versiunea moldoveneasca русская версия


25 de preoți au primit în dar veșminte noi de la Renato Usatîi

25 de preoți au primit în dar veșminte noi de la Renato Usatîi

24 февраля 2017

Marți, 21 februarie 2017, în incinta centrului eparhial din Bălți a avut loc înmânarea veșmintelor noi pentru 25 de preoți din cuprinsul Episcopiei de Bălți și Fălești. Acest dar a fost oferit de primarul municipiului Bălți și președintele Partidul Nostru – domnul Renato Usatîi. Din partea administrației municipale a participat la eveniment domnul vice-primar Igor Șeremet, care a menționat prin acest gest echipa administrativă a primăriei și-a exprimat solidaritatea cu slujitorii Bisericii. La rândul său Preasfințitul Marchel a mulțumit domnului Renato Usatîi pentru... 

Invitație la închinare în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”

Invitație la închinare în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”

23 февраля 2017

Începând de luni, 27 februarie 2017, prima zi a postului mare, cu binecuvântarea Preasfințitului Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din municipiul Bălți vor fi expuse pentru închinare fragmente de moaște ale SFÂNTULUI IERARH LUCA AL CRIMEII, SFÂNTULUI MARE MUCENIC PANTELIMON, SFINTEI FERICITE MATROANA. Vă îndemnăm, iubiți credincioși, să folosiți această ocazie pentru a vă închina și ruga înaintea acestor sfinți bineplăcuți lui Dumnezeu. Zilnic se vor citi acatiste și moleben în fața acestor sfințenii, care se... 

Care este sensul vieții?

Care este sensul vieții?

22 февраля 2017

Din motive religioase, toate culturile mondiale pot fi împărțite în două curente: soteriologice și hedoniste. 1.„Soteriologice” (din grecescul soteria — mântuire), care sunt în căutarea mântuirii ca sensul ultim al vieții umane. Aceștia cred că de cealaltă parte a pragului morții este viață, iar menirea vieții acesteia de acum este exprimată prin cuvintele lui Socrate „o pregătire pentru moarte”… 2.„Hedoniste”  

Cred cum vreau?

Cred cum vreau?

20 февраля 2017

„Eu cred în Dumnezeu, dar în felul meu. N-am nevoe de serviciile bisericii. Nu mă mai deranjati cu formalitățile voastre. Am propria mea credință!” Cât de des auzim așa obiecție ca răspuns la predica pentru o viață îmbisericită a fiecarui credincios în parte. Este ciudat că cel ce afirmă așa nu observă contradicția evidentă și absurditatea propriilor cuvinte, pentru că e ca și cum ai zice: „În Dumnezeu cred, dar încredere în Dumnezeu n-am!”.  

Pilda raiului și a iadului

Pilda raiului și a iadului

20 февраля 2017

Ce este iadul? O încăpere cu o masă mare și rotundă. În mijlocul mesei, un vas mare cu o mâncare deosebit de plăcută. Însă oamenii care stăteau în jurul mesei erau slabi ca niște schelete, flămânzi și nervoși. Fiecare avea în mână câte o lingură cu coadă foarte lungă. Ajungeau cu lingurile până la vasul cu mâncare, umpleau lingurile, însă când trebuiau să introducă lingurile cu mâncare în gură, nu reușeau, fiindcă lingurile aveau cozile foarte lungi. Ce este raiul?  

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

15 февраля 2017

Dragi fraţi şi surori! Săvârşind astăzi prăznuirea Întâmpinării Domnului, Biserica noastră în mod tradiţional se roagă pentru tânăra generaţie, nutrind speranţe pentru cei care urmează să păstreze şi să propovăduiască credinţa ortodoxă în următoarele decenii. Nu în zădar, adresându-Se ucenicilor Săi, iar prin ei şi nouă tuturor, Mântuitorul i-a numit „sarea pământului” şi „lumina lumii” (Matei 5, 13-14). Precum sarea îmbunătăţeşte considerabil gustul mâncării, prevenind alterarea ei, creştinii sunt chemaţi să schimbe lumea cu puterea mărturisirii... 

Semnificația psalmului 136

Semnificația psalmului 136

11 февраля 2017

La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântați-ne nouă din cântările Sionului!“ Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.  

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

10 февраля 2017

Ziua de duminică, 5 februarie 2017, a fost cea mai fericită pentru tinerii Ioan și Liudmila, ginerele și fiica părintelui — blagocin Oleg Fistican, care și-au consfințit dragostea reciprocă prin Taina Cununiei. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Marchel în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La final, Episcopul a felicitat mirii Ioan și Liudmila cu primirea cununiei, dorindu-le căsnicie fericită, dragoste jertfelnică, ajutor și binecuvântare de la Dumnezeu în această etapă nouă a vieții lor.... 

