versiunea moldoveneasca русская версия


Mesajul de felicitare al ÎPS Mitropolit Vladimir, adresat PS Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, cu ocazia aniversării zilei de naștere

Mesajul de felicitare al ÎPS Mitropolit Vladimir, adresat PS Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, cu ocazia aniversării zilei de naștere

18 августа 2017

Cu ocazia aniversării a 58 de ani din ziua nașterii, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Vladimir a adresat Preasfințitului Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, un mesaj de felicitare, în care se menționează: „Preasfinția Voastră, în zi de sărbătoare, ne îndreptăm către Dumneavoastră cele mai luminoase gânduri și cele mai sincere urări de bine.  

Felicitare pentru Preasfințitul Marchel cu prilejul aniversării zilei de naștere.

Felicitare pentru Preasfințitul Marchel cu prilejul aniversării zilei de naștere.

17 августа 2017

Prea Sfinţiei Sale, Prea Sfinţitului MARCHEL, Episcop de Bălţi şi Făleşti. Prea Sfințite Stăpîne, primiți coordiale felicitări prilejuite Zilei de naștere a Prea Sfinției Voastre. Rugăm pe Bunul Dumnezeu să Vă dăruiască sănătate, pace și bucurii duhovnicești. Harul Sfîntului Duh să Vă dea puteri de a lucra în ogorul Domnului spre înflorirea Bisericii lui Hristos. Întru mulți și fericiți ani, Stăpîne. Cu dragoste și respect, administrația Eparhiei de Bălți și Fălești.  

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul zilei de naștere.

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul zilei de naștere.

17 августа 2017

Înalt Prea Sfințite Stăpîne Mitropolit Vladimir, primiți, rogu-Vă, cele mai sincere felicitări, prilejuite de ziua nașterii Dvs. Fie ca Bunul nostru Dumnezeu să Vă aibă în nemijlocita Sa apropiere de acum și pînă-n veac. La mulți ani, Stăpîne! Cu stimă Episcopul Marchel.  

Preasfințitul Marchel a participat la slujba praznicală cu prilejul jubileului celor 50 de ani de la naștere a arhimandritului Nicolae Roșca

Preasfințitul Marchel a participat la slujba praznicală cu prilejul jubileului celor 50 de ani de la naștere a arhimandritului Nicolae Roșca

16 августа 2017

Ziua de miercuri, 16 august 2017, a fost una semnificativă pentru duhovnicul — administrator al mănăstirii Ciuflea, PC Nicolae Roșca și anume celebrarea celor 50 de ani de la naștere. La slujba festivă au participat toți ierarhii Bisericii Ortodoxe din Moldova, un impunător sobor de preoți și diaconi, numeroși credincioși dornici de a se ruga alături de soborul arhieresc și preoțesc.  

Armele credinței.

Armele credinței.

12 августа 2017

Cine, iubiţii mei, cine nu vrea pacea? Toată lumea iubeşte pacea. Şi desigur atunci când îi lipseşte, atunci mai mult o caută. Dar, din nefericire, în pofida iubirii omenirii întregi pentru pace, lumea de multe ori a încercat – şi încă încearcă – focul războiului. Interese materiale şi egoisme omeneşti împing orbeşte spre catastrofă. Două războaie mondiale şi nenumărate alte războaie locale au împrăştiat şi împrăştie groază. Cei ce au trăit astfel de zile doresc ca ele să nu se mai întoarcă niciodată. Oameni iubitori de linişte, care în pofida voinţei... 

Ghicitori pentru școala duminicală

Ghicitori pentru școala duminicală

5 августа 2017

GHICITOAREA NR. 1 Nascatoare Preacurata Odraslita-ntre evrei, Ioachim ii fuse tata, Iara Ana mama ei. R:  

În starea în care te vei afla, întru aceia te voi judeca

În starea în care te vei afla, întru aceia te voi judeca

31 июля 2017

Sa nu te deznadajduiesti omule, nici sa nu te departezi de rugaciuni, ci sa mergi la biserica. Pacatos fiind, roaga-te cu suspine, lui Dumnezeu si-ti va da tie iubirea Sa de oameni si iertare de pacatele tale. Dar, daca vei deznnadajdui, nevrand sa vii la pocainta, apoi, te dai, pe tine insuti, in stapanirea satanei. Sau, daca, indoindu-te, nu mergi la pocainta, faci impiedicare dumnezeiescului dar,  

