versiunea moldoveneasca русская версия


Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

19 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în satul Cuhnesti, raionul Glodeni a avut loc festivalul concurs raional al cântecului sacru pascal cu genericul „SUB LUMINA ÎNVIERII”. Evenimentul a fost organizat de consiliul raional și secția Cultură din Glodeni, primăria și biserica din Cuhnești, în parteneriat cu protoieria Glodeni. Colectivele corale au adus jertfă de laudă, prin care L-au slavit pe Mielul Blând, Mântuitorul și Salvatorul omenirii. Printre cele mai onorabile coruri s-a remarcat corul de preoți ai blagociniei Glodeni, dar și corul select al orașului Dorohoi. La final au fost... 

Festivalul pascal din satul Chetriș

Festivalul pascal din satul Chetriș

18 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în frumoasa curte a bisericii „Sf.Ier.Nicolae” din satul Chetriș, raionul Fălești s-a petrecut festivalul pascal al blagociniei Fălești 2, cu genericul „Cânta-voi Dumnezeului meu”, ediţia a VII-a, organizat de către Secţia raională Cultură şi Turism în colaborare cu blagocinia 2 din raionul Făleşti. Debutul evenimentului a avut loc în biserică, prin rugăciunea de binecuvântare, săvârșită de blagocinul sectorului Fălești 2 – protoiereul Oleg Fistican și parohul bisericii – protoiereul Igor Bumbac.  

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

17 апреля 2017

Ce am sărbătorit? Am serbat că Iisus Hristos a înviat, serbăm biruința, bucurându-ne ca vrăjmașul a fost învins, moartea a fost omorâtă, iadul s-a zdrobit, zapisul nostru de condamnare a fost rupt (Col.2,14), am fost grațiați (In.1,16). Suntem fericiți că însuși Împăratul nostru ne-a îndemnat să ne bucurăm și să nu ne mai temem (Mt.28,9-10). Învierea lui Hristos nu este o simplă revenire la viața pământească, ci începutul altei vieți: viața veșnică, începutul erei eshatologice. De aceea, Biserica Ortodoxă cântă în ziua de Paști: „Prăznuim astăzi omorârea... 

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

16 апреля 2017

De sărbătoarea sărbătorilor, Învierea Domnului din morți, Preasfințitul Marchel a transmis enoriașilor catedralei, lumină din lumina focului haric. La această slujbă au participat clericii și slujitorii catedralei, dar și foarte mulți credincioși, veniți pentru a primi Lumina Sfântă, pentru a se ruga împreună cu arhipăstorul lor, pentru a se saluta mai întâi în biserică cu „Hristos a înviat”, dar și pentru a sfinți prinoasele. Particularitatea sfintei Liturghii a fost citirea ierarhică a pastoralelor: patriarhală, mitropolitană și episcopală, precum și sfințirea... 

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

15 апреля 2017

Hristos, Înviat din morți, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpînire asupra Lui. (Rom. 6.9) Iubiții mei frați și surori, să mulțumim bunului nostru Dumnezeu care L-a înviat din morți pe Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos (I Cor. 6.14), distrugînd astfel puterea purtătoare de moarte a vicleanului, ca să încolțească sîmburele nădejdii noastre spre învierea și mîntuirea sufletului omenesc, de care eram lipsiți pentru căderea strămoșilor. Învierea din morți a Mîntuitorului nostru Iisus Hristos este Taină, Lumină și Iubire negrăită, scrie Sf. Grigore Teologul:... 

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

14 апреля 2017

Vinerea Patimilor este cea mai aspră zi de post, pentru că Biserica face pomenirea răstignirii Domnului şi punerii Lui în mormânt. Evenimentul a fost retrăit vineri seara la catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”, de către Preasfinţitul Marchel, clerul şi poporul acestei catedrale. Prohodul şi înconjurarea bisericii cu sfântul epitaf au fost cele mai semnificative momente al acestei zile. Însă tristețea zilei de vineri va fi eclipsată de bucuria Învierii Domnului, care va fi sărbătorită în noaptea de Paști, la care vă chemăm pe toți.  

