versiunea moldoveneasca русская версия


În viaţă nimic nu este întâmplător

În viaţă nimic nu este întâmplător

17 июня 2017

Toate greutăţile şi bolile vin asupra noastră pentru că nu vrem să-L primim pe Dumnezeu şi tot stăruim într-ale noastre. Iar Dumnezeu ne iubeşte mai mult decât ne iubim noi înşine, pentru că noi nu înţelegem nimic din cele duhovniceşti şi purtăm grijă numai de trup. Iar trupul suferă şi boleşte pentru că sufletul este plin de lepră.  

Păcatul nerespectării zilelor de post

Păcatul nerespectării zilelor de post

16 июня 2017

Postul are un caracter de jertfă pe care noi oamenii o aducem lui Dumnezeu. Adică în momentul în care ne înfrânăm depunem un efort conştient prin care noi oferim lui Dumnezeu, ființa noastră întreagă, trupul şi sufletul. Când nu ne înfrânăm şi nu păstrăm aceste reguli minime, cădem în stadiul animalităţii iraţionale. Oamenii care nu postesc nici măcar puțin, niciodată nu pot simţi prezenţa lui Dumnezeu, nu pot să aibă bucurii duhovniceşti în viaţă,  

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

8 июня 2017

„Unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor” (Mt.18,20). Marți, 6 iunie 2017, locuitorii satului Clococenii Vechi, raionul Glodeni, au avut parte de o adevărată sărbătoare cu ocazia slujirii unui sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Victor Guleac, blagocinul raionului Glodeni. Prilejul rugăciunii l-a constituit poposirea în localitate a unor sfințenii mari:  

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

6 июня 2017

Sâmbătă, 3 iunie 2017, în ziua hramului catedralei „Sf.Împ.Constatin și Elena” din Bălți, Preasfințitul Marchel a oficiat dumnezeiasca Liturghie în mijlocul comunității enoriașilor, care fregventează catedrala episcopală. Sărbătorea a fost înfrumusețată de prezența în jurul Arhipăstorului a multor creștini, de soborul de preoți și în special de interpretarea liturgică a corului arhieresc, condus de protoiereul Alexandru Paiul.  

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

6 июня 2017

Mănăstirea „Sfânta Treime” din satul Glinjeni,raionul Fălești, s-a îmbrăcat cu veșminte de sărbătoare pentru prăznuirea hramului. Curtea mănăsirii este aranjată cu mulțimea de flori mirositoare, credincioșii pășesc cu bucurie în suflet pragul bisericii pentru ascultarea sfintei Liturghii. Au avut ca oaspeți la acest eveniment luminat pe protoiereul mitrofor Petru Ciunciuc, secretarul eparhial, protoiereul Valentin Pînzaru și protodiacon Ștefan Rotari. Corul condus de maica Agnesia, s-a evedințiat cu cîntările armonioase,  

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

5 июня 2017

Luni, 5 iunie 2017, de sărbătoarea Sfîntului Duh, Prea Sfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, înconjurat de un sobor de preoți a săvărșit sfînta Liturghie în biserica „Sf. Irh. Nicolae” din satul Cotiujeni Mici, raionul Sîngerei. În ograda bisericii Arhiereul a fost întîmpinat de protoiereul Gheorghe Turculeț, parohul sfîntului locaș  

Film documentar pro viață

Film documentar pro viață

26 мая 2017

 

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

25 мая 2017

Joi, 25 mai 2017, de sărbătoarea Înălțarea Domnului, Preasfințitul Marchel a oficiat sfânta Liturghie în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din municipiul Bălți. Alături de arhipăstor s-au rugat soborul de clerici ai catedralei, dar și mulți creștini, enoriași fideli ai bisericii. După citirea pericopei evanghelice, Episcopul Marchel a explicat credincioșilor de ce Iisus Hristos s-a înălțat la ceruri, dar și semnificația practică a sărbătorii.  

11:30

11:30

24 мая 2017

 

Seminarul metodico-practic pentru profesorii de Religie din Bălți.

Seminarul metodico-practic pentru profesorii de Religie din Bălți.

23 мая 2017

Promovarea valorilor creștine și consolidarea comportamentului moral-religios la elevi, — acesta a fost genericul seminarului metodico-practic pentru profesorii de religie din Bălți. Cu binecuvântarea Preasfințitului Marchel, la acest seminar au participat: Secretarul Eparhial, Prot. Petru Ciunciuc; metodistul pentru mun. Bălți, Prot. Anatolie Spătaru; de asemenea, preoții Prot. Valentin Pânzaru și Prot. Serghei Ciunciuc. Cu multă bucurie ne-a primit doamna directoare, Goiman Valentina, la școala primară „Spiridon Vangheli”.  