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul serbării ocrotitorului ceresc

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul serbării ocrotitorului ceresc

27 июля 2017

Înalt Preasfințite Stăpîne, primiți, rogu-vă, un sincer “LA MULȚI ANI!” în această zi, cînd Sfînta Biserică prăznuiește pomenirea acoperitorului Dvs. ceresc – Sfîntul Întocmai cu Apostolii cneaz Vladimir. Vă doresc ca în această și în orice altă zi să vă aibă Dumnezeu în pază Sa cea sfîntă, să Vă înzestreze cu daruri cerești, călăuzindu-Vă spre Împărăția Lui cea veșnică. Cu fiesc respect – episcopul Marchel  

Orbirea duhovnicească

Orbirea duhovnicească

22 июля 2017

Cine îşi dă seama de orbirea sa duhovnicească încetează a mai nădăjdui în sine şi în dreptatea sa şi, asemenea Prorocului David, strigă: „Doamne! deschide ochii mei, şi voi pricepe minunile din legea Ta” (Psalm 118, 18). Cel orb cu trupul îşi cunoaşte nenorocirea prin mijlocirea minţii – însă cine va putea încredinţa sufletul că este orb duhovniceşte? Cel orb cu trupul nu îşi iubeşte starea, însă cel orb duhovniceşte îşi iubeşte, de obicei, întunericul. Cel orb cu trupul iubeşte şi năzuieşte lumina cea materială, însă pentru cel orb cu duhul lumina... 

Felicitare pentru părintele Oleg Fistican, blagocinul sectorului Fălești 2.

Felicitare pentru părintele Oleg Fistican, blagocinul sectorului Fălești 2.

21 июля 2017

Cu prilejul aniversării a 20 de ani de slujire preoțească, aducem cele mai sincere felicitări protoiereului Oleg Fistican, blagocinul circumscripției Fălești 2. În această zi de serbare, ne îndreptăm către Dumneavoastră cu cele mai luminoase gânduri și cele mai sincere urări de bine şi ne rugăm bunului Dumnezeu să vă binecuvinteze cu sănătate, cu mulți rodnici ani și cu mult har,  

Sinodul al doilea ecumenic

Sinodul II ecumenic a avut loc la Constantinopol În anul 381. A fost comb?tut? erezia pnevmatomahilor şi apolinarismul.
1. Erezia pnevmatomahilor — a aparut ca o noua forma a arianismului. Negarea Dumnezeirii lui Iisus Hxistos, Fiul lui Dumnezeu, punea de la sine in discutie si Dumnezeirea Sfantului Duh.
Denumirea de macedonieni li s-a dat dupa numele episcopului semiarian Macedoniu, depus din scaun in 360 de sinodul din Constanti­nopol, ca eretic. Dupa moartea lui Macedoniu, conducerea pnevmato­mahilor a preluat-o diaconul Maratoniu, hirotonit de Macedoniu de Constantinopol episcop de Nicomidia, de la care au primit numele de maratonieni.

Pnevmatomahii sau macedonienii au tinut in 376 un sinod, la Cizic. In acest sinod, au adoptat o formula de credinta, in care afirmau ca Sfantul Duh este creat.

In vara anului 378, episcopii din provinciile Iliricului occidental, intrunindu-se in sinodul de la Sirmium sub presedintia episcopului lo­cului Anemius si a Sfantului Ambrozie al Milanului, au condamnat odata cu erezia arienilor si erezia macedonienilor sau pnevmatomahilor, raspandita atunci in Rasarit.

Pnevmatomahii sau macedonienii nu aveau o doctrina bine preci­zata. Ei admiteau Dumnezeirea Tatalui si a Fiului, cei mai multi accep­tau consubstantialitatea Fiului cu Tatal, dar refuzau sa recunoasca consubstantialitatea Sfantului Duh cu Fiul si cu Tatal, si negau Divini­tatea Lui, socotindu-L doar «Duh» sau «Spirit», superior naturii spiri­tuale a ingerilor.

