versiunea moldoveneasca русская версия


Cred cum vreau?

Cred cum vreau?

20 февраля 2017

„Eu cred în Dumnezeu, dar în felul meu. N-am nevoe de serviciile bisericii. Nu mă mai deranjati cu formalitățile voastre. Am propria mea credință!” Cât de des auzim așa obiecție ca răspuns la predica pentru o viață îmbisericită a fiecarui credincios în parte. Este ciudat că cel ce afirmă așa nu observă contradicția evidentă și absurditatea propriilor cuvinte, pentru că e ca și cum ai zice: „În Dumnezeu cred, dar încredere în Dumnezeu n-am!”.  

Pilda raiului și a iadului

Pilda raiului și a iadului

20 февраля 2017

Ce este iadul? O încăpere cu o masă mare și rotundă. În mijlocul mesei, un vas mare cu o mâncare deosebit de plăcută. Însă oamenii care stăteau în jurul mesei erau slabi ca niște schelete, flămânzi și nervoși. Fiecare avea în mână câte o lingură cu coadă foarte lungă. Ajungeau cu lingurile până la vasul cu mâncare, umpleau lingurile, însă când trebuiau să introducă lingurile cu mâncare în gură, nu reușeau, fiindcă lingurile aveau cozile foarte lungi. Ce este raiul?  

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

15 февраля 2017

Dragi fraţi şi surori! Săvârşind astăzi prăznuirea Întâmpinării Domnului, Biserica noastră în mod tradiţional se roagă pentru tânăra generaţie, nutrind speranţe pentru cei care urmează să păstreze şi să propovăduiască credinţa ortodoxă în următoarele decenii. Nu în zădar, adresându-Se ucenicilor Săi, iar prin ei şi nouă tuturor, Mântuitorul i-a numit „sarea pământului” şi „lumina lumii” (Matei 5, 13-14). Precum sarea îmbunătăţeşte considerabil gustul mâncării, prevenind alterarea ei, creştinii sunt chemaţi să schimbe lumea cu puterea mărturisirii... 

Semnificația psalmului 136

Semnificația psalmului 136

11 февраля 2017

La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântați-ne nouă din cântările Sionului!“ Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.  

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

10 февраля 2017

Ziua de duminică, 5 februarie 2017, a fost cea mai fericită pentru tinerii Ioan și Liudmila, ginerele și fiica părintelui — blagocin Oleg Fistican, care și-au consfințit dragostea reciprocă prin Taina Cununiei. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Marchel în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La final, Episcopul a felicitat mirii Ioan și Liudmila cu primirea cununiei, dorindu-le căsnicie fericită, dragoste jertfelnică, ajutor și binecuvântare de la Dumnezeu în această etapă nouă a vieții lor.... 

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

9 февраля 2017

Printre odoarele cele mai de preţ din Grădina Maicii Domnului sunt moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur. La mănăstirea Vatoped se păstrează cu mare cinste capul Sfântului Ioan. Capul Sfântului Ioan Gură de Aur păstrat la mănăstirea Vatoped, Athos. Un lucru minunat şi vrednic de luat în seamă legat de capul sfântului Hrisostom, ce poate fi pipăit de oricine la modul personal, este nestricăciunea urechii drepte. Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, s-a născut în Antiohia. Fericitul şi dumnezeiescul Ioan Gură de Aur a fost patriarh al Constantinopolului... 

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

8 февраля 2017

Tatăl nostru, Carele ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău. Vie împărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer (așa) și pe pământ. Pâinea noastră cea de-a pururea, dă-ne-o nouă astăzi. Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean. (Matei 6,9-13).  

