verdiunea moldoveneasca русская версия


Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

3 decembrie 2016

„Nu vă îmbătaţi de vin, întru care este desfrânarea ” (Efeseni 5, 18) Să îndreptăm astăzi limba noastră împotriva beţiei şi să răsturnăm la pământ acest fel de vieţuire ruşinoasă şi fără de rânduială! Voim a pârî pe cei ce s-au dedat ei, nu pentru a-i arunca în ruşine, ci pentru a-i slobozi din ruşine; nu pentru a le face jigniri, ci pentru a-i îndrepta; nu pentru a-i da defăimării obşteşti, ci pentru a-i apăra de defăimarea cea înfricoşată şi a-i scăpa din mâinile satanei. Căci cine trăieşte în beţie, desfătare şi necumpătare a căzut sub... 

Tipic pentru  ziua de 04.12.2016

Tipic pentru ziua de 04.12.2016

2 decembrie 2016

Неделя 24-я по Пятидесятнице. Глас 7-й. Введе́ние (Вход) во храм Пресвятой Владычицы нашей Богородицы и Приснодевы Марии. Бденная служба праздника Введения во храм Пресвятой Богородицы совершается вместе с воскресной службой Октоиха (по 1-й Марковой главе Типикона под 21 ноября: «Подоба́ет ве́дати, я́ко а́ще случи́тся пра́здник Введе́ния... 

Superficialitatea

Superficialitatea

1 decembrie 2016

Avem o vorbă în popor pentru cei ce nu duc o treabă până la capăt. Spunem că face treabă de mântuială! Alfel spus, a face treabă de mântuială se numeşte superficialitate. E important a înţelege ce este superficialitatea, de ce este dăunătoare omului şi cum poate fi evitată. Superficialitatea se descrie ca o lipsă de profunzime, de neînţelegere a sensului vieţii şi a adâncurilor ei.  Superficialitatea este una dintre bolile cele mai răspândite ale societaţii contemporane. Ea rezultă şi din faptul că omul doreşte să câştige mult cu efort puţin, să reuşească... 

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

22 noiembrie 2016

La 20 noiembrie 2016, în Duminica a 22-a după Cincizecime, la catedrala sobornicească „Hristos Mântuitorul”, or. Moscova, Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii Chiril împreună cu Întâistătătorii şi reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe Locale, cu o ceată de arhierei şi clerici ai Bisericii Ortodoxe Ruse a săvârşit Dumnezeiasca Liturghie. În această zi Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse a împlinit 70 de ani. Slujba dumnezeiască a fost condusă de: Preafericitului Papă și Patriarh al Alexandriei și al întregii Africi Teodor II; Preafericitul... 

Zi cu hram la Sîngerei

Zi cu hram la Sîngerei

21 noiembrie 2016

Luni, 21 noiembrie 2016, de ziua pomenirii „Sf.Arh.Mihail și Gavriil”, una din cele trei biserici din orașul Sîngerei și-a serbat ziua ocrotitorilor cerești. Sfînta Liturhie a fost săvîrșită de protoiereul Maxim Guzun, blagocinul raionului Sîngerei și parohul bisericii. La finalul sfintei Liturghii a fost săvîrșit un Te-Deum de mulțumire. Printre cei prezenți s-a numărat protoiereul Ioan Ursachi, parohul bisericii „Sf.M.Mc.Gheorghe” din același oraș; primarul orașului Sîngerei, Gheorghe Brașovschi; șeful IP Sîngerei, precum și alți funcționari publici ai orașului.... 

Privelistea mormintelor

Privelistea mormintelor

19 noiembrie 2016

Privelistea mormintelor nu este lipsita de importanta în desavârsirea întelepciunii noastre. Privindu-le, sufletul nostru, daca lâncezea, tresare de îndata, iar de era treaz si vrednic, înca si mai vrednic se face. Cel ce se plânge ca-i sarac, primeste de la aceasta priveliste o binevenita mângâiere; iar cel ce umfla de trufie ca-i bogat, e trezit la realitate si smerit. Vederea mormintelor predispune pe fiecare dintre noi sa cugete, chiar de n-ar vrea, asupra sfârsitului propriu; ea ne încredinteaza de a nu mai crede temeinic nici unul din lucrurile lumii acesteia, placute sau suparatoare;... 

Slujirea preoților militari

Slujirea preoților militari

14 noiembrie 2016

Luni, 14 noiembrie, cu binecuvântarea Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe din Moldova, în incinta Centrului de Cultură şi Istorie Militară din mun. Chișinău s-a desfășurat conferința pastoral-misionară – „Slujirea preoților militari”. Pentru activitatea pastoral-misionară în Instituțiile de Forță, militare și penitenciare, din partea Episcopiei noastre au fost binecuvântați următorii preoți: protoiereu Pavel Petrov pentru municipiul Bălți; protoiereu Oleg Fistican pentru raionul Fălești; protoiereu Victor Guleac pentru raionul Glodeni; protoiereu Maxim Guzun... 

