versiunea moldoveneasca русская версия


Armele credinței.

Armele credinței.

12 августа 2017

Cine, iubiţii mei, cine nu vrea pacea? Toată lumea iubeşte pacea. Şi desigur atunci când îi lipseşte, atunci mai mult o caută. Dar, din nefericire, în pofida iubirii omenirii întregi pentru pace, lumea de multe ori a încercat – şi încă încearcă – focul războiului. Interese materiale şi egoisme omeneşti împing orbeşte spre catastrofă. Două războaie mondiale şi nenumărate alte războaie locale au împrăştiat şi împrăştie groază. Cei ce au trăit astfel de zile doresc ca ele să nu se mai întoarcă niciodată. Oameni iubitori de linişte, care în pofida voinţei... 

Ghicitori pentru școala duminicală

Ghicitori pentru școala duminicală

5 августа 2017

GHICITOAREA NR. 1 Nascatoare Preacurata Odraslita-ntre evrei, Ioachim ii fuse tata, Iara Ana mama ei. R:  

În starea în care te vei afla, întru aceia te voi judeca

În starea în care te vei afla, întru aceia te voi judeca

31 июля 2017

Sa nu te deznadajduiesti omule, nici sa nu te departezi de rugaciuni, ci sa mergi la biserica. Pacatos fiind, roaga-te cu suspine, lui Dumnezeu si-ti va da tie iubirea Sa de oameni si iertare de pacatele tale. Dar, daca vei deznnadajdui, nevrand sa vii la pocainta, apoi, te dai, pe tine insuti, in stapanirea satanei. Sau, daca, indoindu-te, nu mergi la pocainta, faci impiedicare dumnezeiescului dar,  

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul serbării ocrotitorului ceresc

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul serbării ocrotitorului ceresc

27 июля 2017

Înalt Preasfințite Stăpîne, primiți, rogu-vă, un sincer “LA MULȚI ANI!” în această zi, cînd Sfînta Biserică prăznuiește pomenirea acoperitorului Dvs. ceresc – Sfîntul Întocmai cu Apostolii cneaz Vladimir. Vă doresc ca în această și în orice altă zi să vă aibă Dumnezeu în pază Sa cea sfîntă, să Vă înzestreze cu daruri cerești, călăuzindu-Vă spre Împărăția Lui cea veșnică. Cu fiesc respect – episcopul Marchel  

Orbirea duhovnicească

Orbirea duhovnicească

22 июля 2017

Cine îşi dă seama de orbirea sa duhovnicească încetează a mai nădăjdui în sine şi în dreptatea sa şi, asemenea Prorocului David, strigă: „Doamne! deschide ochii mei, şi voi pricepe minunile din legea Ta” (Psalm 118, 18). Cel orb cu trupul îşi cunoaşte nenorocirea prin mijlocirea minţii – însă cine va putea încredinţa sufletul că este orb duhovniceşte? Cel orb cu trupul nu îşi iubeşte starea, însă cel orb duhovniceşte îşi iubeşte, de obicei, întunericul. Cel orb cu trupul iubeşte şi năzuieşte lumina cea materială, însă pentru cel orb cu duhul lumina... 

Felicitare pentru părintele Oleg Fistican, blagocinul sectorului Fălești 2.

Felicitare pentru părintele Oleg Fistican, blagocinul sectorului Fălești 2.

21 июля 2017

Cu prilejul aniversării a 20 de ani de slujire preoțească, aducem cele mai sincere felicitări protoiereului Oleg Fistican, blagocinul circumscripției Fălești 2. În această zi de serbare, ne îndreptăm către Dumneavoastră cu cele mai luminoase gânduri și cele mai sincere urări de bine şi ne rugăm bunului Dumnezeu să vă binecuvinteze cu sănătate, cu mulți rodnici ani și cu mult har,  

Filiala LT Grigore Grigoriu a mănăstirii „Sf.Mironosițe Marta și Maria” anunță admiterea pentru anul de studii 2017-2018

Filiala LT Grigore Grigoriu a mănăstirii „Sf.Mironosițe Marta și Maria” anunță admiterea pentru anul de studii 2017-2018

19 июля 2017

Pe lângă mănăstirea Sfintele Femei Mironosițe Marta și Maria, începând cu 1 septembrie 2017 (anul școlar 2017 – 2018), se deschide filiala liceului Teoretic cu profil Arte Grigore Grigoriu pentru fete – clasa a X-a, profil muzică, 24 locuri.  