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

7 февраля 2017

În viaţa noastră de toate zilele, suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi, mereu avem ceva important de terminat şi ni se pare că timpul pe­trecut la rugăciune ne împiedică să terminăm lucrul respectiv. Însă experienţa dovedeşte că o jumătate de oră sau o oră „irosită” în rugăciune nu împiedică deloc, în mod catastro­fal, bunul mers al activităţilor noastre zilnice, aşa cum ne închipuim atunci când am vrea să ne rugăm. Dimpotrivă, obiceiul de a ne ruga ne învaţă să ne concentrăm rapid, înlătură orice neatenţie, disciplinează  

Viața sfintei Xenia (în imagini).

Viața sfintei Xenia (în imagini).

6 февраля 2017

Sfânta Xenia a trăit în secolul al XVIII-lea, dar este cunoscut relativ puţin despre ea sau familia sa. Şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii ei în Petersburg, în timpul domniei împărăteselor Elizabeta şi Ecaterina a II-a. Xenia Grigorievna Petrova a fost soţia unui ofiţer de armată, Andrei Fedeorovici Petrov. Ea a devenit văduvă la vârsta de 26 de ani când soţul său a murit brusc, la o petrecere. Ea a plâns moartea soţului ei, şi în special pentru că el a murit fără spovedanie şi împărtăşanie. Din acel moment, Xenia şi-a pierdut interesul pentru lucrurile... 

Pareneză la sfințirea unei case

Pareneză la sfințirea unei case

4 февраля 2017

Iubiții mei, am venit în casa voastră cu bucurie și cu nădejde. Pentru că sunt în casa unor proaspăt căsătoriți, a unor tineri entuziaști, care și-au început drumul lor împreună. Și am binecuvântat și sfințit această casă prin stropirea cu apă sfințită și prin ungerea ei cu ulei sfințit, rugându-mă lui Dumnezeu pentru ca El să vă binecuvinteze și să vă întărească și să vă apere întru toate. Căci de la Dumnezeu e toată binecuvântarea, pacea, bucuria și iubirea dintre oameni. De la El e ajutorul nostru și nădejdea noastră.  

SfÎntul Ioan Gur? de Aur

Cel Întru Sfinţi P?rintele nostru Ioan Gur? de Aur (grec. ??????? ? ???????????, n. 347 — d. 407), Arhiepiscop al Constantinopolului a fost un cunoscut episcop, teolog şi predicator din secolele IV-V, În Siria şi Constantinopol.

Este binecunoscut pentru elocven?a cuvÎnt?rilor sale publice şi pentru denun?area abuzurilor de autoritate din Biseric? şi din Imperiul Roman din acea vreme. Avea o mare aplecare spre ascez?. Dup? trecerea sa la Domnul, a fost numit Chrysostom (grec.: ???????????, romÎn?: Gur? de Aur). Biserica Ortodox? ?l cinste?te ca sfÎnt (cu pomenirea la 13 noiembrie) şi l-a rÎnduit Între Sfinţii Trei Ierarhi (pomenişi la 30 ianuarie), al?turi de SfÎntul Vasile cel Mare şi SfÎntul Grigorie Teologul. Este recunoscut şi de Biserica Romano-Catolic?, care ?l cinste?te ca SfÎnt şi Doctor al Bisericii, precum şi de Biserica Anglican?, ambele f?cÎndu-i pomenirea la 13 septembrie. O parte din sfintele sale Moa?te au fost furate de cruciaşi În 1204 (amintirea acestui eveniment se face la 27 ianuarie) şi duse la Roma, fiind restituite Bisericii Constantinopolului pe 27 noiembrie 2004 de către Papa Ioan Paul al II-lea.
SfÎntul Ioan Gur? de Aur s-a n?scut În Antiohia din p?rinşi nobili: tat?l s?u, Secundus, era un ofi?er de rang Înalt În armata imperial?. Tat?l s?u a murit la scurt timp dup? na?terea sa, astfel Înc?t el a fost crescut de mama sa, Antuza, care era cre?tin?. A fost botezat În 370 şi hirotesit cite?. şi-a Început educaşia pe lÎng? educatorul p?gÎn Libanius, apoi a studiat teologia cu Diodor din Tars (unul din conduc?torii a ceea ce mai t?rziu s-a numit ?coala din Antiohia), timp În care practica o aspr? ascez?. Nemulţumit de acestea, devine pustnic (cca. 375 d. Hr.) şi r?mÎne retras pÎn? cÎnd sÎn?tatea sa precar? ?l sile?te s? se Întoarc? În Antiohia.