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

13 апреля 2017

În seara din Joia Patimilor, în bisericile ortodoxe se oficiază o slujbă deosebit de sobră și umilă. Sentimentul de tristețe este aprofundat prin citirea celor 12 Evanghelii, în care se amintește despre suferința Mântuitorului, despre pătimirea Sa, despre umilirea, biciuirea, moartea pe cruce și îngroparea Lui. Aceste ultime evenimente din viața pământească a Domnului nostru Iisus Hristos au fost trăite intens  

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

10 апреля 2017

În perioada 2 mai – 19 mai, 2017, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, invită în special preoții-profesori de Religie la cursuri de formare continuă sau altfel spus, pentru a obține modulul psiho-pedagogic. Acest modul este obligatoriu pentru cei care predau Religia, dar este foarte util și pentru toți doritorii de formare profesională. Condiții: 1. Durata studiilor: 2 mai – 19 mai, deci 3 săptămâni (15 zile), de luni până vineri.  

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

6 апреля 2017

Joi, 6 aprilie 2017, Preasfințitul Marchel s-a deplasat la ambasada Federației Ruse din Chișinău, pentru a exprima sincere condoleanțe familiilor îndoliate, ca urmare a atacului de la metroul din Sankt Petersburg, pentru care a depus flori. Ierarhul s-a rugat pentru odihna răposaților, dar și pentru însătoșirea celor răniți.  

Sinodul al doilea ecumenic

Sinodul II ecumenic a avut loc la Constantinopol În anul 381. A fost comb?tut? erezia pnevmatomahilor şi apolinarismul.
1. Erezia pnevmatomahilor — a aparut ca o noua forma a arianismului. Negarea Dumnezeirii lui Iisus Hxistos, Fiul lui Dumnezeu, punea de la sine in discutie si Dumnezeirea Sfantului Duh.
Denumirea de macedonieni li s-a dat dupa numele episcopului semiarian Macedoniu, depus din scaun in 360 de sinodul din Constanti­nopol, ca eretic. Dupa moartea lui Macedoniu, conducerea pnevmato­mahilor a preluat-o diaconul Maratoniu, hirotonit de Macedoniu de Constantinopol episcop de Nicomidia, de la care au primit numele de maratonieni.

Pnevmatomahii sau macedonienii au tinut in 376 un sinod, la Cizic. In acest sinod, au adoptat o formula de credinta, in care afirmau ca Sfantul Duh este creat.

In vara anului 378, episcopii din provinciile Iliricului occidental, intrunindu-se in sinodul de la Sirmium sub presedintia episcopului lo­cului Anemius si a Sfantului Ambrozie al Milanului, au condamnat odata cu erezia arienilor si erezia macedonienilor sau pnevmatomahilor, raspandita atunci in Rasarit.

Pnevmatomahii sau macedonienii nu aveau o doctrina bine preci­zata. Ei admiteau Dumnezeirea Tatalui si a Fiului, cei mai multi accep­tau consubstantialitatea Fiului cu Tatal, dar refuzau sa recunoasca consubstantialitatea Sfantului Duh cu Fiul si cu Tatal, si negau Divini­tatea Lui, socotindu-L doar «Duh» sau «Spirit», superior naturii spiri­tuale a ingerilor.

