versiunea moldoveneasca русская версия


Cine-i omul fericit?

Cine-i omul fericit?

28 февраля 2017

Auzit-am că, pe vremuri, Dumnezeu ar fi dorit Ca să afle, printr-un înger, Dacă omu-i fericit! Merse îngerul pe cale Lumea-ntreagă colindând, Când la deal şi când la vale, Pe creştini tot întrebând  

25 de preoți au primit în dar veșminte noi de la Renato Usatîi

25 de preoți au primit în dar veșminte noi de la Renato Usatîi

24 февраля 2017

Marți, 21 februarie 2017, în incinta centrului eparhial din Bălți a avut loc înmânarea veșmintelor noi pentru 25 de preoți din cuprinsul Episcopiei de Bălți și Fălești. Acest dar a fost oferit de primarul municipiului Bălți și președintele Partidul Nostru – domnul Renato Usatîi. Din partea administrației municipale a participat la eveniment domnul vice-primar Igor Șeremet, care a menționat prin acest gest echipa administrativă a primăriei și-a exprimat solidaritatea cu slujitorii Bisericii.  

Invitație la închinare în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”

Invitație la închinare în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”

23 февраля 2017

Începând de luni, 27 februarie 2017, prima zi a postului mare, cu binecuvântarea Preasfințitului Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din municipiul Bălți vor fi expuse pentru închinare fragmente de moaște ale SFÂNTULUI IERARH LUCA AL CRIMEII, SFÂNTULUI MARE MUCENIC PANTELIMON, SFINTEI FERICITE MATROANA. Vă îndemnăm, iubiți credincioși, să folosiți această ocazie pentru a vă închina și ruga înaintea acestor sfinți bineplăcuți lui Dumnezeu. Zilnic se vor citi acatiste și moleben în fața acestor sfințenii, care se... 

Care este sensul vieții?

Care este sensul vieții?

22 февраля 2017

Din motive religioase, toate culturile mondiale pot fi împărțite în două curente: soteriologice și hedoniste. 1.„Soteriologice” (din grecescul soteria — mântuire), care sunt în căutarea mântuirii ca sensul ultim al vieții umane. Aceștia cred că de cealaltă parte a pragului morții este viață, iar menirea vieții acesteia de acum este exprimată prin cuvintele lui Socrate „o pregătire pentru moarte”… 2.„Hedoniste”  

Cred cum vreau?

Cred cum vreau?

20 февраля 2017

„Eu cred în Dumnezeu, dar în felul meu. N-am nevoe de serviciile bisericii. Nu mă mai deranjati cu formalitățile voastre. Am propria mea credință!” Cât de des auzim așa obiecție ca răspuns la predica pentru o viață îmbisericită a fiecarui credincios în parte. Este ciudat că cel ce afirmă așa nu observă contradicția evidentă și absurditatea propriilor cuvinte, pentru că e ca și cum ai zice: „În Dumnezeu cred, dar încredere în Dumnezeu n-am!”.  

Pilda raiului și a iadului

Pilda raiului și a iadului

20 февраля 2017

Ce este iadul? O încăpere cu o masă mare și rotundă. În mijlocul mesei, un vas mare cu o mâncare deosebit de plăcută. Însă oamenii care stăteau în jurul mesei erau slabi ca niște schelete, flămânzi și nervoși. Fiecare avea în mână câte o lingură cu coadă foarte lungă. Ajungeau cu lingurile până la vasul cu mâncare, umpleau lingurile, însă când trebuiau să introducă lingurile cu mâncare în gură, nu reușeau, fiindcă lingurile aveau cozile foarte lungi. Ce este raiul?  

