verdiunea moldoveneasca русская версия


Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

3 decembrie 2016

„Nu vă îmbătaţi de vin, întru care este desfrânarea ” (Efeseni 5, 18) Să îndreptăm astăzi limba noastră împotriva beţiei şi să răsturnăm la pământ acest fel de vieţuire ruşinoasă şi fără de rânduială! Voim a pârî pe cei ce s-au dedat ei, nu pentru a-i arunca în ruşine, ci pentru a-i slobozi din ruşine; nu pentru a le face jigniri, ci pentru a-i îndrepta; nu pentru a-i da defăimării obşteşti, ci pentru a-i apăra de defăimarea cea înfricoşată şi a-i scăpa din mâinile satanei. Căci cine trăieşte în beţie, desfătare şi necumpătare a căzut sub... 

Tipic pentru  ziua de 04.12.2016

Tipic pentru ziua de 04.12.2016

2 decembrie 2016

Неделя 24-я по Пятидесятнице. Глас 7-й. Введе́ние (Вход) во храм Пресвятой Владычицы нашей Богородицы и Приснодевы Марии. Бденная служба праздника Введения во храм Пресвятой Богородицы совершается вместе с воскресной службой Октоиха (по 1-й Марковой главе Типикона под 21 ноября: «Подоба́ет ве́дати, я́ко а́ще случи́тся пра́здник Введе́ния... 

Superficialitatea

Superficialitatea

1 decembrie 2016

Avem o vorbă în popor pentru cei ce nu duc o treabă până la capăt. Spunem că face treabă de mântuială! Alfel spus, a face treabă de mântuială se numeşte superficialitate. E important a înţelege ce este superficialitatea, de ce este dăunătoare omului şi cum poate fi evitată. Superficialitatea se descrie ca o lipsă de profunzime, de neînţelegere a sensului vieţii şi a adâncurilor ei.  Superficialitatea este una dintre bolile cele mai răspândite ale societaţii contemporane. Ea rezultă şi din faptul că omul doreşte să câştige mult cu efort puţin, să reuşească... 

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

22 noiembrie 2016

La 20 noiembrie 2016, în Duminica a 22-a după Cincizecime, la catedrala sobornicească „Hristos Mântuitorul”, or. Moscova, Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii Chiril împreună cu Întâistătătorii şi reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe Locale, cu o ceată de arhierei şi clerici ai Bisericii Ortodoxe Ruse a săvârşit Dumnezeiasca Liturghie. În această zi Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse a împlinit 70 de ani. Slujba dumnezeiască a fost condusă de: Preafericitului Papă și Patriarh al Alexandriei și al întregii Africi Teodor II; Preafericitul... 

Zi cu hram la Sîngerei

Zi cu hram la Sîngerei

21 noiembrie 2016

Luni, 21 noiembrie 2016, de ziua pomenirii „Sf.Arh.Mihail și Gavriil”, una din cele trei biserici din orașul Sîngerei și-a serbat ziua ocrotitorilor cerești. Sfînta Liturhie a fost săvîrșită de protoiereul Maxim Guzun, blagocinul raionului Sîngerei și parohul bisericii. La finalul sfintei Liturghii a fost săvîrșit un Te-Deum de mulțumire. Printre cei prezenți s-a numărat protoiereul Ioan Ursachi, parohul bisericii „Sf.M.Mc.Gheorghe” din același oraș; primarul orașului Sîngerei, Gheorghe Brașovschi; șeful IP Sîngerei, precum și alți funcționari publici ai orașului.... 

Privelistea mormintelor

Privelistea mormintelor

19 noiembrie 2016

Privelistea mormintelor nu este lipsita de importanta în desavârsirea întelepciunii noastre. Privindu-le, sufletul nostru, daca lâncezea, tresare de îndata, iar de era treaz si vrednic, înca si mai vrednic se face. Cel ce se plânge ca-i sarac, primeste de la aceasta priveliste o binevenita mângâiere; iar cel ce umfla de trufie ca-i bogat, e trezit la realitate si smerit. Vederea mormintelor predispune pe fiecare dintre noi sa cugete, chiar de n-ar vrea, asupra sfârsitului propriu; ea ne încredinteaza de a nu mai crede temeinic nici unul din lucrurile lumii acesteia, placute sau suparatoare;... 

Slujirea preoților militari

Slujirea preoților militari

14 noiembrie 2016

Luni, 14 noiembrie, cu binecuvântarea Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe din Moldova, în incinta Centrului de Cultură şi Istorie Militară din mun. Chișinău s-a desfășurat conferința pastoral-misionară – „Slujirea preoților militari”. Pentru activitatea pastoral-misionară în Instituțiile de Forță, militare și penitenciare, din partea Episcopiei noastre au fost binecuvântați următorii preoți: protoiereu Pavel Petrov pentru municipiul Bălți; protoiereu Oleg Fistican pentru raionul Fălești; protoiereu Victor Guleac pentru raionul Glodeni; protoiereu Maxim Guzun... 

Daca e posedat de vreun demon iute alergi la sfinti, dar daca e învins de pacate de ce nu faci nimic?