2. Sinodul II ecumenic de la Constantinopol, 381.

In 381, Teodosie cel Mare (379-395) dorind sa restabileasca linistea si ordinea in Biserica, a convocat pe intaistatatorii Bisericii din jumatatea orientala a Impe­riului sau la un Sinod ecumenic. Sinodul s-a deschis in Constantinopol, la inceputul lunii mai 381 si a durat pana la 9 iulie acelasi an. Au participat 150 de episcopi, printre care mai de seama au fost urma­torii : Meletie al Antiohiei, Grigorie de Nazianz, Grigorie de Nisa, Amfilohiu de Iconiu, Chiril de Ierusalim, Diodor de Tars s. a. La Si­nodul II ecumenic a participat si Gerontius sau mai corect Terentius, episcop de Tomis (Constanta), in Scythia Minor. Ceva mai tarziu au fost prezenti si episcopii din Egipt si Iliricul oriental, in frunte cu Timotei al Alexandriei si Aholiu sau de Tesalonic. La sinod, au participat si 36 episcopi pnevmatomahi, in frunte cu Eleusiu de Cizic si Marcian de Lampsac.

Papa Damasus al Romei (366-384) n-a trimis la Sinodul al II-lea ecumenic nici un delegat, deoarece episcopii din Occident si din pro­vinciile Iliricului occidental pregateau tinerea unui sinod al lor, con­vocat de imparatul Gratian al Occidentului, care se va deschide la 3 septembrie 381, la Aquileea.

Presedintia Sinodului II ecumenic a avut-o la inceput, episcopul Meletie al Antiohiei (362-381), fiind cel mai in varsta dintre sinodali. Dupa moartea lui Meletie, la sfarsitul lunii mai 381, pre­sedintia Sinodului i-a revenit, de la inceputul lunii iunie, Sfantului Gri­gorie de Nazianz, recunoscut de Sinod episcop al Bisericii din Constan­tinopol, in calitate de episcop al capitalei Imperiului de Rasarit, Roma cea Noua.

Episcopii egipteni, invidiosi pe prestigiul scau­nului capitalei si pe Sfantul Grigorie insusi, suparati mai ales ca tri­misul lor Maxim Cinicul a fost depus din treapta arhieriei si alungat in chip rusinos din Constantinopol, au refuzat sa ia parte la sfanta liturghie, oficiata de Sfantul Grigorie de Nazianz in fata Parintilor Sinodului,  sub pretext ca  alegerea  sa pe scaunul  de  Constantinopol este necananica.

El a demisionat, dupa toata probabilitatea, la 30 iunie 381, atat de la presedintia Sino­dului, cat si din scaunul de episcop al Bisericii de Constantinopol. In locul Sfantului Grigorie de Nazianz, a fost ales episcop al Bi­sericii de Constantinopol un laic in varsta inaintata, Nectarie (381-397), catehumen inca, care a trebuit sa fie mai intai botezat, apoi a primit pe rand harul diaconiei, al preotiei si arhieriei.

Sub presedintia lui Nectarie, episcopii prezenti au rostit anatema, dupa cum ne confirma primul canon al Sinodului, contra tuturor ere­ziilor, indeosebi contra diferitelor fractiuni ariene, eunomienii sau anomienii, arienii sau eudoxienii, contra semiarienilor, numiti in text si pnevmatomahi, apoi contra sabelienilor — urmasii antitrinitarului modalist Sabeliu (+ sec. III), a marcelienilor — aderentii lui Marcel de Ancira (+374), a fotinienilor — adeptii lui Fotin de Sirmium (+ 376), si apolinaristilor — sustinatorii ereziei lui Apolinarie de Laodiceea Siriei

(+ 392).

Parintii Sinodului au redactat de asemenea o definitie sau expu­nere dogmatica, prin care marturiseau consubstantialitatea si deosebirea celor trei persoane divine, pentru a combate pe pnev­matomahi, precum si intruparea desavarsita a Cuvantului, Fiul lui Dum­nezeu, pentru a combate erezia lui Apolinarie.

Sinodalii au completat Simbolul niceean cu inca 5 articole de credinta, care stabilescinvatatura Bisericii despre Sfantul Duh si despre Biserica. Despre Sfantul Duh, se accentueaza ca El este «Domnul de viata facatorul care de la Tatal purcede, Cela ce impreuna cu Tatal si cu Fiul este inchinat si marit».

