versiunea moldoveneasca русская версия


Învățătură de tipic pentru 22.03.2018

Învățătură de tipic pentru 22.03.2018

19 марта 2018

Четверг 5-й седмицы. Четверто́к Великого канона. Святых сорока́ мучеников, в Севастийском е́зере мучившихся (празднование переносится на вторник, 7 марта). Литургия Преждеосвященных Даров. Служба совершается по Триоди. Примечание. Служба 40 мучеников Севастийских переносится на вторник, 7 марта (см. Типикон, 9 марта, 5-я Маркова глава:... 

Mesajul de felicitare adresat Preasfințitului Marchel cu prilejul aniversării hirotoniei arhierești

Mesajul de felicitare adresat Preasfințitului Marchel cu prilejul aniversării hirotoniei arhierești

11 марта 2018

Preasfinţia Voastră, permiteți-ne, rogu-Vă, să Vă adresăm cele mai cordiale felicitări și urări de bine cu ocazia celei de-a 11 aniversări a hirotoniei arhierești. În această zi sfântă, a închinării Sfintei Cruci, Vă suntem alături cu cele mai duhovnicești gânduri și sincere rugăciuni către bunul Dumnezeu, ca să Vă binecuvinteze cu ani mulți, luminați de harul Său și providența Sa, să ne îndrumați pe calea mântuirii.  

Pentru o Ortodoxie autentică și conștientă

Pentru o Ortodoxie autentică și conștientă

7 марта 2018

Cu câțiva ani în urmă un inspector școlar a venit la mine în gimnaziu și mi-a propus următorul test: -Dă indicație elevilor să scrie din memorie rugăciunea „Tatăl nostru”. Nu pentru control, nici pentru notă, ci din curiozitate. Să vedem câți vor scri corect. M-am gândit că voi isprăvi repede controlul caietelor, dar mi-a luat mai mult timp decât de obicei. Culoare roșie a pixului a vopsit excesiv evaluarea. Și mi-am zis:  

Părinte, eu n-am să mai vin la biserică

Părinte, eu n-am să mai vin la biserică

6 марта 2018

Un tânăr merge la preotul paroh și îi spune: – Părinte, eu n-am să mai vin la biserică. Preotul îl întrebă: – Ah. Poți să-mi spui care este motivul? Tânărul îi răspunde: – Dumnezeule! Aici văd  

A trecut la Domnul protoiereul Victor Svistun

A trecut la Domnul protoiereul Victor Svistun

4 марта 2018

Protoiereul Victor Svistun, parohul bisericii „Sf.Arh.Mihail și Gavriil” din satul Cobani, raionul Glodeni a trecut în veșnicie, azi, 4 martie 2018. Exprimăm profunde sentimente de compasiune şi condoleanţe doamnei preotese Eufrosinia și întregii familii, fiilor și fiicelor duhovnicești ai părintelui. Trupul neînsuflețit va fi înmormântat în curtea bisericii, marți 6 martie curent. Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească cu drepții.  

Cum putem deveni mai buni?

Cum putem deveni mai buni?

3 марта 2018

Rugăciunea întâi de mulţumire după Sfânta Împărtăşire. Zicem către Domnul Hristos: „Dă să-mi fie şi mie acestea spre tămăduirea sufletului şi a trupului, spre alungarea a tot potrivnicului, spre împăcarea sufleteştilor mele puteri, spre luminarea ochilor inimii mele, spre credinţă neînfruntată, spre dragoste nefăţarnică, spre împlinirea înţelepciunii, spre paza poruncilor Tale, spre adăugirea dumnezeiescului Tău har şi spre plinirea Împărăţiei cerurilor”, deci zece lucrări. Care sunt lucrările?  

