versiunea moldoveneasca русская версия


Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

19 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în satul Cuhnesti, raionul Glodeni a avut loc festivalul concurs raional al cântecului sacru pascal cu genericul „SUB LUMINA ÎNVIERII”. Evenimentul a fost organizat de consiliul raional și secția Cultură din Glodeni, primăria și biserica din Cuhnești, în parteneriat cu protoieria Glodeni. Colectivele corale au adus jertfă de laudă, prin care L-au slavit pe Mielul Blând, Mântuitorul și Salvatorul omenirii. Printre cele mai onorabile coruri s-a remarcat corul de preoți ai blagociniei Glodeni, dar și corul select al orașului Dorohoi. La final au fost... 

Festivalul pascal din satul Chetriș

Festivalul pascal din satul Chetriș

18 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în frumoasa curte a bisericii „Sf.Ier.Nicolae” din satul Chetriș, raionul Fălești s-a petrecut festivalul pascal al blagociniei Fălești 2, cu genericul „Cânta-voi Dumnezeului meu”, ediţia a VII-a, organizat de către Secţia raională Cultură şi Turism în colaborare cu blagocinia 2 din raionul Făleşti. Debutul evenimentului a avut loc în biserică, prin rugăciunea de binecuvântare, săvârșită de blagocinul sectorului Fălești 2 – protoiereul Oleg Fistican și parohul bisericii – protoiereul Igor Bumbac.  

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

17 апреля 2017

Ce am sărbătorit? Am serbat că Iisus Hristos a înviat, serbăm biruința, bucurându-ne ca vrăjmașul a fost învins, moartea a fost omorâtă, iadul s-a zdrobit, zapisul nostru de condamnare a fost rupt (Col.2,14), am fost grațiați (In.1,16). Suntem fericiți că însuși Împăratul nostru ne-a îndemnat să ne bucurăm și să nu ne mai temem (Mt.28,9-10). Învierea lui Hristos nu este o simplă revenire la viața pământească, ci începutul altei vieți: viața veșnică, începutul erei eshatologice. De aceea, Biserica Ortodoxă cântă în ziua de Paști: „Prăznuim astăzi omorârea... 

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

16 апреля 2017

De sărbătoarea sărbătorilor, Învierea Domnului din morți, Preasfințitul Marchel a transmis enoriașilor catedralei, lumină din lumina focului haric. La această slujbă au participat clericii și slujitorii catedralei, dar și foarte mulți credincioși, veniți pentru a primi Lumina Sfântă, pentru a se ruga împreună cu arhipăstorul lor, pentru a se saluta mai întâi în biserică cu „Hristos a înviat”, dar și pentru a sfinți prinoasele. Particularitatea sfintei Liturghii a fost citirea ierarhică a pastoralelor: patriarhală, mitropolitană și episcopală, precum și sfințirea... 

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

15 апреля 2017

Hristos, Înviat din morți, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpînire asupra Lui. (Rom. 6.9) Iubiții mei frați și surori, să mulțumim bunului nostru Dumnezeu care L-a înviat din morți pe Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos (I Cor. 6.14), distrugînd astfel puterea purtătoare de moarte a vicleanului, ca să încolțească sîmburele nădejdii noastre spre învierea și mîntuirea sufletului omenesc, de care eram lipsiți pentru căderea strămoșilor. Învierea din morți a Mîntuitorului nostru Iisus Hristos este Taină, Lumină și Iubire negrăită, scrie Sf. Grigore Teologul:... 

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

14 апреля 2017

Vinerea Patimilor este cea mai aspră zi de post, pentru că Biserica face pomenirea răstignirii Domnului şi punerii Lui în mormânt. Evenimentul a fost retrăit vineri seara la catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”, de către Preasfinţitul Marchel, clerul şi poporul acestei catedrale. Prohodul şi înconjurarea bisericii cu sfântul epitaf au fost cele mai semnificative momente al acestei zile. Însă tristețea zilei de vineri va fi eclipsată de bucuria Învierii Domnului, care va fi sărbătorită în noaptea de Paști, la care vă chemăm pe toți.  