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

9 февраля 2017

Printre odoarele cele mai de preţ din Grădina Maicii Domnului sunt moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur. La mănăstirea Vatoped se păstrează cu mare cinste capul Sfântului Ioan. Capul Sfântului Ioan Gură de Aur păstrat la mănăstirea Vatoped, Athos. Un lucru minunat şi vrednic de luat în seamă legat de capul sfântului Hrisostom, ce poate fi pipăit de oricine la modul personal, este nestricăciunea urechii drepte. Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, s-a născut în Antiohia. Fericitul şi dumnezeiescul Ioan Gură de Aur a fost patriarh al Constantinopolului... 

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

8 февраля 2017

Tatăl nostru, Carele ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău. Vie împărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer (așa) și pe pământ. Pâinea noastră cea de-a pururea, dă-ne-o nouă astăzi. Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean. (Matei 6,9-13).  

Cum se colind? În Ajunul Cr?ciunului

Una dintre cele mai r?spÎndite datini la moldoveni, din Ajunul Na?terii Domnului, denumit şi Ajunul Cr?ciunului, este colindatul, un ritual compus din texte ceremoniale, dansuri şi gesturi.

ÎncepÎnd cu noaptea de 23 spre 24 decembrie, de la miezul nopşii şi pÎn? la rev?rsatul zorilor, uli?ele satelor r?sun? de glasul colind?torilor. Costumaşi În portul tradişional specific fiec?rui loc, ei ureaz? pe la casele gospodarilor pentru sÎn?tate, fericire şi prosperitate În anul ce vine şi de la care primesc daruri (colinde?e) În bani sau produse: nuci, covrigi, mere, colaci etc.

Colindele se auzeau În sat şi de-a lungul celor trei zile ale Cr?ciunului, uneori pÎn? În seara SfÎntului Vasile, iar cu steaua se umbla uneori pÎn? la Boboteaz?.

 

Colindele sunt de dou? feluri: religioase şi laice. Dintre cele religioase amintim:colindele Domnului (În drum spre Vihleim, Na?terea Domnului, Vestirea P?storilor, Închinarea P?storilor, Pornirea Magilor dup? stea, Închinarea Magilor, Tşierea Pruncilor, Numele DomnuluiPatimile Domnului, R?stignirea , Cobor?t-a de pe Cruce); colindele Sfinţilor (Colindul Cr?ciunului, Sf. Vasile, Sf. Nicolae, Sf. Ion etc.). În general, capitolul teologiei cre?tine, cu puternice influen?e de factur? popular?, este preferin?a celor mici, mai ales În cÎntecele de stea, precum ‘Steaua sus r?sare’, ‘În oraşul Vifleem’, sau ‘Trei crai de la R?s?rit’.

 

Colindele profane (sau lume?ti) sunt adaptate de colind?tori la situaşia celor În fa?a c?rora le cÎnt?, adresÎndu-se unor membri ai familie sau ai comunit?şii:colind de copil mic, de fat? mare, de fl?c?u, colindul omului bogat şi milostiv,colind de preot, de cioban, de vÎn?tor, de pescar, de marinar, colind de viteaz, de familie, de Însur??el etc. Primul colind, care se cÎnt? la fiecare cas?, este colindulde u?? sau de fereastr?. Prin aceast colind se invoc? trezirea ritual? a gazdelor, pentru a-i Înt?mpina pe colind?torii ce le aduc vestea na?terii lui Hristos şi pentru a se preg?ti s? celebreze marea s?rb?toare a Na?terii Domnului: ‘Sculaşi, sculaşi, boieri mari/ Florile dalbe/ Sculaşi, voi, romÎni plugari/ C? v? vin colind?tori/ Noaptea pe la cÎnt?tori/ şi v-aduc un Dumnezeu/ S? v? mÎntuie de r?u/ Un Dumnezeu nou n?scut’. Refrenul ‘Florile dalbe’, des Înt?lnit În poeziacolindelor, are ast?zi numai o valoare simbolic?. Se presupune, Îns?, c? la origine el era o formul? magic?, rostit? concomitent cu atingerea persoanei colindate cu o ramur? Înflorit? de m?r.

 

Citarea ramurii de m?r În colinde, la fel ca şi folosirea ei ritual?, avea rostul de a transmite omului calit?şi atribuite plantei: energie şi vigoare şi este Întruc?tva Înrudit cu obiceiul sorcovitului de Anul Nou.  Dup? ce colind?torii termin? de cÎntat la fereastr?, gazda şi invit? În cas?. Primul colind pe care ?l rostesc aici estecolindul de mas?, care se cÎnt? În fa?a mesei de Cr?ciun Înc?rcat? cu colaci, nuci, mere şi alte produse tradişionale. Sensul acestui colind este de a trece bel?ugul, sugerat prin bog?şia şi varietatea produselor alimentare a?ezate pe mas?, dintr-un an În altul. Urmeaz? colindul ‘cel mare’, adresat gazdei. Ceata colind?apoi, pe rÎnd, pe toşi membrii familiei.

 

Primul dar oferit colind?torilor este colacul, semn al bel?ugului. Cel care conduce grupul de colind?tori mulţume?te gazdei pentru daruri. 
sursa: www.vranesti.blogspot.com

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.