verdiunea moldoveneasca русская версия


Despre credință și mântuire.

Despre credință și mântuire.

8 decembrie 2016

“Eu sunt Lumina lumii…“ (Ioan 8,12). “Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa“ (Ioan 14, 6).“Eu sunt Învăţătorul şi Domnul“ (Ioan 13, 13).“Eu sunt Învierea şi Viaţa“ (Ioan 11, 25). DESPRE ORTODOXIE. Iubiţii mei fii, ce este Ortodoxia? Suntem ortodocşi şi în general nu cunoaştem înălţimea, profunzimea, lărgimea Ortodoxiei. Va trebui să o vedem în toată sfinţenia ei. Ortodoxia este adevărul despre Dumnezeu, despre om şi despre lume, aşa cum ni l-a dat Însuşi Dumnezeu cel Întrupat prin învăţătura Sa desăvârşită. Aşa cum l-a exprimat mai târziu cugetul... 

Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media.

Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media.

7 decembrie 2016

Miercuri, 7 decembrie, cu binecuvântarea ÎPS Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al întregii Moldove, în sala sinodală din incinta Reşedinţei mitropolitane din mun. Chişinău, a avut loc Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media, cu participarea reprezentanţilor presei ortodoxe din republică. Şedinţa a început cu un cuvânt al PS Ioan, Episcop de Soroca, Vicar mitropolitan, preşedinte al Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media, care a vorbit despre deontologia comunicării pastorale în internet, axându-se... 

Conferință teologică în s.Izvoare, r.Fălești

Conferință teologică în s.Izvoare, r.Fălești

6 decembrie 2016

Marți, 6 decembrie 2016, în biserica „Acoperământul Maicii Domnului” din satul Izvoare, raionul Fălești a avut loc adunarea generală a preoților din raion. Întrunirea a debutat cu oficierea sfintei Liturghii de un sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Oleg Fistican, blagocinul circumscripției. A urmat mărturisirea preoților, după care a demarat conferința teologică cu tema: „Apărarea în fața abuzului prozeletismului sectar”. Conferința a fost susținută de lectorul Facultății de Teologie din Chișinău, protoiereul Octavian Solomon și de protoiereul... 

Spovedania unui păcătos

Spovedania unui păcătos

5 decembrie 2016

Mantuirea noastra incepe prin renuntarea la lumea aceasta pacatoasa si desfranata sau prin dispretuirea a tot ceea ce iubesc si lauda oamenii lumesti; prin indiferenta fata de bunurile pamantesti, care nu au nici un pret, spre deosebire de cele vesnice, din ceruri. Dar eu sunt total dedat acestei lumi, caci iubesc banii, confortul, lauda, slava, imbracamintea frumoasa, distractiile si dansurile, desi stiu ca dupa acestea, ca dupa focul de paie, nu mai ramane nimic, in afara de scrum si cenusa. O, Doamne, milostiv fii mie, pacatosului; slabeste si raceste in mine dragostea pentru lumea aceasta si,... 

Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

3 decembrie 2016

„Nu vă îmbătaţi de vin, întru care este desfrânarea ” (Efeseni 5, 18) Să îndreptăm astăzi limba noastră împotriva beţiei şi să răsturnăm la pământ acest fel de vieţuire ruşinoasă şi fără de rânduială! Voim a pârî pe cei ce s-au dedat ei, nu pentru a-i arunca în ruşine, ci pentru a-i slobozi din ruşine; nu pentru a le face jigniri, ci pentru a-i îndrepta; nu pentru a-i da defăimării obşteşti, ci pentru a-i apăra de defăimarea cea înfricoşată şi a-i scăpa din mâinile satanei. Căci cine trăieşte în beţie, desfătare şi necumpătare a căzut sub... 

Tipic pentru  ziua de 04.12.2016

Tipic pentru ziua de 04.12.2016

2 decembrie 2016

Неделя 24-я по Пятидесятнице. Глас 7-й. Введе́ние (Вход) во храм Пресвятой Владычицы нашей Богородицы и Приснодевы Марии. Бденная служба праздника Введения во храм Пресвятой Богородицы совершается вместе с воскресной службой Октоиха (по 1-й Марковой главе Типикона под 21 ноября: «Подоба́ет ве́дати, я́ко а́ще случи́тся пра́здник Введе́ния... 

Superficialitatea

Superficialitatea

1 decembrie 2016

Avem o vorbă în popor pentru cei ce nu duc o treabă până la capăt. Spunem că face treabă de mântuială! Alfel spus, a face treabă de mântuială se numeşte superficialitate. E important a înţelege ce este superficialitatea, de ce este dăunătoare omului şi cum poate fi evitată. Superficialitatea se descrie ca o lipsă de profunzime, de neînţelegere a sensului vieţii şi a adâncurilor ei.  Superficialitatea este una dintre bolile cele mai răspândite ale societaţii contemporane. Ea rezultă şi din faptul că omul doreşte să câştige mult cu efort puţin, să reuşească... 