Daca e posedat de vreun demon iute alergi la sfinti, dar daca e învins de pacate de ce nu faci nimic?

12 noiembrie 2016

Daca vezi vreun evadat ca-ti bate copilul, te mânii si te repezi ca o fiara asupra lui, dar stai linistit si nu faci nimic, dacă în fiecare zi vezi demonii atacându-l si împingându-l la pacate. Stai si nu-l scapi din ghearele lor. Daca copilul ti-e cumva posedat, alergi la toti sfintii si tulburi linistea si celor ce pustnicesc prin vârfuri de munti, ca sa-l scapi de nebunie. Dar, desi vezi cum în fiecare zi îl tulbura pacatul, care este cel mai îngrozitor demon, nu faci nimic. Si chiar sa fie cineva posedat de un demon, nu este deloc îngrozitor, pentru ca demonul nu poate cu nici un... 

Întrunirea  profesorilor de Religie din Sîngerei

Întrunirea profesorilor de Religie din Sîngerei

11 noiembrie 2016

“Pentru o educație creștinească corectă sunt necesare trei lucruri: puține cuvinte, multe exemple și mai multă rugăciune” (sf. Paisie Aghioritul). Joi, 10 noiembrie 2016, la gimnaziul ,,Iurie Boghiu” din satul Flămînzeni, raionul Sîngerei, s-a desfășurat atelierul de formare continuă a profesorilor de Religie cu genericul ,,Acces, relevanță, calitate în educație – competențe pentru viitor”. Seminarul a început cu prezentarea instituției de către doamna Cumpătă Lilia, directorul gimnaziului, apoi a urmat lecția publică la clasa II-a, cu subiectul: ,,Minunea... 

Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră şi în vison, veselindu-se în toate zilele în chip strălucit

Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră şi în vison, veselindu-se în toate zilele în chip strălucit

5 noiembrie 2016

Prin această pildă, Hristos voieşte să ne înveţe următoarele: Era un om bogat, zice El, care trăia în multe desfrânări, şi totuşi nu suferise nici o nenorocire, ci, dimpotrivă, îi curgeau toate bunurile ca un râu. Că pe el nu l-a ajuns nici o întâmplare rea, neaşteptată, că n-a avut nici o pricină de descurajare şi nici o neîndemânare în viaţă, aceasta arată Domnul prin cuvintele: „veselindu-se în toate zilele luminat”. Iar că el trăia în păcate, se vede din sfârşitul ce l-a ajuns, şi încă mai dinainte, din dispreţul său către săraci. Căci el n-a... 

Te-deumul din duminica ortodoxiei



te-deum in duminica ortodoxiei.jpgDupă otpustul

Diaconul: Binecuvintează stăpâne.

Preotul: Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Strana: Amin.

Diaconul: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie.

Strana (sau clerul) cântă: Împărate Ceresc….

Citeţul: Sfinte Dumnezeule…, Preasfântă Treime…, Tatăl nostru….

Preotul, ecfonisulCă a Ta este împărăţia şi puterea şi slava a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Citeţul: Amin. Doamne miluieşte (12 ori), Slavă… Şi acum…  Veniţi să ne închinăm… (de 3 ori) şi Ps. 74:

Lăuda-Te-vom pe Tine, Dumnezeule, lăuda-Te-vom şi vom chema numele Tău. Voi spune toate minunile Tale. Când va fi vremea, cu dreptate voi judeca. Cutremuratu-s-a pământul şi toţi cei ce locuiesc pe el; eu am întărit stâlpii lui. Zis-am celor fără de lege: „Nu faceţi fărădelege!”, şi păcătoşilor: „Nu înălţaţi fruntea! Nu ridicaţi la înălţime fruntea voastră, să nu grăiţi nedreptate împotriva lui Dumnezeu”. Că nici de la răsărit, nici de la apus, nici din munţii pustiei, nu vine ajutorul. Că Dumnezeu este Judecătorul, pe unul îl smereşte şi pe altul îl înalţă. Paharul este în mâna Domnului, plin cu vin curat bine mirositor; şi-l trece de la unul la altul, dar drojdia lui nu s-a vărsat; din ea vor bea toţi păcătoşii pământului. Iar eu mă voi bucura în veac, cânta-voi Dumnezeului lui Iacob. Şi toate frunţile păcătoşilor voi zdrobi şi se va înălţa fruntea dreptului.

Slavă… Şi acum…  Aliluia… slavă Ţie, Dumnezeule (de 3 ori).

Diaconul zice ectenia mare, adăugând cererile speciale:

Cu pace, Domnului să ne rugăm.

Strana: Doamne miluieşte.

Pentru pacea de sus şi pentru mântuirea sufletelor noastre, Domnului să ne rugăm.

Pentru pacea a toată lumea, pentru bunăstarea sfintelor lui Dumnezeu Biserici şi pentru unirea tuturor, Domnului să ne rugăm.

Pentru sfântă biserica aceasta şi pentru cei ce cu credinţă, cu evlavie şi cu frică de Dumnezeu intră într-însa, Domnului să ne rugăm.