SfÎntul Ioan Gur? de Aur

Cel Întru Sfinţi P?rintele nostru Ioan Gur? de Aur (grec. ??????? ? ???????????, n. 347 — d. 407), Arhiepiscop al Constantinopolului a fost un cunoscut episcop, teolog şi predicator din secolele IV-V, În Siria şi Constantinopol.

Este binecunoscut pentru elocven?a cuvÎnt?rilor sale publice şi pentru denun?area abuzurilor de autoritate din Biseric? şi din Imperiul Roman din acea vreme. Avea o mare aplecare spre ascez?. Dup? trecerea sa la Domnul, a fost numit Chrysostom (grec.: ???????????, romÎn?: Gur? de Aur). Biserica Ortodox? ?l cinste?te ca sfÎnt (cu pomenirea la 13 noiembrie) şi l-a rÎnduit Între Sfinţii Trei Ierarhi (pomenişi la 30 ianuarie), al?turi de SfÎntul Vasile cel Mare şi SfÎntul Grigorie Teologul. Este recunoscut şi de Biserica Romano-Catolic?, care ?l cinste?te ca SfÎnt şi Doctor al Bisericii, precum şi de Biserica Anglican?, ambele f?cÎndu-i pomenirea la 13 septembrie. O parte din sfintele sale Moa?te au fost furate de cruciaşi În 1204 (amintirea acestui eveniment se face la 27 ianuarie) şi duse la Roma, fiind restituite Bisericii Constantinopolului pe 27 noiembrie 2004 de către Papa Ioan Paul al II-lea.
SfÎntul Ioan Gur? de Aur s-a n?scut În Antiohia din p?rinşi nobili: tat?l s?u, Secundus, era un ofi?er de rang Înalt În armata imperial?. Tat?l s?u a murit la scurt timp dup? na?terea sa, astfel Înc?t el a fost crescut de mama sa, Antuza, care era cre?tin?. A fost botezat În 370 şi hirotesit cite?. şi-a Început educaşia pe lÎng? educatorul p?gÎn Libanius, apoi a studiat teologia cu Diodor din Tars (unul din conduc?torii a ceea ce mai t?rziu s-a numit ?coala din Antiohia), timp În care practica o aspr? ascez?. Nemulţumit de acestea, devine pustnic (cca. 375 d. Hr.) şi r?mÎne retras pÎn? cÎnd sÎn?tatea sa precar? ?l sile?te s? se Întoarc? În Antiohia.

Atunci a fost hirotonit diacon În 381 de către SfÎntul Meletie al Antiohiei, iar mai apoi preot În 386 de către episcopul Flavian I al Antiohiei. Se pare c? aceasta a fost perioada cea mai fericit? din via?a sa. De-a lungul a doisprezece ani, a devenit foarte cunoscut datorit? elocven?ei cu care vorbea În public. În acest sens, trebuie amintite explicaşiile sale referitoare la diferite pasaje şi Înv???turi morale din SfÎnta Scriptur?. Cele mai valoroase lucr?ri ale sale sunt Omiliile la diferite c?rşi ale Bibliei. SfÎntul Ioan insista foarte mult asupra milosteniei. De asemeni, el se Îngrijea foarte mult de nevoile duhovnice?ti şi materiale ale s?racilor. A predicat mult ?mpotriva abuzurilor de bog?şie şi de dreptul de proprietate. În multe privin?e, faptul c? avea at?t de mulşi ascult?tori nu era de mirare. Întruc?t avea o În?elegere direct? a Scripturilor (foarte deosebit? de tendin?a alexandrin? de interpretare alegoric?), aceasta Însemna c? majoritatea temelor abordate În cuvÎnt?rile lui erau prin excelen?? sociale, explicÎnd cum ar trebui s? trşiasc? cre?tinii.
Un incident petrecut În timpul slujirii sale În Antiohia ilustreaz? poate cel mai bine influen?a predicilor sale. Cam În vremea În care ajunge În Antiohia, episcopul trebuie s? intervin? pe lÎng? ?mp?ratul Teodosie I În favoarea cet??enilor care participaser? la o revolt? În timpul careia statuile ?mp?ratului şi ale familiei sale fuseser? mutilate. De-a lungul Postului Mare, În anul 397, Sf. Ioan şine 21 de predici În care arat? poporului gre?elile pe care le f?cuse. Se pare c? acestea au avut o influen?? durabil? asupra multora: se ?tie c? mulşi p?gÎni s-au convertit la cre?tinism În urma acestora. Cu aceast? ocazie, r?zbunarea ?mp?ratului Teodosie nu a fost at?t de aspr? pe c?t putea fi: acesta s-a mulţumit s? schimbe statutul legal al cet?şii cu unul inferior.