Atunci a fost hirotonit diacon În 381 de către SfÎntul Meletie al Antiohiei, iar mai apoi preot În 386 de către episcopul Flavian I al Antiohiei. Se pare c? aceasta a fost perioada cea mai fericit? din via?a sa. De-a lungul a doisprezece ani, a devenit foarte cunoscut datorit? elocven?ei cu care vorbea În public. În acest sens, trebuie amintite explicaşiile sale referitoare la diferite pasaje şi Înv???turi morale din SfÎnta Scriptur?. Cele mai valoroase lucr?ri ale sale sunt Omiliile la diferite c?rşi ale Bibliei. SfÎntul Ioan insista foarte mult asupra milosteniei. De asemeni, el se Îngrijea foarte mult de nevoile duhovnice?ti şi materiale ale s?racilor. A predicat mult ?mpotriva abuzurilor de bog?şie şi de dreptul de proprietate. În multe privin?e, faptul c? avea at?t de mulşi ascult?tori nu era de mirare. Întruc?t avea o În?elegere direct? a Scripturilor (foarte deosebit? de tendin?a alexandrin? de interpretare alegoric?), aceasta Însemna c? majoritatea temelor abordate În cuvÎnt?rile lui erau prin excelen?? sociale, explicÎnd cum ar trebui s? trşiasc? cre?tinii.
Un incident petrecut În timpul slujirii sale În Antiohia ilustreaz? poate cel mai bine influen?a predicilor sale. Cam În vremea În care ajunge În Antiohia, episcopul trebuie s? intervin? pe lÎng? ?mp?ratul Teodosie I În favoarea cet??enilor care participaser? la o revolt? În timpul careia statuile ?mp?ratului şi ale familiei sale fuseser? mutilate. De-a lungul Postului Mare, În anul 397, Sf. Ioan şine 21 de predici În care arat? poporului gre?elile pe care le f?cuse. Se pare c? acestea au avut o influen?? durabil? asupra multora: se ?tie c? mulşi p?gÎni s-au convertit la cre?tinism În urma acestora. Cu aceast? ocazie, r?zbunarea ?mp?ratului Teodosie nu a fost at?t de aspr? pe c?t putea fi: acesta s-a mulţumit s? schimbe statutul legal al cet?şii cu unul inferior.

În anul 397, Sf. Ioan a fost chemat (oarecum ?mpotriva voin?ei sale) s? devin? episcop de Constantinopol. El a fost m?hnit de faptul c? protocolul curşii imperiale şi conferea privilegii mai mari dec?t ale celor mai mari dreg?tori laici. Pe cÎnd era episcop, a refuzat net s? g?zduiasc? orice fel de petreceri luxoase. Aceasta i-a adus popularitatea În rÎndul poporului, dar nu şi pe cea a bogaşilor şi clerului. CurÎnd dup? venirea sa În oraş, el spunea: «poporul ?l laud? pe Înainta? ca s? ?l poat? critica pe urma?». Reforma clerului pe care acesta o Întreprinde i-a adus nemulţumiri În rÎndul acestuia. El le-a cerut predicatorilor itineranşi s? se Întoarc?, f?r? nici o plat?, la bisericile unde fuseser? rÎnduişi s? slujeasc?.