2. Sinodul II ecumenic de la Constantinopol, 381.

In 381, Teodosie cel Mare (379-395) dorind sa restabileasca linistea si ordinea in Biserica, a convocat pe intaistatatorii Bisericii din jumatatea orientala a Impe­riului sau la un Sinod ecumenic. Sinodul s-a deschis in Constantinopol, la inceputul lunii mai 381 si a durat pana la 9 iulie acelasi an. Au participat 150 de episcopi, printre care mai de seama au fost urma­torii : Meletie al Antiohiei, Grigorie de Nazianz, Grigorie de Nisa, Amfilohiu de Iconiu, Chiril de Ierusalim, Diodor de Tars s. a. La Si­nodul II ecumenic a participat si Gerontius sau mai corect Terentius, episcop de Tomis (Constanta), in Scythia Minor. Ceva mai tarziu au fost prezenti si episcopii din Egipt si Iliricul oriental, in frunte cu Timotei al Alexandriei si Aholiu sau de Tesalonic. La sinod, au participat si 36 episcopi pnevmatomahi, in frunte cu Eleusiu de Cizic si Marcian de Lampsac.

Papa Damasus al Romei (366-384) n-a trimis la Sinodul al II-lea ecumenic nici un delegat, deoarece episcopii din Occident si din pro­vinciile Iliricului occidental pregateau tinerea unui sinod al lor, con­vocat de imparatul Gratian al Occidentului, care se va deschide la 3 septembrie 381, la Aquileea.

Presedintia Sinodului II ecumenic a avut-o la inceput, episcopul Meletie al Antiohiei (362-381), fiind cel mai in varsta dintre sinodali. Dupa moartea lui Meletie, la sfarsitul lunii mai 381, pre­sedintia Sinodului i-a revenit, de la inceputul lunii iunie, Sfantului Gri­gorie de Nazianz, recunoscut de Sinod episcop al Bisericii din Constan­tinopol, in calitate de episcop al capitalei Imperiului de Rasarit, Roma cea Noua.

Episcopii egipteni, invidiosi pe prestigiul scau­nului capitalei si pe Sfantul Grigorie insusi, suparati mai ales ca tri­misul lor Maxim Cinicul a fost depus din treapta arhieriei si alungat in chip rusinos din Constantinopol, au refuzat sa ia parte la sfanta liturghie, oficiata de Sfantul Grigorie de Nazianz in fata Parintilor Sinodului,  sub pretext ca  alegerea  sa pe scaunul  de  Constantinopol este necananica.

El a demisionat, dupa toata probabilitatea, la 30 iunie 381, atat de la presedintia Sino­dului, cat si din scaunul de episcop al Bisericii de Constantinopol. In locul Sfantului Grigorie de Nazianz, a fost ales episcop al Bi­sericii de Constantinopol un laic in varsta inaintata, Nectarie (381-397), catehumen inca, care a trebuit sa fie mai intai botezat, apoi a primit pe rand harul diaconiei, al preotiei si arhieriei.

Sub presedintia lui Nectarie, episcopii prezenti au rostit anatema, dupa cum ne confirma primul canon al Sinodului, contra tuturor ere­ziilor, indeosebi contra diferitelor fractiuni ariene, eunomienii sau anomienii, arienii sau eudoxienii, contra semiarienilor, numiti in text si pnevmatomahi, apoi contra sabelienilor — urmasii antitrinitarului modalist Sabeliu (+ sec. III), a marcelienilor — aderentii lui Marcel de Ancira (+374), a fotinienilor — adeptii lui Fotin de Sirmium (+ 376), si apolinaristilor — sustinatorii ereziei lui Apolinarie de Laodiceea Siriei

(+ 392).

Parintii Sinodului au redactat de asemenea o definitie sau expu­nere dogmatica, prin care marturiseau consubstantialitatea si deosebirea celor trei persoane divine, pentru a combate pe pnev­matomahi, precum si intruparea desavarsita a Cuvantului, Fiul lui Dum­nezeu, pentru a combate erezia lui Apolinarie.