Daca e posedat de vreun demon iute alergi la sfinti, dar daca e învins de pacate de ce nu faci nimic?

Daca e posedat de vreun demon iute alergi la sfinti, dar daca e învins de pacate de ce nu faci nimic?

12 noiembrie 2016

Daca vezi vreun evadat ca-ti bate copilul, te mânii si te repezi ca o fiara asupra lui, dar stai linistit si nu faci nimic, dacă în fiecare zi vezi demonii atacându-l si împingându-l la pacate. Stai si nu-l scapi din ghearele lor. Daca copilul ti-e cumva posedat, alergi la toti sfintii si tulburi linistea si celor ce pustnicesc prin vârfuri de munti, ca sa-l scapi de nebunie. Dar, desi vezi cum în fiecare zi îl tulbura pacatul, care este cel mai îngrozitor demon, nu faci nimic. Si chiar sa fie cineva posedat de un demon, nu este deloc îngrozitor, pentru ca demonul nu poate cu nici un... 

Întrunirea  profesorilor de Religie din Sîngerei

Întrunirea profesorilor de Religie din Sîngerei

11 noiembrie 2016

“Pentru o educație creștinească corectă sunt necesare trei lucruri: puține cuvinte, multe exemple și mai multă rugăciune” (sf. Paisie Aghioritul). Joi, 10 noiembrie 2016, la gimnaziul ,,Iurie Boghiu” din satul Flămînzeni, raionul Sîngerei, s-a desfășurat atelierul de formare continuă a profesorilor de Religie cu genericul ,,Acces, relevanță, calitate în educație – competențe pentru viitor”. Seminarul a început cu prezentarea instituției de către doamna Cumpătă Lilia, directorul gimnaziului, apoi a urmat lecția publică la clasa II-a, cu subiectul: ,,Minunea... 

Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră şi în vison, veselindu-se în toate zilele în chip strălucit

Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră şi în vison, veselindu-se în toate zilele în chip strălucit

5 noiembrie 2016

Prin această pildă, Hristos voieşte să ne înveţe următoarele: Era un om bogat, zice El, care trăia în multe desfrânări, şi totuşi nu suferise nici o nenorocire, ci, dimpotrivă, îi curgeau toate bunurile ca un râu. Că pe el nu l-a ajuns nici o întâmplare rea, neaşteptată, că n-a avut nici o pricină de descurajare şi nici o neîndemânare în viaţă, aceasta arată Domnul prin cuvintele: „veselindu-se în toate zilele luminat”. Iar că el trăia în păcate, se vede din sfârşitul ce l-a ajuns, şi încă mai dinainte, din dispreţul său către săraci. Căci el n-a... 

Tr?s?turile principale ale sectelor religioase si strategiile persuasive folosite

Ce este o sect?? Prin definitie, secta este o grupare care s-a desprins dintr-o structur?/organizatie initial?, În scopul corect?rii unor abateri doctrinare atribuite structurii-mam?. Exist?, de asemenea, secte desprinse din alte secte.

O sect? este un grup sau o miscare caracterizat? printr-un devotament sau dedicare exagerat? fat? de o persoan?, o idee sau un obiect, folosind tehnici de manipulare si control care nu sunt etice (de exemplu, izolarea de prieteni si membri ai familiei, debilitare, folosirea unor metode pentru a m?ri sugestibilitatea si supunerea, controlul informatiilor, anularea individualit?tii sau a judec?tii critice, promovarea dependentei fat? de grup si teama de a-l p?r?si, etc.) În scopul atingerii scopurilor conduc?torilor de grup, În defavoarea membrilor, a familiilor lor sau a comunit?tii.
Sectele pretind o anumit? pozitie pentru ele sau pentru conduc?torii lor, ceea ce le aseaz? În opozitie cu societatea si/sau cu familia. Ele adopt? atitudini f?tarnice, propagandistice, pentru a c?stiga noi membri. Într-o lume În care cifrele vorbesc, un num?r mai mare de membri creeaz? iluzia de veridicitate Înv?t?turii religioase.

Caracteristicile unei secte

Voi prezenta mai jos c?teva dintre aspectele care caracterizeaz? sectele religioase, cu precizarea c? aceste tr?s?turi nu se reg?sesc cumulativ la toate sectele, ele variind destul de mult de la o grupare la alta.