Pentru Marele Domn şi Părintele nostru Prea Fericitul Patriarh Kiril şi pentru Domnul nostru Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Vladimir, pentru cinstita preoţime şi cea întru Hristos diaconime şi pentru tot clerul şi poporul, Domnului să ne rugăm.

Pentru de Dumnezeu păzită Ţara noastră, stăpânirea, oastea şi poporul ei, Domnului să ne rugăm.

Pentru sfânt locaşul acesta, ţara aceasta pentru toate oraşele şi satele şi pentru cei ce cu credinţă locuiesc într-însele, Domnului să ne rugăm.

Pentru bună-întocmirea văzduhului, pentru îmbelşugarea roadelor pământului şi pentru vremuri paşnice, Domnului să ne rugăm.

Pentru cei ce călătoresc pe ape, pe uscat, şi prin aer, pentru cei bolnavi, pentru cei ce se ostenesc, pentru cei robiţi şi pentru mântuirea lor, Domnului să ne rugăm.

Pentru ca să caute cu ochiul Său cel milostiv la Sfânta Sa Biserică, şi să o păzească nevătămată şi nebiruită de erezii şi de eresuri, şi cu pacea Sa să o îngrădească, Domnului să ne rugăm.

Pentru ca să potolească dezbinările din Biserica Sa şi cu puterea Sfântului Duh să-i întoarcă pe toţi cei abătuţi la cunoaşterea adevărului şi în turma Sa cea aleasă să-i numere, Domnului să ne rugăm.

Pentru ca să lumineze gândurile cele întunecate de necredinţă cu lumina înţelegerii de Dumnezeu, iar pe ai Săi credincioşi să-i întărească şi neclintiţi în dreapta credinţă să-i păzească, Domnului să ne rugăm.

Pentru ca să fim izbăviţi noi de tot necazul, mânia, primejdia şi nevoia, Domnului să ne rugăm.

Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe noi, Dumnezeule, cu harul Tău.

Pe Preasfânta, Curata, preabinecuvântata, slăvita Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenindu-o; pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Strana: Ţie, Doamne.

Preotul, ecfonisul: Că Ţie se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Strana: Amin.

Diaconul zice cu glas mare:

Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă; bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului.

Stih: Mărturisiţi-vă Domnului că este bun, că în veac este mila Lui.

Stih: Înconjurând m-au înconjurat şi întru numele Domnului i-am înfrânt pe ei.

Stih: Nu voi muri, ci voi fi viu şi voi povesti lucrurile Domnului.

Stih: Piatra pe care n-au socotit-o ziditorii, aceasta s-a făcut în capul unghiului; de la Domnul s-a făcut aceasta şi este minunată întru ochii noştri.

Strana: Dumnezeu este Domnul… (de 4 ori) pe gl. al 4-lea; apoi aceste tropare:

Troparul, gl. al 4-lea:

Mulţumitori fiind noi, nevrednicii robii Tăi, Doamne, / pentru binefacerile Tale cele mari, ce le-ai făcut asupra noastră; / lăudând, Te binecuvântăm, mulţumim, cântăm şi slăvim marea Ta milostivire, / şi cu dragoste ca nişte robi, strigăm Ţie: // Făcătorule de bine, Mântuitorul nostru, slavă Ţie.

Slavă…, gl. al 3-lea:

De binefacerile şi darurile Tale / ca nişte robi nevrednici învrednicindu-ne în dar, Stăpâne, / cu osârdie alergând către Tine; / mulţumire Îţi aducem Ţie după putere, / şi slăvindu-Te ca pe un Dătător de bine şi Făcător a toate, strigăm: // slavă Ţie, Dumnezeule, întru tot Milostive.

Şi acum…, gl. al 4-lea:

După cum Biserica cea de sus ai întărit-o cu strălucire,/ aşa şi pe cea de jos ai arătat-o cu adevărat împodobită cu frumuseţea sfântului locaş al slavei Tale, Doamne,/ întăreşte-o pe aceasta în veacul veacului,/ şi primeşte în ea rugăciunile noastre aduse neîncetat Ţie pentru Născătoarea de Dumnezeu,/ Cel ce eşti Viaţa şi Învierea tuturor.

Diaconul: Să luăm aminte.

Preotul: Pace tuturor.

Citeţul: Şi duhului tău.

Diaconul: Înţelepciune.

Citeţul zice Prochimenul (Strana îl cântă), după rânduiala Tipicului:

Prochimen gl. al 4-lea: Răsădiţi fiind în casa Domnului, // în curţile Dumnezeului nostru vor înflori.

Stih: Bucuraţi-vă drepţilor întru Domnul, celor drepţi se cuvine laudă.

Diaconul: Înţelepciune.

Citeţul: Din Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, citire.

Diaconul: Să luăm aminte.

