal cu genericul „SUB LUMINA ÎNVIERII”. Evenimentul a fost organizat de consiliul raional și secția Cultură din Glodeni, primăria și biserica din Cuhnești, în parteneriat cu protoieria Glodeni. Colectivele corale au adus jertfă de laudă, prin care L-au slavit pe Mielul Blând, Mântuitorul și Salvatorul omenirii. Printre cele mai onorabile coruri s-a remarcat corul de preoți ai blagociniei Glodeni, dar și corul select al orașului Dorohoi. La final au fost... 

Festivalul pascal din satul Chetriș

Festivalul pascal din satul Chetriș

18 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în frumoasa curte a bisericii „Sf.Ier.Nicolae” din satul Chetriș, raionul Fălești s-a petrecut festivalul pascal al blagociniei Fălești 2, cu genericul „Cânta-voi Dumnezeului meu”, ediţia a VII-a, organizat de către Secţia raională Cultură şi Turism în colaborare cu blagocinia 2 din raionul Făleşti. Debutul evenimentului a avut loc în biserică, prin rugăciunea de binecuvântare, săvârșită de blagocinul sectorului Fălești 2 – protoiereul Oleg Fistican și parohul bisericii – protoiereul Igor Bumbac.  

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

17 апреля 2017

Ce am sărbătorit? Am serbat că Iisus Hristos a înviat, serbăm biruința, bucurându-ne ca vrăjmașul a fost învins, moartea a fost omorâtă, iadul s-a zdrobit, zapisul nostru de condamnare a fost rupt (Col.2,14), am fost grațiați (In.1,16). Suntem fericiți că însuși Împăratul nostru ne-a îndemnat să ne bucurăm și să nu ne mai temem (Mt.28,9-10). Învierea lui Hristos nu este o simplă revenire la viața pământească, ci începutul altei vieți: viața veșnică, începutul erei eshatologice. De aceea, Biserica Ortodoxă cântă în ziua de Paști: „Prăznuim astăzi omorârea... 

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

16 апреля 2017

De sărbătoarea sărbătorilor, Învierea Domnului din morți, Preasfințitul Marchel a transmis enoriașilor catedralei, lumină din lumina focului haric. La această slujbă au participat clericii și slujitorii catedralei, dar și foarte mulți credincioși, veniți pentru a primi Lumina Sfântă, pentru a se ruga împreună cu arhipăstorul lor, pentru a se saluta mai întâi în biserică cu „Hristos a înviat”, dar și pentru a sfinți prinoasele. Particularitatea sfintei Liturghii a fost citirea ierarhică a pastoralelor: patriarhală, mitropolitană și episcopală, precum și sfințirea... 

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

15 апреля 2017

Hristos, Înviat din morți, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpînire asupra Lui. (Rom. 6.9) Iubiții mei frați și surori, să mulțumim bunului nostru Dumnezeu care L-a înviat din morți pe Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos (I Cor. 6.14), distrugînd astfel puterea purtătoare de moarte a vicleanului, ca să încolțească sîmburele nădejdii noastre spre învierea și mîntuirea sufletului omenesc, de care eram lipsiți pentru căderea strămoșilor. Învierea din morți a Mîntuitorului nostru Iisus Hristos este Taină, Lumină și Iubire negrăită, scrie Sf. Grigore Teologul:... 

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

14 апреля 2017

Vinerea Patimilor este cea mai aspră zi de post, pentru că Biserica face pomenirea răstignirii Domnului şi punerii Lui în mormânt. Evenimentul a fost retrăit vineri seara la catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”, de către Preasfinţitul Marchel, clerul şi poporul acestei catedrale. Prohodul şi înconjurarea bisericii cu sfântul epitaf au fost cele mai semnificative momente al acestei zile. Însă tristețea zilei de vineri va fi eclipsată de bucuria Învierii Domnului, care va fi sărbătorită în noaptea de Paști, la care vă chemăm pe toți.  

