versiunea moldoveneasca русская версия


Cred cum vreau?

Cred cum vreau?

20 февраля 2017

„Eu cred în Dumnezeu, dar în felul meu. N-am nevoe de serviciile bisericii. Nu mă mai deranjati cu formalitățile voastre. Am propria mea credință!” Cât de des auzim așa obiecție ca răspuns la predica pentru o viață îmbisericită a fiecarui credincios în parte. Este ciudat că cel ce afirmă așa nu observă contradicția evidentă și absurditatea propriilor cuvinte, pentru că e ca și cum ai zice: „În Dumnezeu cred, dar încredere în Dumnezeu n-am!”.  

Pilda raiului și a iadului

Pilda raiului și a iadului

20 февраля 2017

Ce este iadul? O încăpere cu o masă mare și rotundă. În mijlocul mesei, un vas mare cu o mâncare deosebit de plăcută. Însă oamenii care stăteau în jurul mesei erau slabi ca niște schelete, flămânzi și nervoși. Fiecare avea în mână câte o lingură cu coadă foarte lungă. Ajungeau cu lingurile până la vasul cu mâncare, umpleau lingurile, însă când trebuiau să introducă lingurile cu mâncare în gură, nu reușeau, fiindcă lingurile aveau cozile foarte lungi. Ce este raiul?  

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

15 февраля 2017

Dragi fraţi şi surori! Săvârşind astăzi prăznuirea Întâmpinării Domnului, Biserica noastră în mod tradiţional se roagă pentru tânăra generaţie, nutrind speranţe pentru cei care urmează să păstreze şi să propovăduiască credinţa ortodoxă în următoarele decenii. Nu în zădar, adresându-Se ucenicilor Săi, iar prin ei şi nouă tuturor, Mântuitorul i-a numit „sarea pământului” şi „lumina lumii” (Matei 5, 13-14). Precum sarea îmbunătăţeşte considerabil gustul mâncării, prevenind alterarea ei, creştinii sunt chemaţi să schimbe lumea cu puterea mărturisirii... 

Semnificația psalmului 136

Semnificația psalmului 136

11 февраля 2017

La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântați-ne nouă din cântările Sionului!“ Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.  

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

10 февраля 2017

Ziua de duminică, 5 februarie 2017, a fost cea mai fericită pentru tinerii Ioan și Liudmila, ginerele și fiica părintelui — blagocin Oleg Fistican, care și-au consfințit dragostea reciprocă prin Taina Cununiei. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Marchel în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La final, Episcopul a felicitat mirii Ioan și Liudmila cu primirea cununiei, dorindu-le căsnicie fericită, dragoste jertfelnică, ajutor și binecuvântare de la Dumnezeu în această etapă nouă a vieții lor.... 

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

9 февраля 2017

Printre odoarele cele mai de preţ din Grădina Maicii Domnului sunt moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur. La mănăstirea Vatoped se păstrează cu mare cinste capul Sfântului Ioan. Capul Sfântului Ioan Gură de Aur păstrat la mănăstirea Vatoped, Athos. Un lucru minunat şi vrednic de luat în seamă legat de capul sfântului Hrisostom, ce poate fi pipăit de oricine la modul personal, este nestricăciunea urechii drepte. Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, s-a născut în Antiohia. Fericitul şi dumnezeiescul Ioan Gură de Aur a fost patriarh al Constantinopolului... 

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

8 февраля 2017

Tatăl nostru, Carele ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău. Vie împărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer (așa) și pe pământ. Pâinea noastră cea de-a pururea, dă-ne-o nouă astăzi. Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean. (Matei 6,9-13).  

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

7 февраля 2017

În viaţa noastră de toate zilele, suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi, mereu avem ceva important de terminat şi ni se pare că timpul pe­trecut la rugăciune ne împiedică să terminăm lucrul respectiv. Însă experienţa dovedeşte că o jumătate de oră sau o oră „irosită” în rugăciune nu împiedică deloc, în mod catastro­fal, bunul mers al activităţilor noastre zilnice, aşa cum ne închipuim atunci când am vrea să ne rugăm. Dimpotrivă, obiceiul de a ne ruga ne învaţă să ne concentrăm rapid, înlătură orice neatenţie, disciplinează  

Viața sfintei Xenia (în imagini).

Viața sfintei Xenia (în imagini).

6 февраля 2017

Sfânta Xenia a trăit în secolul al XVIII-lea, dar este cunoscut relativ puţin despre ea sau familia sa. Şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii ei în Petersburg, în timpul domniei împărăteselor Elizabeta şi Ecaterina a II-a. Xenia Grigorievna Petrova a fost soţia unui ofiţer de armată, Andrei Fedeorovici Petrov. Ea a devenit văduvă la vârsta de 26 de ani când soţul său a murit brusc, la o petrecere. Ea a plâns moartea soţului ei, şi în special pentru că el a murit fără spovedanie şi împărtăşanie. Din acel moment, Xenia şi-a pierdut interesul pentru lucrurile... 