Perioada petrecut? acolo a fost mult mai tulbure dec?t cea din Antiohia. Teofil, Pap? al Alexandriei dorea s? aduc? şi Constantinopolul sub influen?a sa şi s-a opus numirii lui Ioan În scaunul constantinopolitan. Fiind un opozant al Înv???turilor lui Origen, el l-a acuzat pe Sf. Ioan c? ar fi susşinut prea mult Înv???turile lui Origen. Teofil mustrase patru monahi egipteni (cunoscuşi drept «Fraşii cei Înalţi») pentru c? susşineau Înv???turile lui Origen. Ace?tia fug din Alexandria şi sunt primişi de Ioan. Acesta ?şi mai face un du?man În persoana Aeliei Eudoxia (soşia ?mp?ratului R?s?ritului, Arcadie) care considera (probabil nu f?r? motiv) c? vehementa critic? a Sf. Ioan la adresa extravagan?ei ve?mintelor feminine se referea la ea.
Sf. Ioan era neÎnfricat În ar?tarea gre?elilor celor mari. Teofil, Eudoxia şi ceilalţi du?mani ai sşi s-au aliat ?mpotriva lui. Ace?tia au convocat un sinod În anul 403 pentru a-l condamna pe Sf. Ioan, sub acuzaşia de origenism. Ca urmare a acestui sinod, este depus şi exilat. ?mp?ratul Arcadie ?l recheam? Îns? aproape imediat, din cauza nemulţumirii poporului. Mai avusese loc şi un «cutremur» În iatacul imperial (se crede c? a fost vorba fie un cutremur de pămînt, fie de faptul c? ?mp?r?teasa pierduse o sarcin? sau d?duse na?tere unui prunc mort), ceea ce fusese interpretat ca un semn al mÎniei lui Dumnezeu. Pacea a fost de scurt? durat?. O statuie de argint a ?mp?r?tesei Eudoxia a fost ridicat? În apropierea catedralei Aghia Sophia. Ioan critic? atunci ceremoniile de consacrare a acesteia. Vorbe?te ?mpotriva ?mp?r?tesei pe un ton dur: «Iar?şi Irodiada se Îndr?ce?te, iar?şi de tulbur?, iar?şi joac? şi salt?, iar?şi caut? capul lui Ioan» (aluzie la ceea ce se Înt?mplase cu SfÎntul Ioan Botez?torul). Este din nou exilat, de data aceasta În Caucaz, În Georgia.

Papa Romei, Inochentie I a protestat ?mpotriva surghiunirii Sf. Ioan, dar f?r? folos. Ioan a scris o serie de scrisori care Înc? aveau o mare influen?? În Constantinopol, astfel Înc?t a fost exilat şi mai departe, la Pityus (pe malul r?s?ritean al M?rii Negre). Nu a ajuns Îns? la destinaşie, deoarece a trecut la Domnul În timpul c?l?toriei. Ultimele sale cuvinte au fost: «Slav? lui Dumnezeu pentru toate!»
P?rşi din Sfintele Moa?te ale Sf. Ioan Gur? de Aur se g?sesc aici [1]:
Biserica «SfÎnta Ecaterina» — Bucure?ti
Mănăstirea Darvari — Bucure?ti
Mănăstirea Secu — Judetul Neam?
Mănăstirea Filoteu (Muntele Athos): MÎna dreapt? a SfÎntului Ioan Gur? de Aur;
Mănăstirea Vatoped — Muntele Athos : Capul SfÎntului Ioan Gur? de Aur, cu urechea stÎng? Întreag?. La urechea stÎng? i-a t?lcuit Îngerul Sfintele Evanghelii şi a r?mas neputred? spre marturie c? a fost adevarat? t?lcuirea Îngerului.
Catedrala episcopală, Oltenia, Craiova — racla de argint cu p?rticele din moa?tele SfÎntului Ioan Hristostomul
Capela Imaculatei Concepşiuni a Basilicii San Pietro, Roma — restituite Patriarhiei Constantinopolului În anul 2004 şi plasate În Catedrala Sf. Gheorghe din Constantinopol.
Într-o vreme În care clerul cet?şii era vehement criticat pentru stilul s?u de via?? luxos, SfÎntul Ioan era hot?r?t s? reformeze clerul din Constantinopol. Eforturile sale s-au lovit de o serioas? rezisten?? şi au avut un efect limitat. Ca teolog, el a fost şi r?mÎne foarte important pentru cre?tin?tatea r?s?ritean?, dar a fost considerat mai puşin important pentru cre?tinii din Occident. El a refuzat În general s? urmeze aplecarea contemporanilor sşi spre alegorie, preferÎnd vorbirea direct? si aplicÎnd pasaje şi lecşii din SfÎnta Scriptur? la via?a de zi cu zi. Într-o anumit? m?sur?, scrierile lui constituie o sintez? Între metoda hermeneutic? a mai alegoricei ?coli din Alexandria şi literalismul ?colii Antiohiene.