Pildă: E mai bun peștele decât cartoafele.

Pildă: E mai bun peștele decât cartoafele.

17 июля 2017

Noi de aceea nu avem timp pentru Dumnezeu, pentru că prea complicăm viaţa, prea ne trebuie multe, prea vrem lux, prea vrem lucruri care, de fapt, nu ţin de o viaţă duhovnicească. Toate-s bune şi la locul lor, dar dacă pierzi prea multă vreme care I s-ar cuveni lui Dumnezeu, şi o pierzi în loc să-ţi faci datoriile, atunci nu-i bine! Să urmărim un rezultat, o înnobilare sufletească. Fără înnobilare sufletească, degeaba ne numărăm zilele de post.  

Sărbătorirea sfinților Petru și Fevronia în Pietrosu.

Sărbătorirea sfinților Petru și Fevronia în Pietrosu.

8 июля 2017

Sfinții Petru și Fevronia sunt considerați ocrotitorii familiei și ai tinerilor, un exemplu frumos de fidelitate familială. Sărbătoarea este cinstită în fiecare an în biserica „Înălțarea Domnului” din satul Pietrosu, raionul Fălești, pentru că la temelia sfintei mese din altar sunt fragmente din moaștele acestor sfinți. La invitația părintelui paroh, Victor Vatrici, un sobor de preoți au oficiat sfânta Liturghie, iar răspunsurile la strană au fost date de corul Axion. După sfânta Liturghie a fost citit acatistul în cinstea sfinților Petru și Fevronia,  

Adunarea trimestrială a preoților din Eparhia de Bălți și Fălești

Adunarea trimestrială a preoților din Eparhia de Bălți și Fălești

4 июля 2017

Marți, 4 iulie 2017, în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți, Preasfințitul Marchel a prezidat adunarea ordinară a preoțior din cuprinsul eparhiei de Bălți și Fălești. În cadrul întrunirii Ierarhul a făcut cunoștință preoților despre un proiect de colaborare cu Biserica în ce privește combaterea tuberculozei. De asemenea la adunare a fost invitat juristul Mitropoliei Chișinăului, domnul Eduard Pleșca, care a răspuns la întrebările de ordin juridic. Un alt subiect  

SfÎntul Ioan Gur? de Aur

Cel Întru Sfinţi P?rintele nostru Ioan Gur? de Aur (grec. ??????? ? ???????????, n. 347 — d. 407), Arhiepiscop al Constantinopolului a fost un cunoscut episcop, teolog şi predicator din secolele IV-V, În Siria şi Constantinopol.

Este binecunoscut pentru elocven?a cuvÎnt?rilor sale publice şi pentru denun?area abuzurilor de autoritate din Biseric? şi din Imperiul Roman din acea vreme. Avea o mare aplecare spre ascez?. Dup? trecerea sa la Domnul, a fost numit Chrysostom (grec.: ???????????, romÎn?: Gur? de Aur). Biserica Ortodox? ?l cinste?te ca sfÎnt (cu pomenirea la 13 noiembrie) şi l-a rÎnduit Între Sfinţii Trei Ierarhi (pomenişi la 30 ianuarie), al?turi de SfÎntul Vasile cel Mare şi SfÎntul Grigorie Teologul. Este recunoscut şi de Biserica Romano-Catolic?, care ?l cinste?te ca SfÎnt şi Doctor al Bisericii, precum şi de Biserica Anglican?, ambele f?cÎndu-i pomenirea la 13 septembrie. O parte din sfintele sale Moa?te au fost furate de cruciaşi În 1204 (amintirea acestui eveniment se face la 27 ianuarie) şi duse la Roma, fiind restituite Bisericii Constantinopolului pe 27 noiembrie 2004 de către Papa Ioan Paul al II-lea.
SfÎntul Ioan Gur? de Aur s-a n?scut În Antiohia din p?rinşi nobili: tat?l s?u, Secundus, era un ofi?er de rang Înalt În armata imperial?. Tat?l s?u a murit la scurt timp dup? na?terea sa, astfel Înc?t el a fost crescut de mama sa, Antuza, care era cre?tin?. A fost botezat În 370 şi hirotesit cite?. şi-a Început educaşia pe lÎng? educatorul p?gÎn Libanius, apoi a studiat teologia cu Diodor din Tars (unul din conduc?torii a ceea ce mai t?rziu s-a numit ?coala din Antiohia), timp În care practica o aspr? ascez?. Nemulţumit de acestea, devine pustnic (cca. 375 d. Hr.) şi r?mÎne retras pÎn? cÎnd sÎn?tatea sa precar? ?l sile?te s? se Întoarc? În Antiohia.