Pareneză la sfințirea unei case

Pareneză la sfințirea unei case

4 февраля 2017

Iubiții mei, am venit în casa voastră cu bucurie și cu nădejde. Pentru că sunt în casa unor proaspăt căsătoriți, a unor tineri entuziaști, care și-au început drumul lor împreună. Și am binecuvântat și sfințit această casă prin stropirea cu apă sfințită și prin ungerea ei cu ulei sfințit, rugându-mă lui Dumnezeu pentru ca El să vă binecuvinteze și să vă întărească și să vă apere întru toate. Căci de la Dumnezeu e toată binecuvântarea, pacea, bucuria și iubirea dintre oameni. De la El e ajutorul nostru și nădejdea noastră.  

Ziua mondial? a luptei cu fumatul

În anul 1987, Organizaşia Mondial? a SÎn?t?şii a declarat ziua de 31 mai drept „Ziua Mondial? f?r? Tutun”, decizie menit? s? avertizeze omenirea În privin?a pericolului reprezentat de tutun, at?t pentru fum?tori, c?t şi pentru cei din preajma lor. Deşi am p?şit În secolul XXI, cÎnd medicina a evoluat uimitor, se pare c? nu a reuşit s? combat? nici pe departe efectele devastatoare ale şig?rii asupra organismului uman. Potrivit cercet?rilor, pe plan mondial, fumatul reprezint? cea de-a doua cauz? de deces care ar putea fi prevenit?, dar, din p?cate, o vedem grav neglijat?. Statisticile demonstreaz? c? num?rul victimelor nefirescului obicei ?l dep??e?te pe cel al ucişilor de către drogurile ilegale, accidentele rutiere, violen?e ori HIV, luaşi la un loc. Organizaşia Mondiala a SÎn?t?şii estimeaz? c?, anual, 5 milioane de persoane mor din cauza bolilor asociate tutunului. Previziunile se arat? la fel de Îngrijor?toare: În absen?a unor m?suri urgente, nicotina va curma vieşile unui miliard de oameni În cursul acestui secol.

„Deh, ?tiri de pres?!” vor zice unii. alţii le vor citi, probabil, cu aceeaşi indiferen?? cu care ?şi aprind o şigar?, contribuind generos la sf?rşitul lor abrupt. Am Înt?lnit undeva o m?rturisire emoşionant? a unui p?rinte: nu exist? nici un p?cat omenesc r?mas nebiruit de sfinţii odr?slişi În Biserica lui Hristos; purt?tori de trup, ca noi toşi, ispitişi de tentaşiile lume?ti, Îngenuncheaşi uneori de neputin?ele fizice sau de ale cugetului, au c?zut prad? unor astfel de sc?deri, dar, prin cşin??, cu necurmat? rug?ciune, s-au ridicat, ÎnvingÎnd ispitele şi s-au f?cut locuitori Cere?tilor loca?uri. „Bine, bine, ce leg?tur? are asta cu fumatul?” se vor Întreba unii. Ei bine, a? vrea s? profit?m de amintita ocazie, unindu-ne vocile ca s? pled?m ?mpotriva nimicitorului tabiet, şi s? ne rug?m Domnului s?-i Înt?reasc? pe cei st?pÎnişi de el, spre a se izb?vi. Aduc În sprijinul celor ce se c?znesc, dar nu reu?esc s? p?r?seasc? tutunul, o m?rturie emoşionant? despre un sfÎnt care a fumat. Da, a fumat şi, În noti?ele sale, pe lÎng? multe pove?e duhovnice?ti, ne-a transmis zbuciumate gÎnduri, fr?mÎnt?ri, trşiri, amare concluzii despre lupta purtat? cu viciul. Nu le-a cules de la ter?e persoane, ci le-a scris din proprie experien??, c?ci, În anii tinereşii, patima fumatului l-a subjugat de nenum?rate ori, deşi era preot. Lacrima pocşin?ei, sinceritatea m?rturisirii şi recunoa?terea micimii L-au Îndurat pe P?rintele Ceresc, Care S-a milostivit spre robul S?u, eliberÎndu-l din mrejele ucig?toarei deprinderi. SfÎntul Ioan din Kronstadt, proslăvit În Biserica Rus?, dar tot mai cunoscut şi În spiritualitatea romÎneasc?, c?ci la el ne referim, În cartea Calea pocşin?ei l?untrice, jurnal duhovnicesc needitat, ne-a l?sat consemnat impresii, ne?mpliniri, profunde suferin?e, dar şi nespuse bucurii duhovnice?ti În lupta cu p?catul.