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

15 февраля 2017

Dragi fraţi şi surori! Săvârşind astăzi prăznuirea Întâmpinării Domnului, Biserica noastră în mod tradiţional se roagă pentru tânăra generaţie, nutrind speranţe pentru cei care urmează să păstreze şi să propovăduiască credinţa ortodoxă în următoarele decenii. Nu în zădar, adresându-Se ucenicilor Săi, iar prin ei şi nouă tuturor, Mântuitorul i-a numit „sarea pământului” şi „lumina lumii” (Matei 5, 13-14). Precum sarea îmbunătăţeşte considerabil gustul mâncării, prevenind alterarea ei, creştinii sunt chemaţi să schimbe lumea cu puterea mărturisirii... 

Semnificația psalmului 136

Semnificația psalmului 136

11 февраля 2017

La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântați-ne nouă din cântările Sionului!“ Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.  

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

10 февраля 2017

Ziua de duminică, 5 februarie 2017, a fost cea mai fericită pentru tinerii Ioan și Liudmila, ginerele și fiica părintelui — blagocin Oleg Fistican, care și-au consfințit dragostea reciprocă prin Taina Cununiei. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Marchel în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La final, Episcopul a felicitat mirii Ioan și Liudmila cu primirea cununiei, dorindu-le căsnicie fericită, dragoste jertfelnică, ajutor și binecuvântare de la Dumnezeu în această etapă nouă a vieții lor.... 

?tiin?a de a s?rb?tori «Cr?ciunul»

Cr?ciunul (element popular), sau Na?terea Domnului, nu este o s?rb?toare folcloric?, ci este cea mai important? s?rb?toare a Bisericii, al?turi de Învierea Domnului. A folcloriza Cr?ciunul, adica a-l acoperi cu simboluri golite de sens, şi a ne limita la ni?te lucruri secundare, este o gre?eal? de neiertat. Acest eveniment mÎntuitor universal nu poate fi asemÎnat cu nici o alt? serbare folcloric?, indiferent de popularitatea şi seriozitatea ei.


Pentru ca bradul ?mpodobit şi Mos Cr?ciun, Însc?unat Într-o sanie tras? de reni, ajunge s? Înlocuiasc? tot mai mult s?rb?toarea Na?terii Domnului, putem vorbi chiar de un sacrilegiu, s?v?rşit asupra unuia dintre cele mai importante momente din istoria omenirii, cu adevarat «singurul lucru nou sub soare», adic? Întruparea Fiului lui Dumnezeu, din Fecioara Maria.

În apropierea Na?terii Domnului, zarva exterioar? cuprinde tot mai mult lumea, ca şi cum diavolul ar fi con?tient ca nu mai are mult? vreme spre a ispiti omenirea, ÎncercÎnd astfel s? distrag? atenşia c?t mai multora de la ce se petrece cu adev?rat În pe?tera din Betleem. Cur??enie, cump?r?turi şi surprize, iar nu cunoa?tere a Celui n?scut din Fecioara Maria.

Exista o ?tiin?? a s?rb?toririi, pe care cei tineri ar trebui s? o Înve?e de la cei b?trÎni. Lumea Îns?, pe an ce trece, uit? tot mai mult s? s?rb?toreasc? dup? cuviin??. Astfel, aproape orice s?rb?torire e?ueaz? rapid În formalism sau ?mbuibare şi beşie. Ziua de na?tere sau onomastica, ziua de c?s?torie, marile s?rb?tori cre?tine, serb?rile sociale, ziua naşional?, ziua eroilor etc. sunt tot at?tea ocazii În care omul ajunge s? uite pÎn? şi de sine.

Într-o lume În care tot mai mulşi oameni pierd ?tiin?a s?rb?toririi Na?terii Domnului, trebuie s? nu uit?m c? ziua cea sfÎnt? ?

n care se na?te trupe?te Fiul lui Dumnezeu este o s?rb?toare cu un În?eles adÎnc, precum este descris? În SfÎnta Scriptur?, iar nu un prilej de distracşie şi ?mbuibare incon?tient?.