Despre Sfanta Biserica, articolul IX al Simbolului arata lamurit ca, potrivit Sfintei Scripturi si Sfintei Traditii, este «una, sfanta, soborni­ceasca si apostoleasca».

Recitarea regulata a Simbolului la Sfanta Liturghie a fost intro­dusa mai intai la Antiohia, in 471, de patriarhul monofizit Petru Gnafevs sau Fullo, ca o masura contrahotararii dogmatice a Sinodului IV ecu­menic din Calcedon, din 451, pe care refuzau s-o accepte, fara ca prin aceasta sa poata fi servita cauza lor.

Patriarhul Constantinopolului Timotei (512-518) a poruncit ca la fiecare slujba sa se rosteasca Simbolul niceean, simbol se rostea numai o data pe an, in Vinerea Patimilor, cand catehumenii il rosteau in vederea primirii botezului. Mai tarziu, in 567, Simbolul niceean a fost inlocuit, printr-un edict dat de imparatul bizantin Justin II (565-578), cu Simbolul constiantinopolitan, care se rosteste pana astazi la sfanta liturghie si la celelate servicii religioase, in toate Bise­ricile Ortodoxe ale Rasaritului.

3. Condamnarea apolinarismului.

Marturisirea sau expunerea dogmatica a Sinodului II ecumenic a condamnat si erezia lui Apoli­narie de Laodiceea.

«Logosul insusi s-a facut trup, afirma Apolinarie, dar n-a luat ratiunea omeneasca, ratiune schimbatoare, iar Dumnezeirea este ratiune neschimbatoare, cereasca». Prin aceasta conceptie eronata, Apolinarie distrugea integritatea sau deplinatatea firii umane a Mantuitorului, primita la intrupare, si punea astfel in primejdie intreaga Sa opera mantuitoare. Apolinarie a murit in 392, dar erezi s-a mentinut pana la jumatatea secolului V, cand apolinarismul s-a contopit cu monofizismul.

Sursa: crestinortodox.ro.

Canoane:

1 Sfinţii P?rinşi cei adunaşi În Constantinopol au hot?r?t s? nu
se-nl?ture credin?a celor trei sute optsprezece P?rinşi care s
au adunat În Niceea Bitiniei, ci (credin?a) aceea s? r?mÎn?
tare şi s? fie dat? anatemei orice erezie şi cu deosebire cea
a eunomienilor, adic? cea a eudoxienilor, şi aceea a
semiarienilor, adic? a pnevmatomahilor, şi aceea a
sabelienilor şi a marcelienilor şi aceea a fotinienilor şi aceea
a apolinari?tilor.

2 Episcopii puşi peste o diecez? s? nu se Întind? (treac?)
asupra bisericilor din afara hotarelor lor, nici s? nu se
tulbure bisericile, ci potrivit canoanelor, episcopul
Alexandriei s? c?rmuiasc? numai pe cele (bisericile) din
Egipt, iar episcopii Orientului s? chiverniseasc?
(administreze) numai Orientul, p?strÎndu-se pe seama
Bisericii antiohienilor Întşiet?şile (privilegiile) cele din
canoanele de la Niceea; şi episcopii diecezei Asiei; şi cei ai
(diecezei) Pontului, numai pe ale (diecezei) Pontului şi cei ai
Traciei numai pe ale (diecezei) Traciei s? le c?rmuiasc?. Iar
nechemaşi, episcopii s? nu treac? peste dieceza lor pentru
hirotonie sau pentru alte oarecari (lucr?ri de c?rmuire
bisericeasc?) c?rmuiri bisericeşti. P?zindu-se Îns? canonul
stabilit mai Înainte privitor la chivernisiri, este clar c? cele
privitoare la fiecare eparhie le va c?rmui sinodul eparhiei
(respective), potrivit celor orÎnduite (hot?r?te) la Niceea.
Iar bisericile lui Dumnezeu cele ce sunt la popoarele
barbare trebuie s? se c?rmuiasc? dup? obiceiul p?rinşilor,
care s-a şinut.