Atunci a fost hirotonit diacon În 381 de către SfÎntul Meletie al Antiohiei, iar mai apoi preot În 386 de către episcopul Flavian I al Antiohiei. Se pare c? aceasta a fost perioada cea mai fericit? din via?a sa. De-a lungul a doisprezece ani, a devenit foarte cunoscut datorit? elocven?ei cu care vorbea În public. În acest sens, trebuie amintite explicaşiile sale referitoare la diferite pasaje şi Înv???turi morale din SfÎnta Scriptur?. Cele mai valoroase lucr?ri ale sale sunt Omiliile la diferite c?rşi ale Bibliei. SfÎntul Ioan insista foarte mult asupra milosteniei. De asemeni, el se Îngrijea foarte mult de nevoile duhovnice?ti şi materiale ale s?racilor. A predicat mult ?mpotriva abuzurilor de bog?şie şi de dreptul de proprietate. În multe privin?e, faptul c? avea at?t de mulşi ascult?tori nu era de mirare. Întruc?t avea o În?elegere direct? a Scripturilor (foarte deosebit? de tendin?a alexandrin? de interpretare alegoric?), aceasta Însemna c? majoritatea temelor abordate În cuvÎnt?rile lui erau prin excelen?? sociale, explicÎnd cum ar trebui s? trşiasc? cre?tinii.
Un incident petrecut În timpul slujirii sale În Antiohia ilustreaz? poate cel mai bine influen?a predicilor sale. Cam În vremea În care ajunge În Antiohia, episcopul trebuie s? intervin? pe lÎng? ?mp?ratul Teodosie I În favoarea cet??enilor care participaser? la o revolt? În timpul careia statuile ?mp?ratului şi ale familiei sale fuseser? mutilate. De-a lungul Postului Mare, În anul 397, Sf. Ioan şine 21 de predici În care arat? poporului gre?elile pe care le f?cuse. Se pare c? acestea au avut o influen?? durabil? asupra multora: se ?tie c? mulşi p?gÎni s-au convertit la cre?tinism În urma acestora. Cu aceast? ocazie, r?zbunarea ?mp?ratului Teodosie nu a fost at?t de aspr? pe c?t putea fi: acesta s-a mulţumit s? schimbe statutul legal al cet?şii cu unul inferior.

În anul 397, Sf. Ioan a fost chemat (oarecum ?mpotriva voin?ei sale) s? devin? episcop de Constantinopol. El a fost m?hnit de faptul c? protocolul curşii imperiale şi conferea privilegii mai mari dec?t ale celor mai mari dreg?tori laici. Pe cÎnd era episcop, a refuzat net s? g?zduiasc? orice fel de petreceri luxoase. Aceasta i-a adus popularitatea În rÎndul poporului, dar nu şi pe cea a bogaşilor şi clerului. CurÎnd dup? venirea sa În oraş, el spunea: «poporul ?l laud? pe Înainta? ca s? ?l poat? critica pe urma?». Reforma clerului pe care acesta o Întreprinde i-a adus nemulţumiri În rÎndul acestuia. El le-a cerut predicatorilor itineranşi s? se Întoarc?, f?r? nici o plat?, la bisericile unde fuseser? rÎnduişi s? slujeasc?.