Pentru ca orice s?rb?toare are un conşinut sfÎnt şi sfinţitor, sl?birea În credin?? aduce cu sine şi pierderea ?tiin?ei de a s?rb?tori. Doar cel credincios va ?ti s? s?rb?toreasc? cum se cuvine Na?terea Domnului, precum şi orice alt? s?rb?toare, netrecÎnd cu vederea componen?a ei sfÎnt?.

Omenirea se avÎnt? dup? o s?rb?toare a cump?r?turilor pentru a ?mbog?şi masa, a cadourilor simbolice sub brad, a oric?rui fel de lucrare materializat? uitÎnd de partea duhovniceasc? a s?rb?torii. A ?mpletirii Într-o simbioz? a lucrurilor naturale cu cele supranaturale ceea ce ne aduce şi S?rb?toarea Na?terii Domnului precum spune SfÎntul Chiril al Alexandriei: „Dumnezeu s-a f?cut om, ca omul se se fac? Dumnezeu”.

Acest moment al Îndumnezeirii sufletelor noastre care se face prin str?duin?a noastr?, prin post şi rug?ciune care este a?ezat Înainte de aceast? mare s?rb?toare nu În zadar, ci de a ne preg?ti ca cu suflet curat (fiind m?rturisişi şi ?mp?rt?şişi) s? tindem a deschide uşile inimii noastre de al primi pe pruncul Iisus s? se nasc? şi s? creasc? s? ne mÎntuiasc? (colind).

Dac? observ?m În genere s?rb?toarea Na?terii Domnului În timp, mai ales ultemul dceniu,  se Încearc? s-o dee În umbr?. Pentru Început a ap?rut stilul nou pe meleagurile noastre care dezorienteaz? cre?tinii cÎnd se s?rb?tore?te, iar acum se bate tare În alt? s?rb?toare şi anume Anul Nou, 31 dec./1 ian care chiar Înnebune?te lumea.

Anul Nou, s?rb?toare statal?, care Încearc? s? ne rup? lini?tea sufleteasc? a acestui post care este ca o c?r?ru?? spre Na?terea Domnului, ne Întineaz? prin acele mese pompoase şi distracşii inedite care pe an ce trece se desf??oar? la un nivel mai pompos.

Ce face Hristos ca s? ne mÎntuiasc?? Vine aici pe pămînt se Întrupeaz? printr-o Chenoz?, ca s? ne ridicela EL.Cefacem noi??? Haideşi s? d?m r?spuns la aceast? Întrebare fiecare pentru noi Înşine dup? faptele şi credin?a noastr?… Dar odat? ce facem lucruri rele Îndobitocind chiar şi sufletul prin desf?t?rile lume?ti oare nu apropiem nu sf?rşitul lumii, c?ci el deja e aproape, dar venirea lui Hristos (Parusia) şi vai de cei care nu sÎnt preg?tişi!

Con?tient de imposibilitatea anul?rii s?rb?torii Na?terii Domnului, În chip viclean, diavolul a recurs la pierderea sau falsificarea sensului de baz? al acestei s?rb?tori. Pentru a reg?si sau Înt?ri adev?ratul duh al acestei s?rb?tori, nu este suficient s? mergem În vreun sat retras, ci trebuie s? mergem În adÎncul nostru, unde caut? s? se nasc? Fiul lui Dumnezeu, pentru noi şi pentru a noastr? mÎntuire.

Nici tradişiile locale precre?tine sau agricole, nici avÎntul comercial, nici chiar colindele nu trebuie s? acopere semnificaşia de baz? a Na?terii Domnului, adic? bucuria lumii pentru Întruparea Fiului lui Dumnezeu şi Înt?lnirea cu Acesta, În cuvintele Evangheliei şi În Taina ?mp?rt??aniei.

Preot Vadim Corostinschi
Preot biserica Sf. M. Muc. Gheorghe,
s. Gura Uituz, r-nul Sîngerei

 


К записи есть 1 комментарий

Va multumim parinte de asa articol folositor de suflet. Dumnezeu sa ne ajute sa tinem asa,cum ne-au invatat parintii si strabunii nostri