În anul 397, Sf. Ioan a fost chemat (oarecum ?mpotriva voin?ei sale) s? devin? episcop de Constantinopol. El a fost m?hnit de faptul c? protocolul curşii imperiale şi conferea privilegii mai mari dec?t ale celor mai mari dreg?tori laici. Pe cÎnd era episcop, a refuzat net s? g?zduiasc? orice fel de petreceri luxoase. Aceasta i-a adus popularitatea În rÎndul poporului, dar nu şi pe cea a bogaşilor şi clerului. CurÎnd dup? venirea sa În oraş, el spunea: «poporul ?l laud? pe Înainta? ca s? ?l poat? critica pe urma?». Reforma clerului pe care acesta o Întreprinde i-a adus nemulţumiri În rÎndul acestuia. El le-a cerut predicatorilor itineranşi s? se Întoarc?, f?r? nici o plat?, la bisericile unde fuseser? rÎnduişi s? slujeasc?.

Perioada petrecut? acolo a fost mult mai tulbure dec?t cea din Antiohia. Teofil, Pap? al Alexandriei dorea s? aduc? şi Constantinopolul sub influen?a sa şi s-a opus numirii lui Ioan În scaunul constantinopolitan. Fiind un opozant al Înv???turilor lui Origen, el l-a acuzat pe Sf. Ioan c? ar fi susşinut prea mult Înv???turile lui Origen. Teofil mustrase patru monahi egipteni (cunoscuşi drept «Fraşii cei Înalţi») pentru c? susşineau Înv???turile lui Origen. Ace?tia fug din Alexandria şi sunt primişi de Ioan. Acesta ?şi mai face un du?man În persoana Aeliei Eudoxia (soşia ?mp?ratului R?s?ritului, Arcadie) care considera (probabil nu f?r? motiv) c? vehementa critic? a Sf. Ioan la adresa extravagan?ei ve?mintelor feminine se referea la ea.
Sf. Ioan era neÎnfricat În ar?tarea gre?elilor celor mari. Teofil, Eudoxia şi ceilalţi du?mani ai sşi s-au aliat ?mpotriva lui. Ace?tia au convocat un sinod În anul 403 pentru a-l condamna pe Sf. Ioan, sub acuzaşia de origenism. Ca urmare a acestui sinod, este depus şi exilat. ?mp?ratul Arcadie ?l recheam? Îns? aproape imediat, din cauza nemulţumirii poporului. Mai avusese loc şi un «cutremur» În iatacul imperial (se crede c? a fost vorba fie un cutremur de pămînt, fie de faptul c? ?mp?r?teasa pierduse o sarcin? sau d?duse na?tere unui prunc mort), ceea ce fusese interpretat ca un semn al mÎniei lui Dumnezeu. Pacea a fost de scurt? durat?. O statuie de argint a ?mp?r?tesei Eudoxia a fost ridicat? În apropierea catedralei Aghia Sophia. Ioan critic? atunci ceremoniile de consacrare a acesteia. Vorbe?te ?mpotriva ?mp?r?tesei pe un ton dur: «Iar?şi Irodiada se Îndr?ce?te, iar?şi de tulbur?, iar?şi joac? şi salt?, iar?şi caut? capul lui Ioan» (aluzie la ceea ce se Înt?mplase cu SfÎntul Ioan Botez?torul). Este din nou exilat, de data aceasta În Caucaz, În Georgia.