Sinodalii au completat Simbolul niceean cu inca 5 articole de credinta, care stabilescinvatatura Bisericii despre Sfantul Duh si despre Biserica. Despre Sfantul Duh, se accentueaza ca El este «Domnul de viata facatorul care de la Tatal purcede, Cela ce impreuna cu Tatal si cu Fiul este inchinat si marit».

Despre Sfanta Biserica, articolul IX al Simbolului arata lamurit ca, potrivit Sfintei Scripturi si Sfintei Traditii, este «una, sfanta, soborni­ceasca si apostoleasca».

Recitarea regulata a Simbolului la Sfanta Liturghie a fost intro­dusa mai intai la Antiohia, in 471, de patriarhul monofizit Petru Gnafevs sau Fullo, ca o masura contrahotararii dogmatice a Sinodului IV ecu­menic din Calcedon, din 451, pe care refuzau s-o accepte, fara ca prin aceasta sa poata fi servita cauza lor.

Patriarhul Constantinopolului Timotei (512-518) a poruncit ca la fiecare slujba sa se rosteasca Simbolul niceean, simbol se rostea numai o data pe an, in Vinerea Patimilor, cand catehumenii il rosteau in vederea primirii botezului. Mai tarziu, in 567, Simbolul niceean a fost inlocuit, printr-un edict dat de imparatul bizantin Justin II (565-578), cu Simbolul constiantinopolitan, care se rosteste pana astazi la sfanta liturghie si la celelate servicii religioase, in toate Bise­ricile Ortodoxe ale Rasaritului.

3. Condamnarea apolinarismului.

Marturisirea sau expunerea dogmatica a Sinodului II ecumenic a condamnat si erezia lui Apoli­narie de Laodiceea.

«Logosul insusi s-a facut trup, afirma Apolinarie, dar n-a luat ratiunea omeneasca, ratiune schimbatoare, iar Dumnezeirea este ratiune neschimbatoare, cereasca». Prin aceasta conceptie eronata, Apolinarie distrugea integritatea sau deplinatatea firii umane a Mantuitorului, primita la intrupare, si punea astfel in primejdie intreaga Sa opera mantuitoare. Apolinarie a murit in 392, dar erezi s-a mentinut pana la jumatatea secolului V, cand apolinarismul s-a contopit cu monofizismul.

Sursa: crestinortodox.ro.

Canoane:

1 Sfinţii P?rinşi cei adunaşi În Constantinopol au hot?r?t s? nu
se-nl?ture credin?a celor trei sute optsprezece P?rinşi care s
au adunat În Niceea Bitiniei, ci (credin?a) aceea s? r?mÎn?
tare şi s? fie dat? anatemei orice erezie şi cu deosebire cea
a eunomienilor, adic? cea a eudoxienilor, şi aceea a
semiarienilor, adic? a pnevmatomahilor, şi aceea a
sabelienilor şi a marcelienilor şi aceea a fotinienilor şi aceea
a apolinari?tilor.

2 Episcopii puşi peste o diecez? s? nu se Întind? (treac?)
asupra bisericilor din afara hotarelor lor, nici s? nu se
tulbure bisericile, ci potrivit canoanelor, episcopul
Alexandriei s? c?rmuiasc? numai pe cele (bisericile) din
Egipt, iar episcopii Orientului s? chiverniseasc?
(administreze) numai Orientul, p?strÎndu-se pe seama
Bisericii antiohienilor Întşiet?şile (privilegiile) cele din
canoanele de la Niceea; şi episcopii diecezei Asiei; şi cei ai
(diecezei) Pontului, numai pe ale (diecezei) Pontului şi cei ai
Traciei numai pe ale (diecezei) Traciei s? le c?rmuiasc?. Iar
nechemaşi, episcopii s? nu treac? peste dieceza lor pentru
hirotonie sau pentru alte oarecari (lucr?ri de c?rmuire
bisericeasc?) c?rmuiri bisericeşti. P?zindu-se Îns? canonul
stabilit mai Înainte privitor la chivernisiri, este clar c? cele
privitoare la fiecare eparhie le va c?rmui sinodul eparhiei
(respective), potrivit celor orÎnduite (hot?r?te) la Niceea.
Iar bisericile lui Dumnezeu cele ce sunt la popoarele
barbare trebuie s? se c?rmuiasc? dup? obiceiul p?rinşilor,
care s-a şinut.