Citeţul: citeşte Apostolul (Romani, 16, 17-20):

Fraţilor, vă îndemn să vă păziţi de cei ce fac dezbinări şi sminteli împotriva învăţăturii pe care  aţi primit-o. Depărtaţi-vă de ei. Căci unii ca aceştia nu slujesc Domnului nostru Iisus Hristos, ci pântecelui lor, şi prin vorbele lor frumoase şi măgulitoare, înşeală inimile celor fără de răutate. Căci ascultarea voastră este cunoscută de toţi. Mă bucur deci de voi şi voiesc să fiţi înţelepţi spre bine şi nevinovaţi la rău. Iar Dumnezeul păcii va zdrobi repede sub picioarele voastre pe satana. Harul Domnului nostru Iisus Hristos cu voi. Amin.

Preotul: Pace ţie cititorule.

Citeţul: Şi duhului tău.

Diaconul: Înţelepciune drepţi să ascultăm Sfânta Evanghelie.

Preotul: Pace tuturor.

Strana: Şi duhului tău.

Preotul: Din Sfânta Evanghelie de la Matei, citire.

Strana: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie.

Diaconul: Să luăm aminte.

Preotul: citeşte Evanghelia (Matei, 18, 10-18):

Zis-a Domnul: Vedeţi să nu dispreţuiţi pe vreunul din aceştia mici, că zic vouă: Că îngerii lor, în ceruri, pururea văd faţa Tatălui Meu, Care este în ceruri. Căci Fiul Omului a venit să caute şi să mântuiască pe cel pierdut. Ce vi se pare? Dacă un om ar avea o sută de oi şi una din ele s-ar rătăci, nu va lăsa, oare, în munţi pe cele nouăzeci şi nouă şi ducându-se va căuta pe cea rătăcită? Şi dacă s-ar întâmpla s-o găsească, adevăr grăiesc vouă, că s-ar bucura de ea mai mult, decât de cele nouăzeci şi nouă, ca-re nu s-au rătăcit. Astfel nu este vrere înaintea Tatălui vostru, Cel din ceruri, ca să piară vreunul dintr-aceştia mici. De-ţi va greşi ţie fratele tău, mergi, mustră-l pe el între tine şi el singur. Şi de te va asculta, ai câştigat pe fratele tău. Iar de nu te va asculta, ia cu tine încă unul sau doi, ca din gura a doi sau trei martori să se statornicească tot cu-vântul. Şi de nu-i va asculta pe ei, spune-l Bisericii; şi de nu va asculta nici de Biserică, să-şi fie ţie ca un păgân şi vameş. Adevărat grăiesc vouă: oricâte veţi lega pe pământ, vor fi legate şi în cer, şi oricâte veţi dezlega pe pământ, vor fi dezlegate şi în cer.

Strana: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie.

Diaconul zice ectenia întreită, adăugând cererile speciale:

Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.

Strana: Doamne miluieşte. (de 3 ori).

Încă ne rugăm pentru Marele Domn şi Părintele nostru Prea Ferici­tul Patriarh Kiril şi pentru Domnul nostru Înalt Prea Sfinţitul Mitropoli­t Vladimir şi pentru toţi cei întru Hristos fraţi ai noştri.

Încă ne rugăm pentru de Dumnezeu păzită Ţara noastră, stăpânirea, oastea şi poporul ei, ca şi noi întru liniştea lor viaţă lină şi fără gâlceavă să vieţuim întru toată bună credinţa şi curăţenia.

Cel ce nu voieşti moartea păcătoşilor, ci aştepţi întoarcerea şi pocăinţa lor, întoarce-i pe toţi cei abătuţi la Sfânta Ta Biserică, rugămu-ne Ţie, Mi-lostive Doamne, auzi-ne şi ne miluieşte.

Cel ce ai zidit lumea aceasta spre slava Ta, fă ca şi cei ce se împotrivesc Cuvântului Tău să se întoarcă, şi împreună cu toţi credincioşii, cu credinţă adevărată şi cu cucernicie să Te preaslăvească pe Tine, Dumnezeul nostru, rugămu-ne Ţie, Atotputernice Ziditorule, auzi-ne şi ne miluieşte.

Cel ce ne-ai dat nouă porunca Ta, să Te iubim pe Tine, Dumnezeul nostru, şi pe aproapele nostru, fă ca ura, vrăjmăşiile, supărările, mita, încălcările de poruncă şi alte fărădelegi să înceteze, iar dragostea adevărată să împărăţească în inimile noastre, rugămu-ne Ţie, Mântuitorul nostru, auzi-ne şi cu milostivire ne miluieşte.

Încă ne rugăm pentru fraţii noştri, preoţi, ieromonahi, ierodiaconi, diaconi, monahi şi monahii şi pentru toţi cei întru Hristos fraţi ai noştri.

Încă ne rugăm pentru fericiţii şi pururea pomeniţii ctitori ai sfântului locaşului acestuia şi pentru cei mai dinainte adormiţi părinţi şi fraţi ai noştri drept-măritori creştini, care odihnesc aici şi pretutindenea.

Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea, lăsarea şi iertarea păcatelor robilor lui Dumnezeu enoriaşi, ctitori şi binefăcători ai sfântului locaşului acestuia.

Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri şi fac bine în sfântă şi întru tot cinstită biserica aceasta, pentru cei ce se ostenesc, pentru cei ce cântă şi pentru poporul ce stă înainte şi aşteaptă de la Tine mare şi bogată milă.