1. Ruptur? abrupt? cu crestin?tatea istoric?. Deoarece secta crede c? Întreaga Biseric? crestin? a devenit apostat? la scurt timp de la moartea Apostolilor si c? Dumnezeu a dat conduc?torilor sectei o nou? lumin? privind adev?rul mÎntuitor. În consecint?, ea s-a desp?rtit de Biseric? si a devenit complet independent?. Astfel, pentru secte, istoria Bisericii este o chestiune simpl?: de pe vremea lui Hristos nu s-a Înt?mplat cu adev?rat nimic important În Biseric?, pÎn? cÎnd fondatorul sectei a Început organizarea a ceea ce este salutat acum ca singurul popor adev?rat al lui Dumnezeu. Secta se bucur? de separarea initiat? si este foarte multumit? s? r?mÎn? separat?.

Tendinta spre perfectionism. Membrii sectei se simt mult mai sfinti fat? de cei din alte grup?ri religioase, mai ales fat? de membrii Bisericii istorice. Pentru sect? nu este important? o sensibilitate fat? de p?cat, materializat? prin convingerea c? nu suntem la În?ltimea astept?rilor În privinta Îndeplinirii a ceea ce vrea Dumnezeu de la noi. Membrii sectelor se laud? cu ceea ce fac. Ei pretind c? ascult? de Dumnezeu si Îndeplinesc lucr?ri pe care altii le neglijeaz?. Ei cred c? Dumnezeu foloseste standardul lor În ce priveste faptele si se consider? singurii care-l satisfac. Ca urmare, celelalte grup?ri sunt moarte spiritual, ipocrite si crestine doar cu numele.

3. Tendinta de a supra-aprecia lucrurile secundare. Mai precis, sectele tind s? ia anumite adev?ruri secundare si s? le dea o important? mai mare dec?t li se cuvine, În timp ce chestiuni de important? major? sunt nesocotite. Rezultatul este c? teologia sectei devine unilateral? si deformat?. De obicei aceste adev?ruri sunt cele care au dus la nasterea sectei sau care mentin acum separarea. Membrii sectelor au versete speciale În Scriptur? pe care numai ei le Înteleg corect si pe care le consider? providentiale În sustinerea teologiei lor.

4. Comunitatea exclusiv? a celor mÎntuiti. Secta se absolutizeaz? pe sine prin pretentia c? numai ea ar reprezenta comunitatea celor mÎntuiti/iluminati/alesi. Prin contrast, Biserica este fie apostat?, fie unealta diavolului. Membrii sectei sunt prezentati ca sfinti, În timp ce p?catele celorlalti sunt amplificate. Dumnezeu devine astfel proprietatea grup?rii, El apreciindu-i pe toti oameni asa cum face aceasta. Prin urmare, Dumnezeu şi foloseste numai pe membrii sectei ca instrumente pentru a-si revela voia si adev?rul S?u. Ei au astfel o misiune special?. Secta se ridic? pe sine la pozitia transant? a lui Iisus, aplicÎndu-si cuvintele Lui: “Cine nu este cu mine, este ?mpotriva mea.” Ea nu se multumeste cu atitudinea pe care Iisus a recomandat-o ucenicilor Sşi: “Cine nu este ?mpotriva voastr?, este pentru voi” (Luca 9:50).

5. Rolul central al grup?rii În sf?rsitul lumii. Secta este convins? c? a luat nastere conform unui plan special al lui Dumnezeu, pentru a umple un loc l?sat gol de Biserica dep?rtat? de la credinta adev?rat?. Deseori, nasterea sectei marcheaz? un moment istoric În escatologia lumii. Sf?rsitul lumii joac? un rol determinant În teologia grup?rii: ea devine arena pe care se va des?v?rsi glorificarea sectei, atunci cÎnd toti ceilalti vor fi ÎnfrÎnti. Desi poate fi mic? si neÎnsemnat?, atunci cÎnd vine ziua Încheierii socotelilor, ea va primi de la Dumnezeu locul de onoare pe care ?l merit?. Ea este mesagera, cea care preg?teste revenirea lui Hristos si participant? al?turi de Dumnezeu la judecata final?.

Pe evreii vinovati de mÎndrie spiritual? cu privire la locul lor, Iisus i-a avertizat: “Multi de la r?s?rit si de la apus vor veni si vor sta la mas? cu Avraam, cu Isaac si cu Iacov În ?mp?r?tia cerurilor. Iar fiii ?mp?r?tiei vor fi aruncati În Întunericul cel mai din afar?” (Mat. 8:11,12).

6. Conduc?tor carismatic sau mesianic. Acesta fie se consider? Dumnezeu, fie numai el interpreteaz? Scripturile asa cum ar voi Dumnezeu, interpret?ri care nu pot fi contestate de membri. Conduc?torul este auto-numit si nu se subordoneaz? nici unei alte autorit?ti. El hot?r?ste cum trebuie s? gÎndeasc?, s? reactioneze sau s? simt? membrii În diferite situatii ale vietii.