3 Iar dup? episcopul Romei, Întşietatea cinstei (primatul de
onoare) s? o aib? episcopul Constantinopolului, pentru c?
(cetatea) aceasta este Roma nou?.

4 În privin?a lui Maxim Cinicul şi a neorÎnduirii ce s-a f?cut de
către el În Constantinopol (hot?r?m) c?: Maxim nici nu a
fost f?cut episcop, nici nu este, şi nici cei hirotonişi de el, În
orice treapt? a clerului (nu sunt clerici) lipsind de t?rie toate
c?te s-au f?cut În privin?a lui şi de către el.

5 În privin?a dreptarului (tomosului) apusenilor, primim şi pe
cei din Antiohia, care m?rturisesc o dumnezeire a Tat?lui şi
a Fiului şi a Duhului SfÎnt.

6 Deoarece unii voind a tulbura si a r?sturna buna rÎndu?ai?
bisericeasc?, cu vr?jm?şie şi cu clevetire (În mod calomnios)
pl?smuiesc oare-cari pricini ?mpotriva episcopilor ortodocşi
care oc?rmuiesc bisericile, nimic altceva urm?rind dec?t a
p?ta buna cinstire a preoşilor şi s? pun? la cale tulbur?ri
Între credincioşii paÎnici (popoarele paÎnice), — din aceasta
pricin? i-a p?rut sfÎntului sinod al episcopilor Întrunişi la
Constantinopol ca s? nu se mai primeasc? Învinuitorii f?r?
cercetare şi nici a Îng?dui tuturor s? fac? p?ri contra celor
care p?storesc bisericile, dar nici a-i Înl?tura pe toşi. Dar
dac? cineva i-ar aduce episcopului vreo Învinuire proprie,
adic? aparte (particular?), ca unul care a fost p?gubit sau
pentru c? ar fi suferit altceva ?mpotriva drept?şii de la acela
(de la episcop), la Învinuirile de acest fel s? nu se cerceteze
nici fa?a (persoana) p?r?tului, nici legea (religia) lui. C?ci În
orice chip, se cade ca şi cugetul (con?tiin?a) episcopului s?
fie slobod (u?urat) şi ca şi cel ce zice c? a fost nedrept?şit s?-
şi dobÎndeasc? drepturile, ori de ce lege (religie) ar fi el.
Iar dac? Învinuirea adus? episcopului ar fi bisericeasc?,
atunci trebuie sa se ispiteasc? (cerceteze) fe?ele
(persoanele) p?r?torilor, pentru ca mai Întşi s? nu se
Îng?duie ereticilor a face p?ri ?mpotriva episcopilor
ortodocşi pentru lucruri bisericeşti. Iar eretici numim pe cei
ce de demult au fost Îndep?rtaşi din Biseric? şi pe cei ce
dup? aceea au fost daşi anatemei de către noi, iar pe lÎng?
ace?tia şi pe cei ce pref?cÎndu-se c? m?rturisesc credin?a
cea sÎn?toas?, s-au f?cut schismatici şi se adun? ?mpotriva
epis-copilor no?tri canonici. Apoi şi dac? vreunii dintre cei ai
bisericii ar fi osÎndişi mai Înainte pentru oarecare pricin? şi
azv?rlişi (lep?daşi, daşi ana-temei), sau afurisişi
(excomunicaşi) fie din cler, fie din starea laic?, nici acestora
s? nu le fie Îng?duit s? p?rasc? pe episcop Înainte de a se fi
dezbr?cat (cur??at) mai Întşi de propria lor Învinuire. De
asemenea, şi cei ce se g?sesc suh Învinuirea pornit? mai
dinainte s? nu fie primişi la p?ra episcopului sau a altor
clerici Înainte de a se dovedi pe ei nevinovaşi de Învinuirile
aduse lor.
Iar dac? vreunii nu ar fi nici eretici, nici afurisişi
(excomunicaşi, ne?mpreunaşi cu Hristos), nici osÎndişi sau
p?r?şi mai Înainte pentru oarecare f?r?delegi (infracşiuni), şi
ar zice c? au oarecare p?r? bisericeasc? ?mpotriva
episcopului, sfÎntul sinod porunce?te ca ace?tia s?-şi
Înf?şi?eze mai Întşi p?rile lor la toşi episcopii eparhiei
(mitropoliei) şi Înaintea acestora s? dovedeasc? Învinuirile
În acele pricini. Iar dac? s-ar Înt?mpla ca episcopii din
eparhie (mitropolie) s? nu fie În stare a Îndrepta Învinuirile
aduse episcopului, atunci ei s? mearg? la sinodul mai mare
al episcopilor diecezei aceleia, chemaşi ?mpreun?
(convocaşi) pentru pricina aceasta, dar p?ra s? nu se ia În
seam? (reşin?) mai Înainte, pÎn? ce ei (acuzatorii) nu vor
accepta În scris s? fie pedepsişi cu aceeaşi pedeaps? dac? la
cercetarea lucrurilor s-ar dovedi c? au clevetit (calomniat) pe episcopul p?r?t.