Exilarea sa În mai multe rÎnduri arat? c? puterea secular? avea o puternic? influen?? În Biserica r?s?ritean? din aceast? perioad? istoric?. Aceasta revel? totodat? rivalitatea dintre Constantinopol şi Alexandria, fiecare dorind s? aib? Întşieteatea În Biseric?. Aceast? ostilitate reciproc? a adus, În cele din urm?, multe suferin?e at?t Bisericii c?t şi Imperiului Roman de R?s?rit. Între timp, În Vest, primatul Bisericii Romei r?m?sese necontestat ÎncepÎnd cu secolul al IV-lea. Este interesant de menşionat, În perspectiva evoluşiei ulterioare a autorit?şii Papei, faptul c? protestele Papei Inocenşiu al II-lea În acel moment nu au avut nici un efect, ceea ce arat? lipsa de influen?? a episcopilor Romei asupra R?s?ritului chiar din acea perioad?.
«În ceea ce prive?te evlavia, s?r?cia ne este mai de folos dec?t bog?şia şi munca mai bine dec?t trÎnd?via, mai ales pentru c? bog?şia devine o piedic?, chiar şi pentru cei care nu i se dedic? Întru totul. Dar atunci cÎnd trebuie s? l?s?m deoparte furia, s? ne ?mblÎnzim pizma, s? ne ?mblÎnzim mÎnia, s? aducem Domnului rug?ciunile noastre şi s? ne ar?t?m, dup? cum se cuvine, raşionali, blÎnzi, binevoitori şi iubitori, cum ne-ar putea s?r?cia ?mpiedica de la acestea? C?ci ajungem la acestea nu cheltuind bani, ci f?cÎnd alegeri potrivite. Milostenia mai presus de toate se face cu bani, dar chiar şi ea str?luce?te mai mult atunci cÎnd milostenia o facem din s?r?cia noastr?. V?duva care a adus cei doi bÎnuşi era mai s?rac? dec?t oricine, dar ea a dat mai mult dec?t toşi».
«Cre?tinilor Îns?, mai mult dec?t tuturor oamenilor, le este interzis s? Îndrepteze cu de-a sila poticnirile p?c?toşilor… oamenii trebuie f?cuşi mai buni nu prin folosirea for?ei, ci convingÎndu-i. Nu avem nici autoritatea, dat? nou? de lege, de a şi ?mpiedica pe p?c?toşi, nici n-am ?ti, dac? am avea-o, cum s? o folosim; c?ci Dumnezeu d?ruie?te cunun? celor care se opresc de la r?u nu prin for??, ci din alegerea proprie».
«CÎnd un arca? vrea s? trag? s?geşile sale cu folos, el se Îngrije?te mai Întşi de pozişia lui, a?ezÎndu-se corect În fa?a şintei. şi voi, care v? preg?tişi de a s?geta capul vicleanului diavol, ar trebui s? faceşi la fel. S? ne Îngrijim mai Întşi s? ne punem În rÎnduial? sim?urile şi apoi de buna a?ezare a gÎndurilor noastre.»
«Chiar de-am fi f?cut o mie de fapte foarte virtuoase, Încredin?area noastr? c? vom fi auzişi de Domnul s? se Întemeieze pe Încrederea În mila lui Dumnezeu şi În iubirea Lui pentru noi. Chiar dac? suntem des?v?rşişi În virtute, vom fi mÎntuişi doar din mila Domnului.»
«De ce love?ti aerul şi de ce alergi În zadar? Orice lucrare are scopul ei, fire?te. Atunci spuneşi-mi, care e rostul tuturor lucr?rilor lumii? V? provoc s? r?spundeşi! Este de?ert?ciuna de?ert?ciunilor: toate sunt de?ert?ciune.»
Dou? din scrierile sale merit? o atenşie deosebit?. Sf. Ioan a armonizat via?a liturgic? a Bisericii, revizuind rug?ciunile şi indicaşiile din SfÎnta Liturghie sau celebrarea Sfintei Euharistii. PÎn? În zilele noastre, Biserica Ortodox? celebreaz? cel mai adesea Dumnezeiasca Liturghie a Sf. Ioan Gur? de Aur, ca şi Biserica Catolic? de Rit Bizantin (uniaşii). În aceste Biserici se cite?te În fiecare an de Sfintele Pa?ti (cea mai mare s?rb?toare cre?tin?), Omilia la Sfintele Pa?ti a Sf. Ioan Gur? de Aur.
Pe cÎnd era doar cite? al Bisericii Antiohiei, Sf. Ioan a scris mai multe omilii, Omiliile ?mpotriva Iudeilor (sau «?mpotriva iudaizanşilor») pentru a combate unele obiceiuri ale cre?tinilor care proveneau din rÎndurile evreilor şi care continuau sa p?streze unele obiceiuri şi reguli din Legea lui Moise. El a scris aceste omilii pentru a Îndrepta aceste obiceiuri, considerate greşite, ale cre?tinilor. Astfel, el ?şi folose?te Întregul talent oratoric spre a demonstra erorile iudaismului din acea vreme, şi implicit ale cre?tinilor «iudaizanşi».