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

13 апреля 2017

În seara din Joia Patimilor, în bisericile ortodoxe se oficiază o slujbă deosebit de sobră și umilă. Sentimentul de tristețe este aprofundat prin citirea celor 12 Evanghelii, în care se amintește despre suferința Mântuitorului, despre pătimirea Sa, despre umilirea, biciuirea, moartea pe cruce și îngroparea Lui. Aceste ultime evenimente din viața pământească a Domnului nostru Iisus Hristos au fost trăite intens  

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

10 апреля 2017

În perioada 2 mai – 19 mai, 2017, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, invită în special preoții-profesori de Religie la cursuri de formare continuă sau altfel spus, pentru a obține modulul psiho-pedagogic. Acest modul este obligatoriu pentru cei care predau Religia, dar este foarte util și pentru toți doritorii de formare profesională. Condiții: 1. Durata studiilor: 2 mai – 19 mai, deci 3 săptămâni (15 zile), de luni până vineri.  

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

6 апреля 2017

Joi, 6 aprilie 2017, Preasfințitul Marchel s-a deplasat la ambasada Federației Ruse din Chișinău, pentru a exprima sincere condoleanțe familiilor îndoliate, ca urmare a atacului de la metroul din Sankt Petersburg, pentru care a depus flori. Ierarhul s-a rugat pentru odihna răposaților, dar și pentru însătoșirea celor răniți.  

Cuviosul Antonie cel Mare

 

SfÎntul Antonie cel Mare (251-356), «p?rintele monahilor», este poate cel mai popular ascet şi socotit a fi Încep?torul vieşii c?lug?re?ti. Este considerat de tradişia monastic? drept Întemeietor al monahismului, ?mpreun? cu SfÎntul Pahomie cel Mare.
Pr?znuirea lui se face la data de 17/30 ianuarie În toate tradişiile cre?tine.
 

SfÎntul Antonie cel Mare (251-356), «p?rintele monahilor», este poate cel mai popular ascet şi socotit a fi Încep?torul vieşii c?lug?re?ti. Este considerat de tradişia monastic? drept Întemeietor al monahismului, ?mpreun? cu SfÎntul Pahomie cel Mare.
Pr?znuirea lui se face la data de 17/30 ianuarie În toate tradişiile cre?tine.

Via?a lui Antonie a fost povestit? de sfÎntul Atanasie cel Mare (298-373), arhiepiscop de Alexandria (Egipt), Într-o carte r?mas? clasic? În genul ei (biografia unui c?lug?r vestit), Vita Antonii — Via?a lui Antonie[1] -, scris? la puşin? vreme dup? moartea lui Antonie (+356), Între anii 357 şi 359.

Vestitul p?rinte al monahismului s-a n?scut În satul Coma din Egiptul de Mijloc În anul 251, ca fiu al unor ??rani cre?tini Înst?rişi; aici a Înv??at s? practice credin?a, mergÎnd des la biseric?. Dup? moartea p?rinşilor sşi — Antonie avea pe atunci v?rsta de 20 de ani -, ÎntrebÎndu-se care este calea lui În via??, a auzit În biseric? cuvÎntul Evangheliei, care zice: «De voie?ti s? fii des?v?rşit, mergi, vinde avuşiile tale şi, venind, urmeaz? Mie» (Matei 19, 21). Antonie a primit acest cuvÎnt ca şi cum şi era adresat lui direct şi, dup? ce şi-a ?mp?rşit averea la s?raci şi a dat-o pe sora lui În grija unei comunit?şi de fecioare, s-a retras În singur?tate. A vie?uit la Început Într-o colib? la marginea satului natal, sub ascultarea unui alt ascet din regiune, mai v?rstnic şi mai experimentat, iar apoi Într-un mormÎnt idolesc p?r?sit.