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

13 апреля 2017

În seara din Joia Patimilor, în bisericile ortodoxe se oficiază o slujbă deosebit de sobră și umilă. Sentimentul de tristețe este aprofundat prin citirea celor 12 Evanghelii, în care se amintește despre suferința Mântuitorului, despre pătimirea Sa, despre umilirea, biciuirea, moartea pe cruce și îngroparea Lui. Aceste ultime evenimente din viața pământească a Domnului nostru Iisus Hristos au fost trăite intens  

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

10 апреля 2017

În perioada 2 mai – 19 mai, 2017, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, invită în special preoții-profesori de Religie la cursuri de formare continuă sau altfel spus, pentru a obține modulul psiho-pedagogic. Acest modul este obligatoriu pentru cei care predau Religia, dar este foarte util și pentru toți doritorii de formare profesională. Condiții: 1. Durata studiilor: 2 mai – 19 mai, deci 3 săptămâni (15 zile), de luni până vineri.  

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

6 апреля 2017

Joi, 6 aprilie 2017, Preasfințitul Marchel s-a deplasat la ambasada Federației Ruse din Chișinău, pentru a exprima sincere condoleanțe familiilor îndoliate, ca urmare a atacului de la metroul din Sankt Petersburg, pentru care a depus flori. Ierarhul s-a rugat pentru odihna răposaților, dar și pentru însătoșirea celor răniți.  

Viața sfântului mucenic Pantelimon.