Preotul, ecfonisul: Auzi-ne pe noi, Dumnezeule, Mântuitorul nostru, nădejdea tuturor marginilor pământului şi a celor ce sunt pe mare departe şi, Milostive Stăpâne, milostiv fii nouă, faţă de păcatele noastre şi ne miluieşte pe noi.

Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti şi Ţie slavă înălţăm, Ta-tălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Strana: Amin.

Diaconul: Domnului să ne rugăm.

Strana: Doamne miluieşte.

Preotul: citeşte RUGĂCIUNEA:

Dumnezeule Preaînalte, Stăpâne şi Ziditorule a toată făptura, Cel ce pe toate le plineşti cu măreţia Ta şi pe toate le ţii cu puterea Ta! Ţie Dumnezeului nostru Atotdăruitor, mulţumire aducem noi, nevrednicii, şi ne rugăm să nu Te întorci de la noi pentru fărădelegile noastre, ci mai degrab să ne întâmpine milele Tale. Pentru izbăvirea noastră Tu ai trimis pe Unul-Născut Fiul Tău şi ai binevestit îngăduinţa Ta cea nemăsurată faţă de neamul omenesc, căci cu vrere voieşti şi aştepţi să ne întoarcem la Tine şi să fim mântuiţi. Având îngăduinţă faţă de neputinţa firii noastre, Tu ne întăreşti cu puterea harului Sfântului Tău Duh, ne alini cu credinţa mântuitoare şi cu nădejdea desăvârşită că vom moşteni veşnicele bunătăţi şi în-drumând pe aleşii Tăi spre Sionul cel de sus, îi păzeşti ca pe lumina ochilor. Mărturisim, Doamne, marea şi nemărginita Ta iubire de oameni şi milostivire. Dar văzând uneltirile multora, cu osârdie ne rugăm Ţie, Atotbunule Doamne: caută la Biserica Ta şi vezi, că deşi cu bucurie am primit bună vestirea Ta, totuşi spinii deşertăciunii şi ai patimilor o fac în unii cu puţină roadă, iar în unii şi fără de roadă, şi după mulţimea fărădelegilor alţii cu ereziile, alţii cu schismele împotrivindu-se adevărului Tău evanghelic, se abat de la moştenirea Ta, nesocotesc harul Tău şi cad sub osânda judecăţii Cuvântului Tău celui Preasfânt. Preamilostive şi Atotputernice Doamne, Cel ce nu te mânii până la sfârşit! Fii milostiv, se roagă Ţie, Biserica Ta, Iisuse Hristoase, Începătorule şi Săvârşitorule al mântuirii noastre, fii milostiv nouă, întăreşte-ne în dreapta credinţă cu puterea Ta, iar celor rătăciţi luminează-le ochii minţii cu lumina Ta cea Dumnezeiască, ca să înţeleagă adevărul Tău; slăbeşte înverşunarea lor şi deschide-le auzul, ca să cunoască glasul Tău şi să se întoarcă la Tine, Mântuitorul nostru. Îndreptează, Doamne, fărădelegile unora şi viaţa cea nepotrivită cucerniciei creştine; fă ca toţi în sfinţenie şi fără de prihană să vieţuim, şi aşa credinţa mântuitoare să se înrădăcineze şi roditoare în inimile noastre să rămână. Să nu întorci faţa Ta de la noi, Doamne, dă-ne nouă bucuria mântuirii Tale: păstorilor Bisericii Tale dă-le, Doamne, râvnă sfântă, şi îngrijirea lor de mântuirea şi întoarcerea celor rătăciţi, pătrunde-o de duhul Sfintei Evanghelii: şi aşa fiind povăţuiţi, să ajungem unde este desăvârşirea credinţei, plinirea nădejdii şi adevărata dragoste: şi acolo împreună cu cinstitele şi cereştile Puteri să Te preaslăvim pe Tine, Dumnezeul nostru, pe Tatăl, pe Fiul, şi pe Sfântul Duh, în vecii vecilor.

Strana: Amin. 

După aceasta Diaconul zice cu glas mare:

Diaconul: Cine este Dumnezeu mare, ca Dumnezeul nostru? Tu eşti Singurul Dumnezeu Care faci minuni.

Apoi cu glas mai înalt: Cine este Dumnezeu mare….

Şi apoi cu glas şi mai înalt: Cine este Dumnezeu mare….