Perioada petrecut? acolo a fost mult mai tulbure dec?t cea din Antiohia. Teofil, Pap? al Alexandriei dorea s? aduc? şi Constantinopolul sub influen?a sa şi s-a opus numirii lui Ioan În scaunul constantinopolitan. Fiind un opozant al Înv???turilor lui Origen, el l-a acuzat pe Sf. Ioan c? ar fi susşinut prea mult Înv???turile lui Origen. Teofil mustrase patru monahi egipteni (cunoscuşi drept «Fraşii cei Înalţi») pentru c? susşineau Înv???turile lui Origen. Ace?tia fug din Alexandria şi sunt primişi de Ioan. Acesta ?şi mai face un du?man În persoana Aeliei Eudoxia (soşia ?mp?ratului R?s?ritului, Arcadie) care considera (probabil nu f?r? motiv) c? vehementa critic? a Sf. Ioan la adresa extravagan?ei ve?mintelor feminine se referea la ea.
Sf. Ioan era neÎnfricat În ar?tarea gre?elilor celor mari. Teofil, Eudoxia şi ceilalţi du?mani ai sşi s-au aliat ?mpotriva lui. Ace?tia au convocat un sinod În anul 403 pentru a-l condamna pe Sf. Ioan, sub acuzaşia de origenism. Ca urmare a acestui sinod, este depus şi exilat. ?mp?ratul Arcadie ?l recheam? Îns? aproape imediat, din cauza nemulţumirii poporului. Mai avusese loc şi un «cutremur» În iatacul imperial (se crede c? a fost vorba fie un cutremur de pămînt, fie de faptul c? ?mp?r?teasa pierduse o sarcin? sau d?duse na?tere unui prunc mort), ceea ce fusese interpretat ca un semn al mÎniei lui Dumnezeu. Pacea a fost de scurt? durat?. O statuie de argint a ?mp?r?tesei Eudoxia a fost ridicat? În apropierea catedralei Aghia Sophia. Ioan critic? atunci ceremoniile de consacrare a acesteia. Vorbe?te ?mpotriva ?mp?r?tesei pe un ton dur: «Iar?şi Irodiada se Îndr?ce?te, iar?şi de tulbur?, iar?şi joac? şi salt?, iar?şi caut? capul lui Ioan» (aluzie la ceea ce se Înt?mplase cu SfÎntul Ioan Botez?torul). Este din nou exilat, de data aceasta În Caucaz, În Georgia.

Papa Romei, Inochentie I a protestat ?mpotriva surghiunirii Sf. Ioan, dar f?r? folos. Ioan a scris o serie de scrisori care Înc? aveau o mare influen?? În Constantinopol, astfel Înc?t a fost exilat şi mai departe, la Pityus (pe malul r?s?ritean al M?rii Negre). Nu a ajuns Îns? la destinaşie, deoarece a trecut la Domnul În timpul c?l?toriei. Ultimele sale cuvinte au fost: «Slav? lui Dumnezeu pentru toate!»
P?rşi din Sfintele Moa?te ale Sf. Ioan Gur? de Aur se g?sesc aici [1]:
Biserica «SfÎnta Ecaterina» — Bucure?ti
Mănăstirea Darvari — Bucure?ti
Mănăstirea Secu — Judetul Neam?
Mănăstirea Filoteu (Muntele Athos): MÎna dreapt? a SfÎntului Ioan Gur? de Aur;
Mănăstirea Vatoped — Muntele Athos : Capul SfÎntului Ioan Gur? de Aur, cu urechea stÎng? Întreag?. La urechea stÎng? i-a t?lcuit Îngerul Sfintele Evanghelii şi a r?mas neputred? spre marturie c? a fost adevarat? t?lcuirea Îngerului.
Catedrala episcopală, Oltenia, Craiova — racla de argint cu p?rticele din moa?tele SfÎntului Ioan Hristostomul
Capela Imaculatei Concepşiuni a Basilicii San Pietro, Roma — restituite Patriarhiei Constantinopolului În anul 2004 şi plasate În Catedrala Sf. Gheorghe din Constantinopol.
Într-o vreme În care clerul cet?şii era vehement criticat pentru stilul s?u de via?? luxos, SfÎntul Ioan era hot?r?t s? reformeze clerul din Constantinopol. Eforturile sale s-au lovit de o serioas? rezisten?? şi au avut un efect limitat. Ca teolog, el a fost şi r?mÎne foarte important pentru cre?tin?tatea r?s?ritean?, dar a fost considerat mai puşin important pentru cre?tinii din Occident. El a refuzat În general s? urmeze aplecarea contemporanilor sşi spre alegorie, preferÎnd vorbirea direct? si aplicÎnd pasaje şi lecşii din SfÎnta Scriptur? la via?a de zi cu zi. Într-o anumit? m?sur?, scrierile lui constituie o sintez? Între metoda hermeneutic? a mai alegoricei ?coli din Alexandria şi literalismul ?colii Antiohiene.