Triumful Ortodoxiei asupra iconoclaștilor

Triumful Ortodoxiei asupra iconoclaștilor

24 февраля 2018

Duminica Ortodoxiei este ziua numelui Bisericii şi a credinţei noastre. Restabilirea cultului Sfintelor Icoane a fost cea mai mare minune a credinţei noastre ortodoxe, după cum arată Stihira Utreniei: „Astăzi s-a arătat zi plină de bucurie şi de veselie, ca luminează lumina dogmelor celor prea adevărate şi străluceşte Biserica lui Hristos, împodobindu-se acum cu înălţarea Sfintelor Icoane şi cu strălucirile chipurilor şi se face credincioşilor unire de Dumnezeu dăruită”. In primele veacuri creştine, Sfintele icoane  

Catedrala episcopală „Sfântul Ierarh Nicolae” din Bălți



catedrala sfantul Nicolae din Balti.jpg

Una din cele mai vechi edificii de cult din oraşul Bălţi. Această aşezare aflată la intersecţia a două rîuri, Răut şi Răuţel, la 1421 în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, aparţinea principesei Ringolid Mazoveţcaia, sora cneazului lituanian Vladislav al II-lea.
Pe un loc mai înalt în preajma rîului Răut principesa Mazoveţkaia îşi construieşte un palat şi o bisericuţă mică de piatră, în cinstea Sfîntului mare Ierarh Nicolae. Treptat, în jurul palatului a apărut o mică aşezare, cărei, în acelaşi secol, hoardele tătare a lui Mengli i-a dat foc. Biserica a ars şi ea. Dar oamenii au revenit pe acele locuri, meleagul a reînviat şi pe fundamentul vechiului locaş sfînt a fost ridicată o altă biserică de lemn în care s-a slujit pînă în secolul XVIII-lea.
La începutul secolului al XIX-lea, după alipirea Basarabiei la Russia, în 1818, ţarul Alexandru I, în drumul său din Hotin spre Chişinău, s-a oprit pentru o noapte în această localitate, unde i s-a adus o mare veste: fratelelui său Nicolai Pavlovicii i s-a născut un fecior, pe care ţarul intenţiona să-l facă moştenitor. În cinstea acestui aveniment, ţarul a emis un ordin despre renominalizarea localităţii în oraşul Bălţi cu statut de centru judeţean.
Oraşul creştea, se mărea numărul populaţiei şi în bisericuţa de lemn nu încăpeau toţi creştinii.
Boierul Alexandru Panaiti Catardji a elaborat planul construcţiei unei noi biserici mai mari pe locul celei vechi, după proiectul arhitectorului german Veisman, având configuraţiua „Corabiei lui Noe”.
La construcţia sfîntului locaş (1790-1795) au participat şi muncitorii din Galiţia Zugrăvirea iconelor şi a iconostasului au fost efectuate de către pictorul Evstafie, acersta din urmă, sculptat din lemn, există şi acum.
Lucrările în interiorul bisericii au continuat din 1795 pînă-n 1803 când a fost sfinţită, interiorul şi exteriorul locaşului păstrându-se exelent zeci şizec i de ani.