Pe baza unor fragmente din aceste omilii În care, retoric, Sf. Ioan se exprima În termeni duri la adresa iudaismului, unii autori moderni au interpretat scrierile SfÎntului (ca si pe ale altor P?rinşi ai Bisericii) ca fiind antisemite. Aceasta cu at?t mai mult cu c?t, dincolo de intenşia originar? a Sf. Ioan, amintit? mai sus, scrierile sale au fost uneori folosite şi de diferite grupuri care Încercau s? promoveze antisemitismul sau opozişia la cre?tinism. Este cazul nazi?tilor din timpul celui de-al doilea R?zboi Mondial care au folosit scrierile Sf. Ioan În Încercarea de a-i convinge pe cre?tinii din Germania şi Austria c? evreii meritau s? fie exterminaşi. Deşi În Adversus Iudaeos se reg?sesc tonalit?şi foarte dure la adresa evreilor şi a practicilor lor religioase, trebuie totuşi precizat c? aceasta nu are nimic În comun cu antisemitismul, concept modern care traduce o form? de rasism. Dup? cum se poate deduce şi din cele de mai sus, Sf. Ioan nu susşinea folosirea violen?ei ?mpotriva evreilor. Polemica SfÎntului Ioan Hrisostom este exclusiv cu religia iudaic?, a c?rei perpetuare dup? venirea MÎntuitorului o considera neavenit? şi cu acei cre?tini care urmau aceast? cale greşit?.
Site dedicat Sf. Ioan Gur? de Aur. Desc?rcaşi de aici omilii la Facere scris? de sf. Ioan Gur? de Aur  — În volumul 21 PSB.

Sursa

Capela Imaculatei Concepşiuni a Basilicii San Pietro, Roma — restituite Patriarhiei Constantinopolului În anul 2004 şi plasate În Catedrala Sf. Gheorghe din Constantinopol.


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.