Exilarea sa În mai multe rÎnduri arat? c? puterea secular? avea o puternic? influen?? În Biserica r?s?ritean? din aceast? perioad? istoric?. Aceasta revel? totodat? rivalitatea dintre Constantinopol şi Alexandria, fiecare dorind s? aib? Întşieteatea În Biseric?. Aceast? ostilitate reciproc? a adus, În cele din urm?, multe suferin?e at?t Bisericii c?t şi Imperiului Roman de R?s?rit. Între timp, În Vest, primatul Bisericii Romei r?m?sese necontestat ÎncepÎnd cu secolul al IV-lea. Este interesant de menşionat, În perspectiva evoluşiei ulterioare a autorit?şii Papei, faptul c? protestele Papei Inocenşiu al II-lea În acel moment nu au avut nici un efect, ceea ce arat? lipsa de influen?? a episcopilor Romei asupra R?s?ritului chiar din acea perioad?.
«În ceea ce prive?te evlavia, s?r?cia ne este mai de folos dec?t bog?şia şi munca mai bine dec?t trÎnd?via, mai ales pentru c? bog?şia devine o piedic?, chiar şi pentru cei care nu i se dedic? Întru totul. Dar atunci cÎnd trebuie s? l?s?m deoparte furia, s? ne ?mblÎnzim pizma, s? ne ?mblÎnzim mÎnia, s? aducem Domnului rug?ciunile noastre şi s? ne ar?t?m, dup? cum se cuvine, raşionali, blÎnzi, binevoitori şi iubitori, cum ne-ar putea s?r?cia ?mpiedica de la acestea? C?ci ajungem la acestea nu cheltuind bani, ci f?cÎnd alegeri potrivite. Milostenia mai presus de toate se face cu bani, dar chiar şi ea str?luce?te mai mult atunci cÎnd milostenia o facem din s?r?cia noastr?. V?duva care a adus cei doi bÎnuşi era mai s?rac? dec?t oricine, dar ea a dat mai mult dec?t toşi».
«Cre?tinilor Îns?, mai mult dec?t tuturor oamenilor, le este interzis s? Îndrepteze cu de-a sila poticnirile p?c?toşilor… oamenii trebuie f?cuşi mai buni nu prin folosirea for?ei, ci convingÎndu-i. Nu avem nici autoritatea, dat? nou? de lege, de a şi ?mpiedica pe p?c?toşi, nici n-am ?ti, dac? am avea-o, cum s? o folosim; c?ci Dumnezeu d?ruie?te cunun? celor care se opresc de la r?u nu prin for??, ci din alegerea proprie».
«CÎnd un arca? vrea s? trag? s?geşile sale cu folos, el se Îngrije?te mai Întşi de pozişia lui, a?ezÎndu-se corect În fa?a şintei. şi voi, care v? preg?tişi de a s?geta capul vicleanului diavol, ar trebui s? faceşi la fel. S? ne Îngrijim mai Întşi s? ne punem În rÎnduial? sim?urile şi apoi de buna a?ezare a gÎndurilor noastre.»
«Chiar de-am fi f?cut o mie de fapte foarte virtuoase, Încredin?area noastr? c? vom fi auzişi de Domnul s? se Întemeieze pe Încrederea În mila lui Dumnezeu şi În iubirea Lui pentru noi. Chiar dac? suntem des?v?rşişi În virtute, vom fi mÎntuişi doar din mila Domnului.»
«De ce love?ti aerul şi de ce alergi În zadar? Orice lucrare are scopul ei, fire?te. Atunci spuneşi-mi, care e rostul tuturor lucr?rilor lumii? V? provoc s? r?spundeşi! Este de?ert?ciuna de?ert?ciunilor: toate sunt de?ert?ciune.»
Dou? din scrierile sale merit? o atenşie deosebit?. Sf. Ioan a armonizat via?a liturgic? a Bisericii, revizuind rug?ciunile şi indicaşiile din SfÎnta Liturghie sau celebrarea Sfintei Euharistii. PÎn? În zilele noastre, Biserica Ortodox? celebreaz? cel mai adesea Dumnezeiasca Liturghie a Sf. Ioan Gur? de Aur, ca şi Biserica Catolic? de Rit Bizantin (uniaşii). În aceste Biserici se cite?te În fiecare an de Sfintele Pa?ti (cea mai mare s?rb?toare cre?tin?), Omilia la Sfintele Pa?ti a Sf. Ioan Gur? de Aur.
Pe cÎnd era doar cite? al Bisericii Antiohiei, Sf. Ioan a scris mai multe omilii, Omiliile ?mpotriva Iudeilor (sau «?mpotriva iudaizanşilor») pentru a combate unele obiceiuri ale cre?tinilor care proveneau din rÎndurile evreilor şi care continuau sa p?streze unele obiceiuri şi reguli din Legea lui Moise. El a scris aceste omilii pentru a Îndrepta aceste obiceiuri, considerate greşite, ale cre?tinilor. Astfel, el ?şi folose?te Întregul talent oratoric spre a demonstra erorile iudaismului din acea vreme, şi implicit ale cre?tinilor «iudaizanşi».