Papa Romei, Inochentie I a protestat ?mpotriva surghiunirii Sf. Ioan, dar f?r? folos. Ioan a scris o serie de scrisori care Înc? aveau o mare influen?? În Constantinopol, astfel Înc?t a fost exilat şi mai departe, la Pityus (pe malul r?s?ritean al M?rii Negre). Nu a ajuns Îns? la destinaşie, deoarece a trecut la Domnul În timpul c?l?toriei. Ultimele sale cuvinte au fost: «Slav? lui Dumnezeu pentru toate!»
P?rşi din Sfintele Moa?te ale Sf. Ioan Gur? de Aur se g?sesc aici [1]:
Biserica «SfÎnta Ecaterina» — Bucure?ti
Mănăstirea Darvari — Bucure?ti
Mănăstirea Secu — Judetul Neam?
Mănăstirea Filoteu (Muntele Athos): MÎna dreapt? a SfÎntului Ioan Gur? de Aur;
Mănăstirea Vatoped — Muntele Athos : Capul SfÎntului Ioan Gur? de Aur, cu urechea stÎng? Întreag?. La urechea stÎng? i-a t?lcuit Îngerul Sfintele Evanghelii şi a r?mas neputred? spre marturie c? a fost adevarat? t?lcuirea Îngerului.
Catedrala episcopală, Oltenia, Craiova — racla de argint cu p?rticele din moa?tele SfÎntului Ioan Hristostomul
Capela Imaculatei Concepşiuni a Basilicii San Pietro, Roma — restituite Patriarhiei Constantinopolului În anul 2004 şi plasate În Catedrala Sf. Gheorghe din Constantinopol.
Într-o vreme În care clerul cet?şii era vehement criticat pentru stilul s?u de via?? luxos, SfÎntul Ioan era hot?r?t s? reformeze clerul din Constantinopol. Eforturile sale s-au lovit de o serioas? rezisten?? şi au avut un efect limitat. Ca teolog, el a fost şi r?mÎne foarte important pentru cre?tin?tatea r?s?ritean?, dar a fost considerat mai puşin important pentru cre?tinii din Occident. El a refuzat În general s? urmeze aplecarea contemporanilor sşi spre alegorie, preferÎnd vorbirea direct? si aplicÎnd pasaje şi lecşii din SfÎnta Scriptur? la via?a de zi cu zi. Într-o anumit? m?sur?, scrierile lui constituie o sintez? Între metoda hermeneutic? a mai alegoricei ?coli din Alexandria şi literalismul ?colii Antiohiene.