În 286, la v?rsta de 35 de ani, se a?az? Într-o fort?rea?? p?r?sit? situat? pe malul drept al Nilului, la marginea de?ertului, «muntele dinafar?», În locul numit Pispir, unde r?mÎne timp de 20 de ani, pÎn? În 306, cÎnd ucenicii lui ?l oblig? s? p?r?seasc? acest loc de ascez?, În urma atacurilor diabolice ce l-au l?sat aproape mort. În acest moment devine p?rintele spiritual al multor c?lug?ri din diferitele «colonii monastice» din de?erturile Egiptului, dintre care cele mai vestite erau cele din Nitria şi Schit (Skete).

către anul 310, Întreprinde o c?l?torie la Alexandria, c?utÎnd s? ?mb?rb?teze pe martirii cre?tini prigonişi de st?pÎnirea roman? În timpul persecuşiei lui Maximin.

În anul 312 se instaleaz? de?ertul adÎnc, pe muntele Kolzim (sau Kolzum / Qolzum, nu departe de malul M?rii Roşii, unde se g?se?te ast?zi Mănăstirea care-i poart? numele). Aici trşie?te pÎn? la moartea sa (356) ?mpreun? cu doi ucenici, nep?r?sind locul dec?t pentru a-şi vizita discipolii sau pentru a face o a doua c?l?torie la Alexandria, spre a-l susşine pe SfÎntul Atanasie, persecutat de partida pro-arian?.
Scrieri
Scrisorile

Singurele scrieri care sunt sigur de mÎna lui Antonie sunt scrisorile pe care sfÎntul le-a scris de-a lungul timpului diferitelor comunit?şi monastice aflate pe linia sa duhovniceasc?, precum cele din Arsinoe (la Fayum — pe care sfÎntul o vizita destul de des), de la Pispir (70 km sud-est de Cairo, care se afla sub Îndrumarea lui Macarie şi Amatas), sau de la Nitria (la sud de Alexandria), aflat? sub Îndrumarea lui Ammona, prieten al lui Antonie.

Din aceast? coresponden?? s-au p?strat dou? colecşii principale:
o colecţie de 7 (?apte) scrisori, a c?ror autenticitate nu este pus? la Îndoial? de nimeni.
o colecţie de 20 (dou?zeci) de scrisori, integral p?strate doar În arab? (şi parşial În siriac?, greac? şi georgian?), şi a c?ror autenticitate este contestat?.

Se mai cunoa?te, de asemeni, o scurt? scrisoare adresat? de sfÎntul Antonie lui Teodor, «prea iubitul» s?u fiu, despre pocşin?? şi iertarea p?catelor, p?strat? doar În limba greac?, a c?rei autenticitate este În general recunoscut?.
Apoftegmele

Cuvintele de duh sau apoftegmele atribuite lui Antonie cel Mare s-au transmis prin mai multe culegeri de apoftegme (sau Paterice), dintre care principalele sunt:
În greac?, colecşia alfabetic? — Patericul egiptean, cum o numim noi ast?zi — şi atribui 38 de apoftegme.
În siriac?, şi sunt atribuite 49 de apoftegme, culese În secolul VI la Skete.
În arab?, o colecţie de provenien?? copt? şi atribuie 40 de apoftegme.

La acestea se mai pot ad?uga diferite apoftegme culese de Paladie sau alţii.
Vita Antonii

Via?a lui Antonie a fost scris? oarecum În grab?, imediat dup? moartea sfÎntului, de către SfÎntul Atanasie al Alexandriei, acesta folosindu-se mai ales de propriile-i amintiri şi note şi mai puşin cu ajutorul apoftegmelor, scrisorilor sau al altor documente ce proveneau direct de la avva Antonie. Cu toate acestea, Via?a lui Antonie a devenit unul din textele fundamentale ale literaturii monastice, at?t În Orient c?t şi În Occident.
Sursa: orthodoxwiki.org

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.