7. Dependent? psihologic? fat? de grup. În timp, membrilor li se induce credinta c? p?r?sirea sectei echivaleaz? cu p?r?sirea lui Dumnezeu si cu pierderea mÎntuirii. Astfel, secta cap?t? un rol tot mai mare În viata individului, cu valente de viat? social? si familial?. Prin urmare, membrii au tendinta s? rup? legaturile cu familia si cu prietenii care nu frecventeaz? gruparea respectiv?. Ei renunt? la telurile În viat? si la activitatile de interes pe care la aveau Înainte de a se al?tura grupului; Întreaga lor viat? Începe s? graviteze În jurul sectei, rezultÎnd o izolare de societate – restul lumii nu sunt mÎntuiti, nu sunt crestini, nu sunt transformati; Secta devine singura surs? valabil? de informare.

Lumea este ?mp?rtit? În noi si ei: curati si p?c?tosi, binele absolut si r?ul absolut. Persoana trebuie s? se schimbe În permanent? pentru a se conforma normelor grupului; tendinta spre rusine si vina sunt folosite ca p?rghii emotionale pentru a-i influenta si manipula pe membri.

Dac? persoana se izoleaz? de familie sau de societate, ea ?si poate pierde simtul realitatii. De aici decurge un comportament nefiresc În societate, la serviciu, etc. Dac? individul nu petrece timp de unul singur, el ?si va pierde capacitatea de a fi obiectiv si de a avea o imagine corecta asupra lucrurilor.

Premize pentru convertire

Farber, Harlow si West (1957) au lansat termenul de “sindrom DDT” pentru a descrie transformarea la nivelul gÎndirii suferita de prizonierii din r?zboiul din Coreea: debilitate, dependenta, teama. Lifton (1961), care a studiat modificarea gÎndirii folosita În universitatile din China, a demonstrat ca procesul nu necesita afectiuni sau probleme fizice. Cultele contemporane, care nu dispun de ajutorul statului, au mai multe În comun cu aceasta transformare a gÎndirii dec?t cu situatia prizonierilor de r?zboi, În sensul ca ele nu folosesc forta fizica. Pentru a-si controla subiectii, ele recurg la subterfugii si la domeniile naturale de intersectie Între ele si individ. Sectele induc st?ri de dependenta pentru a obtine controlul asupra membrilor si folosesc metode de pedeapsa psihologica pentru a Întretine acest control. Procesul, dup? opinia mea, poate fi descris pe scurt ca un sindrom DDT modificat: debilitate, dependent?, team?.

Desi procesul descris aici este complex si variat, cele de mai jos reprezint? schema clasica de aderare la o sect?:

* Individul vulnerabil se Înt?lneste cu grupul.
* Conduc?torul (conduc?torii) grupului se prezint? pe sine ca un binevoitor care şi poate ?mbunatati viata.
* Individul r?spunde pozitiv, are parte de o crestere a respectului de sine si a sentimentului de securitate, acestea avÎnd loc pe fundal psihologic. Individul poate fi considerat ca “racolat”.
* Prin intermediul ?mp?rt?sirii de experiente, a m?rturisirilor si a exemplelor individualizate, conduc?torul(ii) grupul cap?t? acces la punctele tari si la cele slabe ale individului.
* Prin m?rturisiri ale membrilor grupului, prin denigrarea “concurentei” (alte biserici sau grupuri religioase), prin accentuarea constanta a amintirilor rusinoase ale individului si a altor sl?biciuni, prin Îndoctrinarea treptata cu sistemul de gÎndire strict si Închis al cultului, se afirm? superioritatea grupului ca un adev?r fundamental.
* M?rturisirile membrilor, Înt?rirea Încrederii individului În grup, amintirea discreta a sl?biciunilor individului si diferite forme de presiune şi creeaz? individului sentimentul ca bunăstarea lui viitoare, sub toate aspectele, depinde de respectarea credintelor grupului, mai exact a “programului de schimbare”.

Aceste tehnici de influentare sunt Însotite de o subminare a respectului de sine al individului (de exemplu prin exagerarea p?c?toseniei faptelor pe care individul trebuie s? le m?rturiseasc?), suprimarea sau sl?birea gÎndirii critice prin alocarea de sarcini care s? ocupe c?t mai mult din timpul liber al individului si prin repetarea constanta ca numai lucruri rele se pot Înt?mpla dac? nu se respecta reteta de “transformare” sau mÎntuire a grupului. Aceste manipul?ri ?l fac pe individ sa-si exprime loialitatea fata de grup si s? se angajeze s? se schimbe conform cu schema locala. De acum el sau ea va fi considerat ca fiind “pe cale” (ca mergÎnd pe calea “mÎntuirii”, “ilumin?rii”, “cur?tirii”, etc.). Dependenta individului fata de grup este deja creata si afirmata implicit sau explicit. Mai mult, el sau ea accepta autoritatea grupului În definirea binelui sau a r?ului, În inima individului precum si În ceea ce priveste lumea.