3 Iar dup? episcopul Romei, Întşietatea cinstei (primatul de
onoare) s? o aib? episcopul Constantinopolului, pentru c?
(cetatea) aceasta este Roma nou?.

4 În privin?a lui Maxim Cinicul şi a neorÎnduirii ce s-a f?cut de
către el În Constantinopol (hot?r?m) c?: Maxim nici nu a
fost f?cut episcop, nici nu este, şi nici cei hirotonişi de el, În
orice treapt? a clerului (nu sunt clerici) lipsind de t?rie toate
c?te s-au f?cut În privin?a lui şi de către el.

5 În privin?a dreptarului (tomosului) apusenilor, primim şi pe
cei din Antiohia, care m?rturisesc o dumnezeire a Tat?lui şi
a Fiului şi a Duhului SfÎnt.

6 Deoarece unii voind a tulbura si a r?sturna buna rÎndu?ai?
bisericeasc?, cu vr?jm?şie şi cu clevetire (În mod calomnios)
pl?smuiesc oare-cari pricini ?mpotriva episcopilor ortodocşi
care oc?rmuiesc bisericile, nimic altceva urm?rind dec?t a
p?ta buna cinstire a preoşilor şi s? pun? la cale tulbur?ri
Între credincioşii paÎnici (popoarele paÎnice), — din aceasta
pricin? i-a p?rut sfÎntului sinod al episcopilor Întrunişi la
Constantinopol ca s? nu se mai primeasc? Învinuitorii f?r?
cercetare şi nici a Îng?dui tuturor s? fac? p?ri contra celor
care p?storesc bisericile, dar nici a-i Înl?tura pe toşi. Dar
dac? cineva i-ar aduce episcopului vreo Învinuire proprie,
adic? aparte (particular?), ca unul care a fost p?gubit sau
pentru c? ar fi suferit altceva ?mpotriva drept?şii de la acela
(de la episcop), la Învinuirile de acest fel s? nu se cerceteze
nici fa?a (persoana) p?r?tului, nici legea (religia) lui. C?ci În
orice chip, se cade ca şi cugetul (con?tiin?a) episcopului s?
fie slobod (u?urat) şi ca şi cel ce zice c? a fost nedrept?şit s?-
şi dobÎndeasc? drepturile, ori de ce lege (religie) ar fi el.
Iar dac? Învinuirea adus? episcopului ar fi bisericeasc?,
atunci trebuie sa se ispiteasc? (cerceteze) fe?ele
(persoanele) p?r?torilor, pentru ca mai Întşi s? nu se
Îng?duie ereticilor a face p?ri ?mpotriva episcopilor
ortodocşi pentru lucruri bisericeşti. Iar eretici numim pe cei
ce de demult au fost Îndep?rtaşi din Biseric? şi pe cei ce
dup? aceea au fost daşi anatemei de către noi, iar pe lÎng?
ace?tia şi pe cei ce pref?cÎndu-se c? m?rturisesc credin?a
cea sÎn?toas?, s-au f?cut schismatici şi se adun? ?mpotriva
epis-copilor no?tri canonici. Apoi şi dac? vreunii dintre cei ai
bisericii ar fi osÎndişi mai Înainte pentru oarecare pricin? şi
azv?rlişi (lep?daşi, daşi ana-temei), sau afurisişi
(excomunicaşi) fie din cler, fie din starea laic?, nici acestora
s? nu le fie Îng?duit s? p?rasc? pe episcop Înainte de a se fi
dezbr?cat (cur??at) mai Întşi de propria lor Învinuire. De
asemenea, şi cei ce se g?sesc suh Învinuirea pornit? mai
dinainte s? nu fie primişi la p?ra episcopului sau a altor
clerici Înainte de a se dovedi pe ei nevinovaşi de Învinuirile
aduse lor.
Iar dac? vreunii nu ar fi nici eretici, nici afurisişi
(excomunicaşi, ne?mpreunaşi cu Hristos), nici osÎndişi sau
p?r?şi mai Înainte pentru oarecare f?r?delegi (infracşiuni), şi
ar zice c? au oarecare p?r? bisericeasc? ?mpotriva
episcopului, sfÎntul sinod porunce?te ca ace?tia s?-şi
Înf?şi?eze mai Întşi p?rile lor la toşi episcopii eparhiei
(mitropoliei) şi Înaintea acestora s? dovedeasc? Învinuirile
În acele pricini. Iar dac? s-ar Înt?mpla ca episcopii din
eparhie (mitropolie) s? nu fie În stare a Îndrepta Învinuirile
aduse episcopului, atunci ei s? mearg? la sinodul mai mare
al episcopilor diecezei aceleia, chemaşi ?mpreun?
(convocaşi) pentru pricina aceasta, dar p?ra s? nu se ia În
seam? (reşin?) mai Înainte, pÎn? ce ei (acuzatorii) nu vor
accepta În scris s? fie pedepsişi cu aceeaşi pedeaps? dac? la
cercetarea lucrurilor s-ar dovedi c? au clevetit (calomniat) pe episcopul p?r?t.