 

Şi după aceasta diaconul continuă cu glas mare:

Diaconul: Ziua Ortodoxiei prăznuind, dreptmăritorilor creştini, să preaslăvim mai cu seamă pe Dătătorul a tot binele, pe Dumnezeu, Cel ce este binecuvântat în veci. Acesta este Dumnezeul nostru, Care păzind şi întărind iubita Sa moştenire – Sfânta Biserică; pe strămoşii, căzuţi prin călcarea de poruncă, mângâindu-i cu Cuvântul Său nemincinos, încă în rai a pus temelia Ei:

Acesta este Dumnezeul nostru, Care îndrumând către această făgăduinţă mântuitoare, n-a lăsat-o Sieşi nemărturisită, ci vrând să fie spre mântuire, întâi a vestit prin strămoşi şi prooroci,  arătând-o în diferite chipuri:

Acesta este Dumnezeul nostru, Care odinioară, în multe rânduri şi în multe chipuri, a vorbit părinţilor prin prooroci, în zilele acestea mai de pe urmă ne-a grăit nouă prin Fiul, prin Care a făcut şi veacurile, Care a vestit bunăvoinţa Tatălui faţă de noi, a deschis tainele cerului, a încredinţat cu puterea Sfântului Duh despre adevărul bună-vestirii, a trimis apostolii în toată lumea să propovăduiască Evanghelia Împărăţiei, întărind-o pe aceasta prin diferite puteri şi minuni. Urmând acestei făgăduinţe mântuitoare, ţinând-ne de această bunăvestire;

Credem întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, văzutelor tuturor şi nevăzutelor. Şi întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toţi vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut; Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.

Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara şi S-a făcut om.

Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Pilat din Pont, şi a pătimit şi S-a în-gropat.

Şi a înviat a treia zi după Scripturi.

Şi S-a suit la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui.

Şi iarăşi va să vină cu Slavă, să judece viii şi morţii, a Cărui împărăţie nu va avea sfârşit.

Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin prooroci.

Întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică.

Mărturisim un botez întru iertarea păcatelor.

Aşteptăm învierea morţilor.

Şi viaţa veacului ce va să fie. Amin.

Aceasta este credinţa apostolească, aceasta este credinţa părintească, aceasta este credinţa ortodoxă, aceasta este credinţa prin care lumea s-a întărit.

Încă şi Soboarele sfinţilor părinţi şi predaniile şi scrierile lor, potrivite Dumnezeieştii Descoperiri, le primim şi le întărim.

● [Cererile ce urmează se rostesc doar la slujba cu arhiereu1]

(Proto-) diaconul: Dacă faţă de această purtare de grijă a Domnului pentru noi şi descoperire mântuitoare, vrăjmaşii Ortodoxiei s-au şi împotrivit, va pomeni Domnul hulele robilor Săi: pentru că hulitorii slava lor au certat-o, şi cutezătorii şi vrăjmaşii Ortodoxiei s-au arătat fricoşi şi au fugit.

Iar pe cei ce şi-au supus mintea de a asculta Descoperirea Dumnezeiască şi s-au ne-voit pentru Ea, – îi fericim şi-i lăudăm: aşa şi pe cei ce s-au împotrivit acestui adevăr, dacă s-a aşteptat întoarcerea şi căinţa lor şi Domnului nu s-au pocăit, Sfintei Scripturi n-au urmat şi predaniile Bisericii Primare n-au ţinut, – îi îndepărtăm şi-i anatematizăm.

Cei ce tăgăduiesc existenţa lui Dumnezeu şi cei ce susţin, că lumea aceasta este creată de la sine şi toate în ea se petrec fără Pronia lui Dumnezeu, ci aşa, ca din întâmplare,anatema.

Strana: aici şi mai departe cântă pătrunzător: Anatema! (de 3 ori).

Cei ce zic că Dumnezeu nu este Duh, ci materie: sau că nu este dreptatea, milostivirea, înţelepciunea, atotştiinţa Lui, şi cei ce rostesc alte asemenea hule, anatema.

Cei ce îndrăznesc să spună, că Fiul lui Dumnezeu n-ar fi de o fiinţă şi de o cinste cu Tatăl, asemenea şi Duhul Sfânt, şi cei ce mărturisesc pe Tatăl, şi pe Fiul, şi pe Sfântul Duh nu ca fiind Un Singur Dumnezeu, anatema.

Cei ce nebuneşte spun, că pentru mântuirea noastră şi pentru curăţirea de păcate, nu este nevoie de venirea în lume a Fiului lui Dumnezeu în trup şi de patima Sa cea de bunăvoie, de moartea şi învierea Lui, anatema.

Cei ce nu primesc harul răscumpărării prin Evanghelia propovăduită, ca pe un unic mijloc al îndreptării noastre înaintea lui Dumnezeu, anatema.

Cei ce îndrăznesc să spună, că Preacurata Fecioara Maria n-a fost înainte de naştere, întru naştere şi după naştere, fecioară, anatema.

Cei ce nu cred, că Duhul Sfânt a înţelepţit pe prooroci şi pe apostoli, şi prin ei a vestit nouă calea adevărată spre mântuirea veşnică, întărind aceasta prin atâtea minuni, şi Care acum sălăşluieşte în inimile binecre-dincioşilor şi adevăraţilor creştini, şi-i călăuzeşte pe ei la tot adevărul, anatema.

Cei ce nu recunosc nemurirea sufletului, sfârşitul veacului, judecata de apoi (ce va să vină; viitoare), şi pentru virtuţi şi fapte bune – răsplată veşnică în ceruri, iar pentru păcate – osândă veşnică, anatema.

Cei ce nu recunosc toate sfintele Taine ale Bisericii lui Hristos, anatema.