Iar dac? cineva, nesocotind cele statornicite dup? cele
ar?tate mai Înainte, ar Îndr?zni s? supere urechile
?mp?r?te?ti sau judec?toriile c?rmuiturilor lume?ti, sau s?
tulbure sinodul ecumenic, lipsindu-i de cinstire pe toşi
episcopii diecezei, unul ca acesta nicidecum s? nu fie primit
la p?r?, ca unul care a defşimat canoanele şi a stricat buna
rÎnduial? bisericeasc?.

7 Pe aceia dintre eretici care revin la Ortodoxie, În partea
celor ce se mÎntuiesc, şi primim dup? rÎnduiala mai jos
ar?tat? şi dup? obicei. Pe arieni şi pe macedonieni şi pe
sabatinieni şi pe novaşieni cei ce-şi zic lor catari şi stÎngaci,
apoi pe patrusprezeceni (quartodecimani), adic? pe
mercuraşi (tetradişi) şi pe apolinari?ti şi primim daca dau
zapis (scrisori de m?rturisire de credin??) şi dac? dau
anatemei toat? erezia care nu cugeta (Înva??) cum cugeta
(Înva??) sfanta a lui Dumnezeu Biseric? soborniceasc? şi
apostoleasc? şi şi pecetluim adic? şi ungem mai Întşi cu
sfÎntul mir, adic? fruntea şi ochii şi narile şi gura şi urechile
şi pecetluindu-i pe ei zicem: Pecetea Darului Duhului SfÎnt.
Iar pe eunomieni, pe cei ce se boteaz? cu o singura
afundare, şi pe montani?ti, adic? pe cei ce se numesc aici
frigieni, şi pe sabelieni, care Înva?? ca Fiul este tot una cu
Tat?l (identitatea Fiului cu Tat?l) şi care fac şi alte oarecare
lucruri de neÎndurat (ur?te), şi pe toate celelalte erezii (c?ci
multe sunt aici, mai cu seam? cele care pornesc din ?ara
Galatenilor) pe toşi dintre ace?tia care doresc s? se adaoge
(ata?eze) ortodoxiei, şi primim ca pe elini (p?gÎni): şi (adic?)
În prima zi şi cercetÎn, a doua zi şi catehiz?m, iar a treia zi le
facem lep?d?rile de Satana (şi exorciz?m) suflÎnd asupra lor
de trei ori În fa?? şi În urechi şi astfel şi catehiz?m şi facem
s? petreac? timp Îndelungat În biseric? şi s? asculte
Scripturile şi atunci şi botez?m

8 Cei botezaşi printr-o singur? afundare, eunomienii,
sabelienii şi frigii, s? fie primişi ca elinii (p?gÎnii).


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.