Convertitul face apoi obiectul astept?rilor nerealist de mari din partea grupului. Se afirma “cu dragoste” potentialul de care este el capabil, În timp ce membrii grupului m?rturisesc cu putere nivelurile la care au ajuns ei sau idolii lor (conduc?torii sau fondatorii grupului). Misiunea de c?p?tşi a grupului (o falsa mÎntuire) sunt o justificare pentru toate expectatiile denaturate.

Deoarece cuvÎntul grupului este Întotdeauna adev?rat iar gÎndirea “negativa” nu este acceptata, esecurile individului sunt numai si numai ale lui, În timp ce Îndoielile personale sau criticile sunt eliminate sau redefinite ca p?cate personale. Individul are parte de o alienare tot mai mare. Firea lui de dinainte de a veni În sect? este eliminata; Îndoielile cu privire la grup sunt eliminate din gÎndire; este mentinut sentimentul de vinovatie de a nu te ridica la nivelul astept?rilor grupului. Singura adaptare posibila este fragmentarea si compartimentizarea. Nu este surprinz?tor deci ca multi doctori considera disocierea ca reprezentÎnd miezul tulbur?rilor si disfunctionalitatilor legate de secte.

Alienarea individului va atrage dup? sine ruperea psihologica, dac? nu si fizica, de lumea exterioara, În special de familie. Informatiile din exterior amenint? s? tulbure falsul sistem de valori si echilibru al individului, pe care acesta le-a preluat de la grup În Încercarea de a se conforma cerintelor implicit afirmate ale grupului. Aceasta alienare accentueaz? dependenta individului fata de grup.

Grupul promoveaz? echilibrul disociativ al individului, ÎncurajÎnd activ dependenta acestuia, de exemplu prin exagerarea “p?catelor” din trecut si a conflictelor cu familia, prin denigrarea celor din afara, prin folosirea de cÎnt?ri care s? abat? orice gÎndire critica si prin oferirea de posibilit?ti prin care individul poate ocupa un anume loc În structura grupului (de exemplu a lucra În beneficiul grupului, a vinde reviste pe strada, a munci pentru construirea/Întretinerea locului de adunare).

Grupul favorizeaz? dependenta crescÎnda a individului, prezentÎnd pericole si tragedii care se vor Înt?mpla dac? individul sau o forta din afar? (vizita unui membru al familiei, de exemplu) tulbura echilibrul disociativ care şi permite lui sau ei s? functioneze În acel sistem Închis. De obicei pedeapsa este de natura psihologica sau metafizica. În unele secte, la initiativa conduc?torului grupului sau a unor membrii “fierbinti pe cale”, individul este ostracizat, evitat si catalogat ca avÎnd un “duh rau” sau ca fiind rebel. Mai mult, individul este avertizat c? dac? persevereaz? În acea atitudine critica, ?si pierde mÎntuirea si, În general, ?l asteapt? iadul. Trebuie amintit ca aceste amenint?ri sau pedepse apar În contextul unei dependente fata de grup si al unei alien?ri psihologice (separ?ri) fata de sistemul de suport din trecut. Aceasta face avertiz?rile grupului mult mai puternice dec?t avertiz?rile folosite de grup?rile religioase traditionale, de genul “vei ajunge În iad dac? mori avÎnd un p?cat de moarte”.

Rezultatul acestui proces, atunci cÎnd este dus pÎn? la cap?t, este o persoana care vrea s? para foarte fericita, dar care ascunde o suferint? adÎnc?. Cu un z?mbet nenatural pe fata, persoana va m?rturisi cum i s-a schimbat viata si chiar cum “fratii” au devenit oxigen pentru ea. În aceste cazuri dependenta este totala iar persoana nu concepe sa-si trşiasc? viata separat. Înt?lniri c?t mai frecvente, petrecerea ?mpreun? a timpului, pres?rat? cu m?rturisiri personale, totul creeaz? un univers Închis si şi dau individului senzatia ca nici nu ar putea trai f?r? grup. Am discutat cu multi fosti membri de secte care, atunci cÎnd au p?r?sit adunarea si au vorbit cu alti fosti membri, a fost surprinsi s? constate ca multi dintre “fratii” lor z?mbeau si ei fals, cu totii crezÎnd ca ei sunt singurii care nu se simt bine acolo.