       Am ales din scrierea menşionat? c?teva pasaje cuprinzÎnd chibzuin?e referitoare la fumat, la efectele sale nocive asupra trupului şi sufletului celui robit de fatalul capriciu. „Fumatul tutunului estre un capriciu. De la el sunt durerile de picioare şi depresia. C? diavolul este tat?l fumatului am simşit-o În mod deosebit azi: o influen?? rea, negativ? a crescut În mine pÎn? la culme. Am simşit c? vr?jma?ul s-a cuib?rit În coastele şi În inima mea şi cum mi se ?mpotrivea cu insisten??, ?mpiedicÎndu-m? s? zic ecteniile şi rug?ciune, speriindu-m? sl?bÎnogindu-m?, ÎntristÎndu-m? pÎn? la p?cat…. Prin fumat intr? În om duhul cel viclean; dup? ce asear? am fumat tabac, vr?jma?ul şi-a f?cut simşit? prezen?a În mine printr-un sughi? exasperant care m-a chinuit dinainte de a Începe cÎntarea Heruvicul şi pÎn? m-am ?mp?rt?şit cu Sfintele Taine. Nervii ?mi erau la pămînt, vocea mi se poticnea, tremuram, eram epuizat. De aceea… fumatul tabacului nu-şi are nici un rost. Este un capriciu prostesc, o pÎng?rire a buzelor, o n?ucire agonisit? din voia cea pervertit?, o iritare mare şi inutil? a nervilor, o cea?? cu care ne acoperim de bunăvoie, o moleşire a Întregii fiin?e. … Gustul şig?rii nu-l pot compara cu nimic altceva dec?t cu un lucru dr?cesc. şi cum, ?tiind aceasta, pot s? fumez tabac?! Cum de-mi permit s? fac a?a ceva uneori?
Sunt fr?mÎnt?ri şi gÎnduri uluitoare. Un p?rinte ispitit din cÎnd În cÎnd de acest viciu distrug?tor a ajuns prietenul lui Hristos. Nu i-a venit u?or: mereu s-a rugat, plÎngÎnd cu amar, pentru ca Dumnezeu s?-l ierte şi s?-l ajute s?-şi ÎnfrÎng? p?catul. Iat? c?teva m?rturii din mÎntuitoarea sa pocşin??: „am venit la Biseric?, c?zÎnd cu inima frÎnt? În fa?a Sfintei Mese, am plÎns şi m-am tÎnguit. Cum pot s? slujesc În fiecare zi vr?jma?ului şi nu Domnului meu cu toat? s?rguin?a? Doamne, ajut?-m? s? m? izb?vesc din toate relele c?ci sunt om r?u, plin de at?tea p?cate, netrebnic, necurat şi Întinat.” Smerenia adÎnc? şi st?ruin?a În rug?ciune l-au salvat pe p?rintele Ioan din ghearele nefastei lui dependen?e.
A? Îndr?zni s?-i Îndemn pe semenii no?tri ce cunosc aceeaşi neputin?? s? Înal?e rug?ciuni la SfÎntul Ioan de Kronstadt, c?ci vor primi grabnic ajutor de la cel care, În decursul vieşii sale pămînte?ti, s-a luptat şi a biruit. Despre r?zboiul cu patimile el Însuşi spunea: „Domnul ne cunoa?te sl?biciunile. Este gata s? ne ierte totul dac? ne cşim şi şi cerem iertare. Esenşialul este s? nu ne ?mpietrim inima, adic? s? nu ezit?m s? ne gÎndim la p?catul s?v?rşit şi s? ne pocşim de Îndat? l?sÎndu-ne În grija milostivirii lui Dumnezeu. Atunci inima nu va mai cunoa?te nici fr?mÎnt?ri, nici ispite, c?ci va fi ÎnfrÎnt? şi smerit? şi Dumnezeu nu o va mai urgisi”.
S? Încheiem puşinele noastre rÎnduri prilejuite de Ziua Internaşional? ?mpotriva Tutunului reflectÎnd la cuvintele SfÎntului Apostol Pavel: „toate ?mi sunt Îng?duite, dar nu toate ?mi sunt de folos. Toate ?mi sunt Îng?duite, dar nu m? voi l?sa biruit de ceva” (1 Co.6, 12). Bunul Dumnezeu, pentru rug?ciunile SfÎntului Ioan din Kronstadt, s? ajute pe toşi cei robişi de nicotin? s? simt? cu adev?rat c? „şigara este un capriciu prostesc, o pÎng?rire a buzelor, o n?ucire agonisit? din voia cea pervertit?, o iritare mare şi inutil? a nervilor, o cea?? cu care ne acoperim de bunăvoie, o moleşire a Întregii fiin?e”.
Sursa: arhim. Mihail Daniliuc doxologia.ro


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.