Domnul nostru Iisus Hristos, Mântuitorul lumii, Care a dat dar și putere ucenicilor Săi, de a vindeca tot felul de boli, de a învia și mântui sufletele oamenilor, un dar ca acesta l-a dat și mul¬tor sfinți, martiri și ierarhi. Unul din cei mai de sus sfinți tămă¬duitori fără de plată a bolnavilor a fost și Sfântul Mare Mucenic Pantelimon, pe care Sfânta noastră Biserica îl prăznuiește la 27 iulie. Acest mare mucenic și placut al lui Dumnezeu a trăit pe vremea pagânilor împărați Maximilian și Dioclețian. Pe acea vreme În imperiul roman era o mare persecuție contra creștinilor care credeau în Hristos și mărturiseau pe adevăratul Dumnezeu. Sfântul Mucenic Pantelimon a fost din cetatea Nicomidiei, care se afla în părțile Bitiniei. Tatăl său era păgân, slujind idolilor, iar mama sa, Euvula, era creștina. Ea a învățat de la stramoșii ei sfânta credințș, slujind cu mare evlavie lui Hristos. Din naștere mucenicul se numea Pantoleon, care înseamna “cu totul eu”, ca cel ce era să fie viteaz asemenea leului și neînfricat mărturisitor al lui Dumnezeu. Fiind încă mic, mama sa îl creștea în credința creștina și îl învața să cunoască pe adevaratul Dumnezeu, Care este în ceruri, pe Domnul nostru Iisus Hristos. Copilul lua aminte la învațatura mamei sale și începuse a cunoaște în parte, pe cât putea înțelege, dreapta credință. Dar, o durere mare a venit asupra copilului Pantoleon. Mama lui cea buna care îl învăța credința adevarată, a murit de tânără, rămânând copilul orfan. După moartea fericitei sale mame, copilul a început din neștiință a merge pe urmele tatălui sau, care era închinător la idoli. Apoi, tatăl l-a dat la școală, unde a învățat gramatica și filosofia cea dinafară. L-a învățat înca și meșteșugul doctoricesc, la un dascăl, anume Eufrosin, care era doctor renumit, deprinzând pe tânărul Pantoleon medicina. Pe lânga aceasta, era și un bun vorbitor și cu chipul foarte frumos, din care pricină era iubit de toți. Datorită acestor calități ajunsese vestit până la Împaratul Maximilian, care locuia atunci în Nicomidia și era mare dușman al creștinilor. Acest tiran împărat, la praznicul Nașterii lui Hristos, a ars în biserică 20.000 de creștini, pe care i-a facut martiri ai lui Hristos, împreună cu Sfântul Antim, episcopul Nicomidiei. În vremea aceea era în Nicomidia un preot bîtrân, numit Er¬molae, care slujea pe ascuns de frica păgânilor, într-o casă mică și neștiută. Aici venea uneori și Pantoleon cu învățătorul său Er¬molae, văzând pe tânărul Pantoleon trecând pe acolo, l-a rugat să intre înăuntru. Tânărul, fiind smerit și ascultător, a stat de vorbă cu preotul Ermolae, care l-a întrebat de neam, de credință și de părinți. Apoi i-a zis: “Dar tu, fiule, de ce parte a credinței voiești a fi? De credința tatălui sau a mamei tale?” Tânărul a, raspuns: “Mama mea, pe când trăia, mă învăța credința creștina. Însă tatăl meu, ca cel mai tare, mă silește la legile elinești, ca să intru în rândul ostașilor împăratului”. Sfântul Ermolae, văzându-i sufletul curat, i-a zis: “Crede-mă pe mine, bunule tânăr, că învățăturile și meșteșugurile zeilor elini nu pot să-ți ajute ție și celorlalți oameni. Aceștia sunt idoli min¬cinoși și nu au nici o putere. Să știi că unul este adevăratul Dum¬nezeu, Iisus Hristos. El este bun și atotputernic, în Care de vei crede, apoi numai cu chemarea preasfântului Său nume vei putea tămădui toate bolile omenești. Acela a luminat orbi, a curățit leproși și morților le-a dat viață, iar pe demoni, care se cinstesc de către elini, i-a alungat dintre oameni numai cu cuvântul. Dar nu numai El, ci și hainele Lui erau dătătoare de tămăduiri. Pentru că o femeie, fiind bolnavă de curgerea sângelui de doisprezece ani, numai cât s-a atins de marginea hainelor Lui, îndată s-a tămăduit. Dar cine poate să spună cu de-amănuntul toate lucrurile cele minunate pe care le-a facut Domnul nostru Iisus Hristos? Că, precum nu este cu putință a număra stelele cerului, nisipul mării și picăturile de ploaie, tot așa nu putem număra nici minunile și facerile Lui de bine. El este acum ajutător robilor Săi, că mângâie pe cei mâhniți, tămăduiește pe cei bolnavi, izbăvește pe cei din primejdii și scoate din răutățile potrivnicilor pe robii Săi, chiar și înainte de a se ruga ei. Le dă încă și slavă negrăită, desăvârșită și fără de sfârșit, întru Împărăția cerului”. Niște cuvinte ca acestea, ascultându-le cu atenție Pantoleon s-a rănit cu mintea și inima sa și apoi a zis către sfântul batrân: “Eu, aceste cuvinte de multe ori le auzeam de la mama mea și am văzut-o adesea rugându-se și chemând pe Dumnezeu, de Care tu îmi vorbești”. Pe cale, Pantoleon