Cine ader? la aceste secte si de ce?

Contrar p?rerii generale ca membrii acestor secte sunt “ciudati”, cercet?rile si dovezile arata ca majoritatea acestor membri sunt persoane relativ normale, desi o treime se pare ca au avut parte de usoare tulbur?ri psihice Înainte de convertire. Trebuie mentionat, de asemenea, c? un studiu recent efectuat de Institutul de SÎn?tate Mintal? din SUA arata ca aproximativ 20% din populatia general? are sufer? de cel putin o tulburare psihic?.

Membrii includ tineri, b?trÎni, bogati, s?raci, educati si needucati. Nu este usor de identificat tipul de persoana care adera la o sect?. Oricum, experientele clinice si studiile efectuate arata ca marea majoritate a celor care au aderat sufereau de un stres semnificativ (deseori legat de crizele normale ale adolescentei si ale primei tinereti, cum ar fi idile esuate, esecuri la scoala sau confuzii profesionale) Înainte de venirea În aceste secte. Deoarece capacitatea lor de a face fata problemelor vietii era redusa, aceste persoane stresate erau mai deschise dec?t altele la ofertele de “cai către fericire”.

Alti factori care pot indica o persoana influentabil? de către o sect? includ:

* dependent? (dorinta de a fi al cuiva; lipsa de Încredere În sine)
* labilitate psihic? (incapacitatea de a spune Nu sau de a manifesta scepticism sau Îndoiala)
* naivitate (capacitate redusa de a analiza critic afirmatiile cuiva, ceea ce vede, aude sau gÎndeste, etc.)
* intolerant? la ambiguitate (nevoie de r?spunsuri absolute, ner?bdarea de a obtine r?spunsuri)
* deziluzie cultural? (Înstrşinare, nemultumire de conditia social?)
* c?utarea de sensuri spirituale.
* singur?tate si lipsa prietenilor; secta ofer? peste noapte o viata sociala.
* ignorant? fat? de modurile În care un grup poate manipula individul.

Atunci cÎnd persoanele vulnerabile pentru unul din aceste motive Înt?lnesc un astfel de grup care practica tehnici de control al mintii, convertirea se poate produce relativ usor, În functie de c?t de bine se potrivesc doctrina grupului, mediul social si practicile de control al mintii cu punctele sensibile ale individului. Persoanele labile, de exemplu, pot fi foarte susceptibile la activitatea de convingere a grupului deoarece le este teama s? conteste orientarea dogmatica a sectei.

Convertirea la aceste secte nu reprezint? rezultatul unei alegeri, ci a unei c?deri, alunec?ri sau atrageri. Punctele vulnerabile nu sunt de natura s? “conduc?” individul către un anume grup. Grupul se foloseste de aceste puncte slabe si şi amageste pe indivizi pentru a-i convinge s? se al?ture si s? renunte la modul lor de viata anterior. Manipularea de către grup pe baza punctelor slabe ale persoanei nu este de obicei un lucru rational, gÎndit sau planificat, ci un mecanism tacit rezultat din mediul strict si Închis.

Cum se schimb? cei care ader? la secte?

Dup? ce convertitii se Înroleaz? Într-o sect?, modul de gÎndire, de simtire si de actiune al cultului devine o a doua natura, În timp ce aspectele importante anterioare venirii În sect? sunt suprimate sau se atrofiaz? prin abandonare. Noi convertiti Încep sa-si formeze o carapace datorita asaltului propagandistic al sectei. Încep s? apar? ca “defazati”, rigizi si stereotipici În r?spunsuri, cu un vocabular limitat, cu o capacitate redusa de analiza si fatis distanti În relatiile cu ceilalti. Multi parinti au spus: “Acesta nu e copilul meu!”. Astfel de constat?ri Înt?resc opinia ca membrii unor astfel de secte sunt un fel de “zombi” sau niste roboti. Desi aceasta descriere este o exagerare, ea reflecta totusi faptul ca manipul?rile sectare formeaz? În timp o forma denaturata de constiinta la unele persoane.

Cu timpul, convertitii reduc din distanta fata de restul lumii, din “defazaj”. Învata diferite metode sau adopta atitudini de suprafata pentru a combate opinia generala despre ei si pentru a-i minti mai usor pe altii si pe sine. Deseori ei pierd leg?tura cu persoanele cunoscute anterior venirii În grup, ca rezultat al opozitiei sectei fata de parinti si de societate. Mai mult, În cadrul grupului devin apreciati pentru conformarea cu cerintele sectei de care au devenit at?t de dependenti. Eventual sunt prezentati noilor veniti ca “eroi ai credintei”, modele vrednic de urmat.