Pe baza unor fragmente din aceste omilii În care, retoric, Sf. Ioan se exprima În termeni duri la adresa iudaismului, unii autori moderni au interpretat scrierile SfÎntului (ca si pe ale altor P?rinşi ai Bisericii) ca fiind antisemite. Aceasta cu at?t mai mult cu c?t, dincolo de intenşia originar? a Sf. Ioan, amintit? mai sus, scrierile sale au fost uneori folosite şi de diferite grupuri care Încercau s? promoveze antisemitismul sau opozişia la cre?tinism. Este cazul nazi?tilor din timpul celui de-al doilea R?zboi Mondial care au folosit scrierile Sf. Ioan În Încercarea de a-i convinge pe cre?tinii din Germania şi Austria c? evreii meritau s? fie exterminaşi. Deşi În Adversus Iudaeos se reg?sesc tonalit?şi foarte dure la adresa evreilor şi a practicilor lor religioase, trebuie totuşi precizat c? aceasta nu are nimic În comun cu antisemitismul, concept modern care traduce o form? de rasism. Dup? cum se poate deduce şi din cele de mai sus, Sf. Ioan nu susşinea folosirea violen?ei ?mpotriva evreilor. Polemica SfÎntului Ioan Hrisostom este exclusiv cu religia iudaic?, a c?rei perpetuare dup? venirea MÎntuitorului o considera neavenit? şi cu acei cre?tini care urmau aceast? cale greşit?.
Site dedicat Sf. Ioan Gur? de Aur. Desc?rcaşi de aici omilii la Facere scris? de sf. Ioan Gur? de Aur  — În volumul 21 PSB.

Sursa

Capela Imaculatei Concepşiuni a Basilicii San Pietro, Roma — restituite Patriarhiei Constantinopolului În anul 2004 şi plasate În Catedrala Sf. Gheorghe din Constantinopol.


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.