Exilarea sa În mai multe rÎnduri arat? c? puterea secular? avea o puternic? influen?? În Biserica r?s?ritean? din aceast? perioad? istoric?. Aceasta revel? totodat? rivalitatea dintre Constantinopol şi Alexandria, fiecare dorind s? aib? Întşieteatea În Biseric?. Aceast? ostilitate reciproc? a adus, În cele din urm?, multe suferin?e at?t Bisericii c?t şi Imperiului Roman de R?s?rit. Între timp, În Vest, primatul Bisericii Romei r?m?sese necontestat ÎncepÎnd cu secolul al IV-lea. Este interesant de menşionat, În perspectiva evoluşiei ulterioare a autorit?şii Papei, faptul c? protestele Papei Inocenşiu al II-lea În acel moment nu au avut nici un efect, ceea ce arat? lipsa de influen?? a episcopilor Romei asupra R?s?ritului chiar din acea perioad?.
«În ceea ce prive?te evlavia, s?r?cia ne este mai de folos dec?t bog?şia şi munca mai bine dec?t trÎnd?via, mai ales pentru c? bog?şia devine o piedic?, chiar şi pentru cei care nu i se dedic? Întru totul. Dar atunci cÎnd trebuie s? l?s?m deoparte furia, s? ne ?mblÎnzim pizma, s? ne ?mblÎnzim mÎnia, s? aducem Domnului rug?ciunile noastre şi s? ne ar?t?m, dup? cum se cuvine, raşionali, blÎnzi, binevoitori şi iubitori, cum ne-ar putea s?r?cia ?mpiedica de la acestea? C?ci ajungem la acestea nu cheltuind bani, ci f?cÎnd alegeri potrivite. Milostenia mai presus de toate se face cu bani, dar chiar şi ea str?luce?te mai mult atunci cÎnd milostenia o facem din s?r?cia noastr?. V?duva care a adus cei doi bÎnuşi era mai s?rac? dec?t oricine, dar ea a dat mai mult dec?t toşi».
«Cre?tinilor Îns?, mai mult dec?t tuturor oamenilor, le este interzis s? Îndrepteze cu de-a sila poticnirile p?c?toşilor… oamenii trebuie f?cuşi mai buni nu prin folosirea for?ei, ci convingÎndu-i. Nu avem nici autoritatea, dat? nou? de lege, de a şi ?mpiedica pe p?c?toşi, nici n-am ?ti, dac? am avea-o, cum s? o folosim; c?ci Dumnezeu d?ruie?te cunun? celor care se opresc de la r?u nu prin for??, ci din alegerea proprie».
«CÎnd un arca? vrea s? trag? s?geşile sale cu folos, el se Îngrije?te mai Întşi de pozişia lui, a?ezÎndu-se corect În fa?a şintei. şi voi, care v? preg?tişi de a s?geta capul vicleanului diavol, ar trebui s? faceşi la fel. S? ne Îngrijim mai Întşi s? ne punem În rÎnduial? sim?urile şi apoi de buna a?ezare a gÎndurilor noastre.»
«Chiar de-am fi f?cut o mie de fapte foarte virtuoase, Încredin?area noastr? c? vom fi auzişi de Domnul s? se Întemeieze pe Încrederea În mila lui Dumnezeu şi În iubirea Lui pentru noi. Chiar dac? suntem des?v?rşişi În virtute, vom fi mÎntuişi doar din mila Domnului.»
«De ce love?ti aerul şi de ce alergi În zadar? Orice lucrare are scopul ei, fire?te. Atunci spuneşi-mi, care e rostul tuturor lucr?rilor lumii? V? provoc s? r?spundeşi! Este de?ert?ciuna de?ert?ciunilor: toate sunt de?ert?ciune.»
Dou? din scrierile sale merit? o atenşie deosebit?. Sf. Ioan a armonizat via?a liturgic? a Bisericii, revizuind rug?ciunile şi indicaşiile din SfÎnta Liturghie sau celebrarea Sfintei Euharistii. PÎn? În zilele noastre, Biserica Ortodox? celebreaz? cel mai adesea Dumnezeiasca Liturghie a Sf. Ioan Gur? de Aur, ca şi Biserica Catolic? de Rit Bizantin (uniaşii). În aceste Biserici se cite?te În fiecare an de Sfintele Pa?ti (cea mai mare s?rb?toare cre?tin?), Omilia la Sfintele Pa?ti a Sf. Ioan Gur? de Aur.
Pe cÎnd era doar cite? al Bisericii Antiohiei, Sf. Ioan a scris mai multe omilii, Omiliile ?mpotriva Iudeilor (sau «?mpotriva iudaizanşilor») pentru a combate unele obiceiuri ale cre?tinilor care proveneau din rÎndurile evreilor şi care continuau sa p?streze unele obiceiuri şi reguli din Legea lui Moise. El a scris aceste omilii pentru a Îndrepta aceste obiceiuri, considerate greşite, ale cre?tinilor. Astfel, el ?şi folose?te Întregul talent oratoric spre a demonstra erorile iudaismului din acea vreme, şi implicit ale cre?tinilor «iudaizanşi».

Pe baza unor fragmente din aceste omilii În care, retoric, Sf. Ioan se exprima În termeni duri la adresa iudaismului, unii autori moderni au interpretat scrierile SfÎntului (ca si pe ale altor P?rinşi ai Bisericii) ca fiind antisemite. Aceasta cu at?t mai mult cu c?t, dincolo de intenşia originar? a Sf. Ioan, amintit? mai sus, scrierile sale au fost uneori folosite şi de diferite grupuri care Încercau s? promoveze antisemitismul sau opozişia la cre?tinism. Este cazul nazi?tilor din timpul celui de-al doilea R?zboi Mondial care au folosit scrierile Sf. Ioan În Încercarea de a-i convinge pe cre?tinii din Germania şi Austria c? evreii meritau s? fie exterminaşi. Deşi În Adversus Iudaeos se reg?sesc tonalit?şi foarte dure la adresa evreilor şi a practicilor lor religioase, trebuie totuşi precizat c? aceasta nu are nimic În comun cu antisemitismul, concept modern care traduce o form? de rasism. Dup? cum se poate deduce şi din cele de mai sus, Sf. Ioan nu susşinea folosirea violen?ei ?mpotriva evreilor. Polemica SfÎntului Ioan Hrisostom este exclusiv cu religia iudaic?, a c?rei perpetuare dup? venirea MÎntuitorului o considera neavenit? şi cu acei cre?tini care urmau aceast? cale greşit?.
Site dedicat Sf. Ioan Gur? de Aur. Desc?rcaşi de aici omilii la Facere scris? de sf. Ioan Gur? de Aur  — În volumul 21 PSB.

Sursa

Capela Imaculatei Concepşiuni a Basilicii San Pietro, Roma — restituite Patriarhiei Constantinopolului În anul 2004 şi plasate În Catedrala Sf. Gheorghe din Constantinopol.


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.