Dac? li se permite amintirile suprimate sau Îndoielile Înabusite s? vina la suprafata, acestea pot declansa o anxietate care, la rÎndul ei, poate favoriza anumite stari de cvasi-transa, cum ar fi vorbirea În limbi, În scopul ap?r?rii sistemului de gÎndire, de sentimente si de comportament al cultului. Astfel de persoane pot avea un comportament normal, cel putin la suprafata. Totusi, adaptarea lor la societate depinde de m?sura În care si-au p?strat vechiul mod de gÎndire, telurile, valorile si afectele personale. Un nivel normal de dezvoltare psihologica si integrare a personalitatii este foarte greu de atins.

Cum şi influenteaz? pe oameni apartenenta la o sect??

Deoarece sesizeaz? deseori schimb?rile negative care le scap? noilor convertiti, familiile acestora sunt de obicei primele rÎnite. În Încercarea lor de a-si ajuta rudele c?zute În aceste culte, familiile au parte de frustr?ri, lipsa de ajutor, vina si, din cauza ca putini le Înteleg situatia, de singur?tate.

Membrii pot fi afectati În sensul ca ?si pierd autonomia psihologica. Mai mult, separarea grupului de restul societatii, În numele ideii biblice de “iesire din lume”, şi lipseste pe membri de ocazia de a Învata din variatele experiente ale unei vieti normale. Membrii pot pierde irecuperabil ani Într-o stare de “blocaj al dezvolt?rii”. În unele cazuri, ei au parte de c?deri psihice. Copiii din astfel de secte sunt supusi riscului de neglijare din partea parintilor din cauza ca parintii si-au modificat sistemul anterior si normal de afecte, declinÎndu-si acum tacit responsabilitatea pe motivul “voii Domnului” sau al unei entit?ti superioare.

Cei care p?r?sesc grupul au parte de sentimente de anxietate, depresie, mÎnie, teama, vina, tulbur?ri de gÎndire, “plutire”, trecere de la atitudinea sectar? fata de lume la una nesectar?, sau senzatia ca sunt Întepeniti Într-o stare intermediar?. Aceasta tulburare emotional? afecteaz? capacitatea de a lua decizii si de a-si asuma responsabilit?tile vietii.

Într-adev?r, multi fosti membri au nevoie de un an sau doi pentru a se Întoarce la vechiul nivel de adaptare, În timp de unii sufer? c?deri nervoase sau r?mÎn afectati psihologic ani de zile.

Nu toti cei care adera la o sect? sunt afectati din punct de vedere psihologic. Unii se refugiaz? Într-o sect? din fata dificult?tilor vietii, prea mari pentru ei. Altii au putut p?stra o distanta emotional? si au urmat secta f?r? a deveni Îns? cu adev?rat o parte din el si f?r? a fi prea afectati de ideologia grupului. În fine, unii au t?ria de a rezista presiunii propagandistice, ceea ce le permite sa-si p?streze un grad de autonomie chiar Într-un mediu foarte presant.

De ce pleac? oamenii din secte?

Oamenii pot pleca din secte din mai multe motive. Dup? ce au devenit constienti de coruptia si/sau ipocrizia din interiorul grupului, indivizii care si-au p?strat un grad de independenta si o oarecare leg?tura cu vechile lor valori pot pur si simplu s? plece, deziluzionati. Alti membri pleac? pentru ca s-au plictisit de rutina prozelitismului sau a colect?rii de fonduri, prezenta În adunare dÎndu-le un sentiment de “tras barca pe uscat”. Uneori chiar si cei mai “fierbinti” membrii ai cultului ajung s? se simt? nepotriviti În fata cerintelor exagerate ale sectei si pleac?, nu pentru ca au Încetat s? mai cread?, ci pentru ca se simt niste esecuri irecuperabile. Altii pot renunta la sect? dup? ce se reÎnt?lnesc cu vechile valori, teluri În viata, interese sau relatii, ca rezultat al vizitelor parintilor sau a discutiilor cu fosti membri.

Este usor s? p?r?sesti o sect??

Persoanele care Încep s? se gÎndeasc? s? p?r?seasc? adunarea se vad supusi anumitor presiuni s? r?mÎn?. Unii fosti membri povestesc ca au avut nevoie de luni, chiar ani de zile pentru a g?si puterea s? plece. Unii au fost at?t de intimidati Înc?t au plecat În secret.