Cei ce nu recunosc Soboarele Sfinţilor Părinţi şi predaniile lor, în conglăsuire cu Revelaţia (Descoperirea) Dumnezeiască, şi păstrate cu sfinţenie de Biserica Ortodoxă a toată lumea (Sobornicească), anatema.

Cei ce cugetă că domnitorii ortodocşi au urcat pe tronuri fără o deosebită bunăvoinţă a lui Dumnezeu faţă de ei, şi că la ungere darurile Sfântului Duh, binecuvântate pentru această mare chemare, nu se revarsă asupra lor: şi cei ce aşa îndrăznesc să se împotrivească lor şi să cheme la răzvrătire şi trădare, şi  alţii asemenea acestora,anatema.

Cei ce înjură şi hulesc sfintele icoane, pe care Sfânta Biserică le-a lăsat în amintirea faptelor lui Dumnezeu şi ale sfinţilor plăcuţi Lui, pentru trezirea în sufletele celor ce le privesc cu cucernicie de a le urma pilda, şi cei ce zic că acestea sunt idoli, anatema.]

● De aici urmează cererile ce se rostesc şi la slujba fără arhiereu.

Diaconul (sau în lipsa acestuia, preotul) zice cu glas mare:

Diaconul: Iar tuturor celor ce s-au ne-voit pentru Ortodoxie, prin cuvinte, scrieri, învăţături, suferinţe şi viaţă bineplăcută lui Dumnezeu, ca unor apărători şi părtaşi ai acesteia, Biserica lui Hristos, făcând pomenirea de peste an, cântă strigând:

Sfântului binecredinciosului şi întocmai cu apostolii împăratului Constantin, şi maicii sale Elena, dreptmăritorilor împăraţi greci: Teodosie cel Mare, Teodosie cel Tânăr, Iustinian, şi celorlalţi împăraţi şi împărătese greceşti, veşnică pomenire.

Strana: aici şi mai departe cântă: Veşnică pomenire. (de 3 ori).

Binecredinciosului şi întocmai cu apostolii marelui cneaz Vladimir, şi bi-necredincioasei marii cneaghine Olga, binecredincioşilor voievozi Ştefan cel Mare şi Constantin, sfântului împărat-mucenic Nicolae şi familiei sale (Romanov), şi celorlalţi binecredincioşi împăraţi şi voievozi, veşnică pomenire.

Dreptmăritorilor şi cucernicilor domnitori şi doamne, împăraţi şi împărătese, marilor cneji şi voievozi, şi celorlalţi din neam împărătesc ce s-au săvârşit, veşnică pomenire.

Preafericiţilor Patriarhi ai toată Rusia: Iov, Ermoghen, Filaret, Ioasaf, Iosif, Nicon, Ioasaf, Pitirim, Ioachim, Adrian, Tihon, Serghie, Alexei I, Pi-men, Alexei II, veşnică pomenire.

Preafericiţilor Patriarhi: ai Constantinopolului, ai Alexandriei, ai Anti-ohiei, ai Ierusalimului, ai Georgiei, ai Serbiei, ai României şi ai Bulgariei, preasfinţiţilor mitropoliţi, arhiepiscopi şi episcopi ortodocşi, veşnică pomenire.

Celor ce au pătimit şi au fost ucişi în diferite bătălii pentru credinţa ortodoxă şi pentru Patrie, voievozilor, cnejilor, căpeteniilor şi conducătorilor de oştiri, şi oastei celei iubitoare de Hristos şi tuturor dreptmăritorilor creştini ce s-au săvârşit în dreapta credinţă şi cucernicie şi întru nădejdea învierii, veşnică pomenire.

Biserica Ortodoxă a lui Hristos pomenind cu cinste şi cu vrednicie pe cei ce s-au nevoit întru credinţă şi amintind aceasta tuturor fiilor Ei iubitori de Hristos de a le urma pilda, are de asemenea datoria de a lăuda nevoinţele şi acestora, care acum, prin credinţa mântuitoare şi virtuţi, pregătindu-se către fericirea veşnică, întăresc Ortodoxia:

După aceasta Diaconul zice cu glas mare:

Diaconul: Marelui Domn şi Părintelui nostru Prea Fericitului Kiril, Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, mulţi şi fericiţi ani!        

Strana: aici şi mai departe cântă solemn: Mulţi ani trăiască! (de 3 ori).

Preafericiţilor Patriarhi ortodocşi: al Constantinopolui, al Alexandriei, al Antiohiei, al Ierusalimului, al Georgiei, al Serbiei, al României, al Bulgariei şi celorlalţi preafericiţi Întâi-stătători ortodocşi, mulţi şi fericiţi ani!

Domnului nostru, Înalt Prea Sfinţitului Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove [şi Domnului nostru (Înalt) Prea Sfinţitului (N), (Arhi) Episcop de(denumirea catedrei)], mulţi şi fericiţi ani!

Preasfinţiţilor mitropoliţi, arhiepiscopi şi episcopi şi întregului cler bisericesc, mulţi şi fericiţi ani!        

De Dumnezeu păzitei ţării noastre, stăpânirii, oastei şi poporului ei, mulţi şi fericiţi ani!        