În 1923, cînd s-a constituit Eparhia Bălţiului şi a Hotinului, cu reşedinţa la Bălţi, Biserica Sf. Nicolae primeşte titlul de Catedrală.
Avariată în 1941, în al 2-lea război mondial. O bombă a nimerit în biserică străpunzînd acoperişul şi podul, dar nu a explodat (nu-i minunea lui Dumnezeu?). Soldaţii au scos boamba din biserică şi au exploadat-o pe malul Răutului.. Lucrările de restaurare de reparaţie capitală au fost efectuate de soldaţii nemţi şi români (1941-1942). În interior, pe pereţi şi tavan au apărut ornamente şi picturi de o frumuseţe rară executate în stilbizantin de către pictori din rîndul deţinuţilor (poate prizonierilor?). Iconostasul a fost desfăcut în 1912 şi pe părţi a fost transportat la Chişinău fiind pentru prima oară restaurat. Drept ca dovadă a slujit o bucată de hîrtie descoperită în 1979, pe care era indicată data 10.09.42.
Biserica Sfîntului Nicolae a devenit un centru religios nu numai pentru oraşul Bălţi, ci şi pentru localităţile limitrofe. Măreaţa clopotniţă ce avea două etaje, în anul 1940 a fost bombardată, acoperişul şi crucea de pe el fiind demolate. În anii războiului, fiind reparată de autorităţile române, i s-a mai adăugat al 3-lea etaj, cupola nouă construită în stil românesc, înaltă de 32 m., devenind, prin frumuseţea-i unică, un simbol a oraşului. Clopotniţa avea 4 nivele: la niv. 2 se aflau 12 clopote diferite după greutate. Cel mai mare, de 100 puduri, emana un sunet ce se auzea la zeci de vârste depărtare.
Din păcate, acest minunat monument de arhitectură nu s-a păstrat. În martie 1964, printr-o decizie diabolică a administraţiei comunmiste, măreaţa clopotniţă a fost minată şi demolată, distrugându-se şi fântâna de alături, şi mormântul cu osemintele protoiereului Vladimir Dumitriu ce slujise la Catedrtala Sf. Nicolae aproape 40 ani, şi o parte din încăperile unde locuiau slujitorii clerului
A avut de suferit o parte a iconostasului de pe urma unui incendiu (1959).
Altă reparaţie capitală (1976-1980): pereţii întăriţi cu armătură de fier contra cutremurului; restaurat nereuşit iconostasul (pictor Simion Babici din Odesa).
Pînă în 1871, pe lîngă biserică exista Colegiu Teologic, un cabinet medical. Catedrala dispunea şi de un lot de pământ arabil.
La 1959, clerul Catedralei era redus la un singur preot şi un dascăl, revenind la situaţia iniţială cu binecuvîntarea Arhiepiscopului Chişinăului şi al Moldovei, Ionafan. Preoţi: prot. Vladimer Ţîbulschi (1972), Mihail Saracuţa (1979; ), diacon – Chiril Ţîmbaliuc (1980).
Din iniţiativa preotului Mihail Saracuţa (1991), Primăriei Bălţi a adoptat hotărârea cu privirea la construcţia clopotniţei Catedralei. Colectarea mijloacelor în bnună parte eşuând, Clopotniţa a fost edificată de către ctitorul Nicolae Kiriliciuk, preşedinte al Băncii „ Moldova Nord Banc” (1995). Prima piatră la temelia viitoarei clopotniţe a fost pusă La 1 septembrie 1994. Lucrările de construcţie efectuate de o brigadă de construcţie a trustului căii ferate a Moldovei” în frunte cu Alexandru Zaiţev. Costul total al Clopotniţei constituie 480000 de lei. Sub cupolă sunt instalate 8 clopote, turnate de călugării de la Mănăstirea Preacuviosului Daniil al Moscovei, 3 dintre ele purtând numele membrilor familiei ctitorului. Clopotniţa a fost sfinţită de ÎPS Mitropolitul Vladimir cu un sobor mare de preoţi la care au participat conducerea ţării şi a oraşului, în frunte cu preşedintele ţării d-nul Mircea Snegur (1995, 22 mai).
Alte reparaţii capitale (1991-2001); s-a deschis Şcoala duminicală (1995) pentru copiii de toate vârstele, o cantină pentru săraci, o biblioteca de carte bisericească, un cabinet medical pentru persoanele nevoiaşe, sconstituindu-se şi o organizaţie de caritate nonguvernamentală Izvorul tămăduirii”. Catedrala are trei coruri: profesionist, de amatori şi unul de tineret.
În 2006, prin dicret patriarhal, Biserica Sf. Niclaoe a fost din nou ridicată la rangul de Catedrală, găzduind Catedra Episcopului de Bălţi şi Făleşti, P.S.S. Marchel.
Actualmente slujesc patru preoţi şi un protodiacon.


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.