Desi majoritatea membrilor din secte singuri În cele din urma, rudele nu trebuie s? fie linistite. Mai Întşi, multi, dac? nu majoritatea celor care pleac? singuri sunt afectati din punct de vedere psihologic, deseori Într-o maniera pe care ei nu o Înteleg. În al doilea rÎnd, unii nu pleac? niciodat? si sunt afectati foarte grav. În al treilea rÎnd, nu se poate prezice cine va pleca si cine nu sau cine va fi afectat. În consecinta, a renunta la atentie din partea rudelor Înainte de vreme este ca si cum ai renunta la precautii În cazul tinerilor care fumeaz? marijuana pe motivul ca majoritatea celor care Încearc? marijuana nu devin drogati.

Ce este consilierea pentru iesirea din sect?? Cum difer? aceasta de deprogramare?

Consilierea pentru iesirea dintr-o sect? si deprogramarea implic? discutarea cu membrii sectei (uneori În sedinte lungi, pe parcursul multor zile), pentru a-i ajuta s? identifice practicile manipulante si Înselatoare ale sectei, sa-si refac? leg?turile avute anterior de convertire si sa-si reia capacitatea de a gÎndi independent si critic. Aceste doua concepte difer? Îns? printr-un aspect foarte important.

Deprogramarea, spre deosebire de consiliere, este asociata unui proces de “salvare” În care membrii familiei si prietenii au un rol extrem de important.

Desi propaganda din interiorul sectei Încearc? s? contracareze procesul de “salvare”, numindu-l “c?dere de la credint?”, “p?r?sire a cşii”, “Întoarcere la p?cat” sau la lumea cea rea, multi fosti membri care au fost ajutati s? se re-echilibreze au declarat ca au fost surprinsi de respectul si grija de care au avut parte.

Riscurile esuarii unui astfel de proces de “salvare” sunt mari. În unele cazuri copiii au dezvoltat o ura fata de parinti si În general, fata de cei din afara grupului. Lipsa de tact si de r?bdare a familiei a fost atent speculata de sect? pentru a Înt?ri În mintea persoanei imaginea de r?utate a lumii din afara, persoana devenind În cele din urm? mai legat? de grup.

Reactii organizate la adresa sectelor

În Occident, opozitia social?, organizat?, fat? de secte a Început s? apar? În anii 1960, În special din partea p?rintilor, din cauza eforturilor unor secte de a-i atrage pe tineri si datorit? influentelor asupra acestora. Recrutarea În secte conducea si conduce În unele cazuri la abandon scolar si la adoptarea unui stil de viat? separat de familie, Într-un cadru strict sectar. Conformismul, obedienta si disciplina membrilor sectelor au tras semnale de alarm?. Unele secte le solicitau membrilor s? se separe fizic de mediul social anterior si s? se retrag? În anumite locuri, ÎntrerupÎnd orice contact cu familia si cu cei din afara organizatiei.

P?rintii si alte persoane Îngrijorate au acuzat sectele c? folosesc metode de Înselare si manipulare pentru recrutarea si p?strarea membrilor. Una dintre cel mai grave acuzatii a fost aceea c? sectele folosesc tehnici de sp?lare a creierului astfel Înc?t membrii devin incapabili de a gÎndi independent, obiectiv.

Primul grup social anti-secte a fost Comitetul P?rintilor pentru Eliberarea Copiilor din secta Copiii lui Dumnezeu (pe scurt, FREECOG), format la Începutul anilor 1970. FREECOG denunta secta Copiii lui Dumnezeu din cauza practicilor sexuale care includeau sexul În grup si recrutarea de noi membri prin tehnici de seducere sexual?. PÎn? la jum?tatea anilor 1970, publicitatea realizat? ?mpotriva sectelor a condus la aparitia unei misc?ri anti-secte În America de Nord, În Europa de vest si În alte zone din lume. La Începutul anilor 1980, majoritatea asociatiilor de p?rinti s-au unit În ceea ce a devenit Cult Awareness Network (Reteaua Anti-Secte).

Date fiind pericolele apartenentei la o sect?, multi p?rinti au recurs la retragerea fortat? a copiilor lor din acele secte. În unele cazuri copiii au fost luati cu forta si tinuti Închisi ?mpotriva vointei lor. P?rintii au recurs apoi la deprogramare, ceea ce implica presiuni psihologice intense pentru a rupe dependenta individului de grupul respectiv. În replic? la aceste m?suri, unele grupuri de “ap?rare a drepturilor omului” au atras atentia c? sunt Înc?lcate anumite libert?ti fundamentale ale cet?teanului.

Controversa În ceea ce priveste sectele a condus la studierea organizat? a noilor religii. Informarea si cunoasterea În detaliu a practicilor si credintelor unei secte sunt necesare ca o m?sur? de prevenire a alien?rii acelor persoane care ar putea fi recrutate În astfel de organizatii religioase.

publicat 23.11.2009 pe www.moldovacrestina.info

Sursa: odaia.go.ro


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.