Dreptmăritorilor creştini, ce sunt la conducere, conducătorilor de oşti, guvernatorilor, oastei celei iubitoare de Hristos şi tuturor dreptmăritorilor creştini, care ţin drept credinţa cea mântuitoare şi ascultă de Biserica lui Hristos, dă-le, Doamne, pace, sănătate, linişte, zile îndelungate, bunăstare, îmbelşugare roadelor pământului şi întru toate bună-sporire, şi-i păzeşte pe ei, mulţi şi fericiţi ani!

Preotul: citeşte Rugăciunea: Preasfântă Treime, pe aceştia-i preaslăveşte şi-i păzeşte până la sfârşit în dreapta credinţă: iar pe hulitorii credinţei ortodoxe şi ai Bisericii lui Hristos, şi pe cei ce nu ascultă de Ea, întoarce-i, şi fă, ca să vină la cunoaşterea veşnicului Tău adevăr, pentru rugăciunile Preasfintei Stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria şi pentru ale tuturor sfinţilor.

Strana: Amin.

Preotul, ecfonisul: Slavă Ţie, Dumnezeule, Binefăcătorul nostru, în vecii vecilor. 

Strana: Amin.  Şi cântă Imnul Sf. Ambrozie al Mediolanului:

♦ În timpul cântării – soborul preoţesc (clerul) se închină şi sărută sfintele icoane de pe analog.

Imnul Sf. Ambrozie al Mediolanului:

Pe Tine, Dumnezeule, Te lăudăm, pe Tine, Doamne, Te mărturisim, pe Tine, Preaveşnicule Părinte, tot pământul te măreşte. Ţie toţi îngerii, Ţie cerurile şi toate puterile, Ţie Heruvimii şi Serafimii, cu neîncetate glasuri Îţi strigă: Sfânt, sfânt, sfânt, Domnul Dumnezeu Savaot, pline sunt cerurile şi pământul de mărirea slavei Tale. Pe Tine preaslăvita ceată a apostolilor, pe Tine lăudata mulţime a proorocilor, pe Tine Te laudă prealuminata oaste a mucenicilor, pe Tine în toată lumea Te mărturiseşte Sfânta Biserică, pe Părintele măririi celei neajunse, pe cel închinat adevărat Unul-Născut Fiul Tău şi pe Sfântul mângâietorul Duh. Tu eşti Împăratul slavei, Hristoase, Tu eşti al Părintelui pururea fiitor Fiu. Tu, pentru izbăvirea omului, luând fire de om, nu Te-ai îngreţoşat de pântecele Fecioarei. Tu, stricând acul morţii, ai deschis celor ce cred cereasca împărăţie. Tu de-a dreapta lui Dumnezeu şezi întru slava Părintelui şi credem că vei veni judecător. Pe Tine, dar, Te rugăm, ajută robilor Tăi, pe care i-ai răscumpărat cu cinstitul Tău Sânge! Învredniceşte-i a împărăţi împreună cu sfinţii Tăi întru veşnica Ta slavă. Mântuieşte, Doamne, poporul Tău şi binecuvintează moştenirea Ta, îndreptează-i şi-i înalţă pe dânşii în veci. În toate zilele Te vom binecuvânta pe Tine şi vom lăuda numele Tău în veac şi în veacul veacului. Învredniceşte-ne, Doamne, în ziua aceasta fără de păcat să ne păzim noi. Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi: fie mila Ta, Doamne, spre noi, precum am nădăjduit întru Tine. Spre Tine, Doamne, am nădăjduit, să nu ne ruşinăm în veci. Amin.

După aceasta se face obişnuitul otpust:

Diaconul: Înţelepciune!

Preotul din faţa Sf. Uşi zice: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Strana: Ceea ce eşti mai cinstită….

Preotul: Slavă Ţie, Hristoase Dumnezeule, nădejdea noastră, slavă Ţie.

Strana: Slavă… Şi acum…, Doamne miluieşte. (de 3 ori), Binecuvintează.

Preotul, întorcându-se cu faţa spre apus, între Sf. Uşi, zice otpustul, pomenind şi Sfântul a cărui pomenire se săvârşeşte:

Cel ce a înviat din morţi Hristos, Adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale, ale Sfinţilor, slăviţilor şi întru tot lăudaţilor Apostoli, ale Sfântului (N) (al cărui hram îl poartă biserica), ale Sfântului (N) (al zilei), a cărui pomenire o săvârşim, ale sfinţilor, drepţilor şi dumnezeieştilor Părinţi Ioachim şi Ana şi pentru ale tuturor sfinţilor, să ne miluiască şi să ne mântuiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor.

Strana: Amin. Pe Marele Domn… întru mulţi ani!


[1] În mănăstiri (iero-; arhi-) diaconul le poate rosti doar în cazul când stareţul are binecuvântarea arhiereului.

Preotul la parohie nu le rosteşte, doar dacă este sobor de preoţi şi au binecuvântarea arhiereului.

Sursa: http://csf.md/te-deum-in-duminica-i-a-a-postului-mare-a-triumfului-ortodoxiei/


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.