a întâlnit un prunc mort, mușcat de viperă și, crezând în cuvintele lui Ermolae, s-a rugat lui Dumnezeu, zicând: “Doamne, Iisuse Hristoase, măcar că sunt nevrednic a te chema pe Tine, însă de voiești să fiu robul Tău, arată-ți puterea Tași înviază din morți pruncul acesta nevinovat, ucis de viperă”. În clipa aceea, pruncul s-a sculat viu de jos, iar vipera a murit. Văzând această minune, Pantoleon a mers la Sfântul Ermolae, dascălul său, și a cerut botezul. Deci, botezându-l în numele Prea¬sfintei Treimi, a primit numele de Pantelimon, care înseamna “cu totul milostiv”. Iubiți credincioși, Așa s-a creștinat fericitul Pantelimon. Să vedem cum a mărturisit el pe Hristos și s-a făcut mare mucenic și tămăduitor de boli. Din ziua botezului, Pantelimon a primit de la Dumnezeu darul tămăduirii minunate a multor feluri de boli, încât ajunsese vestit în toata Nicomidia. Astfel, a dat vedere unui orb pe care nu-l putea tămădui nici un doctor. Căci, punând degetele sale pe ochii orbului, a zis: “În numele Domnului nostru Iisus Hristos, Care a luminat pe cei orbi, caută și vezi!” În clipa aceea s-au limpezit ochii orbului și a vazut. Auzind de aceasta, tatăl lui Pantelimon a crezut în Hristos împreună cu toți cei din casa lor. Apoi, fericitul doctor fără de arginți mergea pe la casele bolnavilor, pe la cei din spitale și îi tămăduia numai cu rugăciunea, cu chemarea numelui lui Hristos și cu punerea mâinilor sale pe rănile bolnavilor, fără a primi nicio plată, nici un dar. Auzind împăratul Maximilian că Pantelimon crede în Hristos și vindecă mulți bolnavi cu numele adevăratului Dumnezeu, a dat poruncă sa-l arunce în temniță. Apoi, chemându-l la judecată și nevoind să jertfească idolilor, Sfântul Pantelimon a fost cumplit bătut, ars cu făclii aprinse pe trup, strunjit cu gheare de fier și aruncat în mare. Dar, scăpând nevătămat de toate, mulți credeau în Hristos pentru semnele și minunile ce le facea Sfântul. Atunci, împăratul l-a condamnat la moarte pe Pantelimon, prin tăierea capului, pe dascălul său, fericitul Ermolae și pe toți cei ce crezuseră prin ei în adevăratul Dumnezeu. Iubiți credincioși, Iată cum a mărturisit pe Hristos, Sfântul Mare Mucenic Pan¬telimon. Rămas de mic orfan de mamă, vânat la credința în Hris¬tos de sfințitul preot Ermolae, dăruit de Dumnezeu cu darul vindecării bolilor omenești, sărac de toate averile cele trecătoare și foarte milostiv, căci nu lua nici un ban de la nimeni, a primit tăierea capului cu sabia și acum se bucură veșnic cu toți sfinții mucenici, în împărația lui Dumnezeu. Moaștele lui au fost luate pe ascuns de creștini și apoi împărțite ca dar dumnezeiesc pe la multe biserici. Numele lui este cinstit în toate țările creștine. Peste tot se află biserici și credincioși care îi poartă numele de botez și care se vindecă de suferințele lor cu rugăciunile Sfântului Pantelimon. Vedeți ce rol au părinții și mai ales mamele la creșterea și formarea copiilor? Acest sfânt a fost învățat de mic dreapta credință de către mama sa. Dar, murind ea din tinerețe, Dumnezeu l-a vânat la credința în Hristos printr-un preot sfânt. Deci mamele și preoții, părinții trupești și duhovnicii au prima și marea datorie de formare creștinească a copiilor și urmașilor noștri. Să ne facem fiecare datoria de părinți trupești și sufletești. Noi avem o grea răspundere înaintea lui Dumnezeu pentru copii, pentru familie, pentru țara și Biserica în care trăim. Dacă noi nu suntem modele vii, exemple bune, singuri ne ucidem copiii noștri. Dacă dumneavoastră, părinții, și noi, preoții, nu-i învățăm, nu-i educăm, nu-i ducem la biserică, nu-i învățăm rugăciuni, nu le citim cărți sfinte, nu le vorbim de Hristos, de unde să știe ei? Sau cine alții să le vorbească? Mulți dintre noi și frațiile voastre nu ne facem datoria creștinească de părinți și păstori. De aceea, sunt atâtea conflicte în familiile noastre, atâția copii neascultători și atâta suferință, ca urmare a păcatelor noastre. Toți dorim sănătate. Toți căutam doctori buni, pentru trup și pentru suflet. Dar, dacă ne rugam mai mult, dacă nu risipim tinerețea și sanatatea în beții și dezmierdări, dacă ne spovedim regulat de păcatele noastre și facem Sfântul Maslu, cea mai puter¬nică rugăciune pentru cei bolnavi, atunci ne vindecăm ușor și sufletul și trupul. Să cerem totodată și ajutorul sfinților și al Marelui Mucenic Pantelimon, rostind împreună această scurtă rugăciune: “Sfinte Mare Mucenice Pantelimon, roaga-te lui Dumnezeu pentru tămăduirea și mântuirea sufletelor noastre”. Amin. (arhimandrit Cleopa Ilie)
Sursa: ortodox.md

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.