Iar dac? cineva, nesocotind cele statornicite dup? cele
ar?tate mai Înainte, ar Îndr?zni s? supere urechile
?mp?r?te?ti sau judec?toriile c?rmuiturilor lume?ti, sau s?
tulbure sinodul ecumenic, lipsindu-i de cinstire pe toşi
episcopii diecezei, unul ca acesta nicidecum s? nu fie primit
la p?r?, ca unul care a defşimat canoanele şi a stricat buna
rÎnduial? bisericeasc?.

7 Pe aceia dintre eretici care revin la Ortodoxie, În partea
celor ce se mÎntuiesc, şi primim dup? rÎnduiala mai jos
ar?tat? şi dup? obicei. Pe arieni şi pe macedonieni şi pe
sabatinieni şi pe novaşieni cei ce-şi zic lor catari şi stÎngaci,
apoi pe patrusprezeceni (quartodecimani), adic? pe
mercuraşi (tetradişi) şi pe apolinari?ti şi primim daca dau
zapis (scrisori de m?rturisire de credin??) şi dac? dau
anatemei toat? erezia care nu cugeta (Înva??) cum cugeta
(Înva??) sfanta a lui Dumnezeu Biseric? soborniceasc? şi
apostoleasc? şi şi pecetluim adic? şi ungem mai Întşi cu
sfÎntul mir, adic? fruntea şi ochii şi narile şi gura şi urechile
şi pecetluindu-i pe ei zicem: Pecetea Darului Duhului SfÎnt.
Iar pe eunomieni, pe cei ce se boteaz? cu o singura
afundare, şi pe montani?ti, adic? pe cei ce se numesc aici
frigieni, şi pe sabelieni, care Înva?? ca Fiul este tot una cu
Tat?l (identitatea Fiului cu Tat?l) şi care fac şi alte oarecare
lucruri de neÎndurat (ur?te), şi pe toate celelalte erezii (c?ci
multe sunt aici, mai cu seam? cele care pornesc din ?ara
Galatenilor) pe toşi dintre ace?tia care doresc s? se adaoge
(ata?eze) ortodoxiei, şi primim ca pe elini (p?gÎni): şi (adic?)
În prima zi şi cercetÎn, a doua zi şi catehiz?m, iar a treia zi le
facem lep?d?rile de Satana (şi exorciz?m) suflÎnd asupra lor
de trei ori În fa?? şi În urechi şi astfel şi catehiz?m şi facem
s? petreac? timp Îndelungat În biseric? şi s? asculte
Scripturile şi atunci şi botez?m

8 Cei botezaşi printr-o singur? afundare, eunomienii,
sabelienii şi frigii, s? fie primişi ca elinii (p?gÎnii).


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.