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

22 noiembrie 2016

La 20 noiembrie 2016, în Duminica a 22-a după Cincizecime, la catedrala sobornicească „Hristos Mântuitorul”, or. Moscova, Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii Chiril împreună cu Întâistătătorii şi reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe Locale, cu o ceată de arhierei şi clerici ai Bisericii Ortodoxe Ruse a săvârşit Dumnezeiasca Liturghie. În această zi Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse a împlinit 70 de ani. Slujba dumnezeiască a fost condusă de: Preafericitului Papă și Patriarh al Alexandriei și al întregii Africi Teodor II; Preafericitul... 

Zi cu hram la Sîngerei

Zi cu hram la Sîngerei

21 noiembrie 2016

Luni, 21 noiembrie 2016, de ziua pomenirii „Sf.Arh.Mihail și Gavriil”, una din cele trei biserici din orașul Sîngerei și-a serbat ziua ocrotitorilor cerești. Sfînta Liturhie a fost săvîrșită de protoiereul Maxim Guzun, blagocinul raionului Sîngerei și parohul bisericii. La finalul sfintei Liturghii a fost săvîrșit un Te-Deum de mulțumire. Printre cei prezenți s-a numărat protoiereul Ioan Ursachi, parohul bisericii „Sf.M.Mc.Gheorghe” din același oraș; primarul orașului Sîngerei, Gheorghe Brașovschi; șeful IP Sîngerei, precum și alți funcționari publici ai orașului.... 

Privelistea mormintelor

Privelistea mormintelor

19 noiembrie 2016

Privelistea mormintelor nu este lipsita de importanta în desavârsirea întelepciunii noastre. Privindu-le, sufletul nostru, daca lâncezea, tresare de îndata, iar de era treaz si vrednic, înca si mai vrednic se face. Cel ce se plânge ca-i sarac, primeste de la aceasta priveliste o binevenita mângâiere; iar cel ce umfla de trufie ca-i bogat, e trezit la realitate si smerit. Vederea mormintelor predispune pe fiecare dintre noi sa cugete, chiar de n-ar vrea, asupra sfârsitului propriu; ea ne încredinteaza de a nu mai crede temeinic nici unul din lucrurile lumii acesteia, placute sau suparatoare;... 

Satana – ?mp?ratul Întunericului

Sufletul omului este ca o cetate pe care vrea s? o cucereasc? cineva din 4 p?rşi deosebite: trupul, lumea, diavolul şi Domnul Hristos.

Omul care trşie?te În f?r?delegi e o cetate biruit? de diavol. Satana ?şi las? de paz? În iad un singur diavol, iar el cu gloata lui cea mare atac? cetatea credinciosului. CÎnd omul trşie?te În p?cate, atunci şi diavolul şi d? pace; la u?a unei case de desfrÎn?ri st? un diavol şi acela doarme, iar la u?a unui cre?tin stau cete.

Pe m?sur? ce sporim În via?a bună cu Dumnezeu, s? b?g?m de seam? c? sporesc şi atacurile diavolului. Acesta este un semn c? diavolul se vede În primejdia de a pierde sufletul acela şi de aceea porne?te atacul şi mai tare ?mpotriva lui.

În orice r?zboi, taina biruin?ei const? Întşi de toate În a-şi cunoa?te vr?jma?ul cu care ai de luptat. S?-i cuno?ti puterea şi viciile, ca s? ?tii mai apoi cum s? te aperi şi cum s? ataci.

Fiecare pl?cere este un burghiu al diavolului cu care sfredele?te şi face o gaur? În corabia sufletului şi a trupului nostru. şi cu c?t se fac mai multe g?uri, cu at?t se scufund? mai u?or şi mai repede corabia noastr? sufleteasc?. Diavolul are multe burghiuri de acestea, cu unul sfredele?te prin ochi, cu altul sfredele?te prin inim?, cu altul sfredele?te mintea, cu altul sfredele?te tot trupul. S? fim cu luare aminte s? nu l?s?m pe spurcatul acesta s? ne sparg? corabia, c?ci el se str?duie?te s? Înece cor?biile cele pline cu bunăt?şi, nu pe cele goale.

Satana e un du?man c?ruia şi place tratatul de pace cu omul, mai ales cÎnd vede c? e aproape s? fie biruit. În fiecare clip? el st? gata s? intre Într-o Învoial? cu omul şi s?-i fac? propuneri, ca odinioar? În gr?dina Edenului.

Satana e un du?man cu care niciodat? nu trebuie s? te Învoie?ti la vreo pace, ci trebuie s? respingi Îndat? toate propunerile lui cu vorbele MÎntuitorului: Car?-te de aici, satano! Înapoia mea, satano!

Satana nu are putere şi nici În?elepciune. În schimb are experien??, are un me?te?ug probat şi din aceste probe a scos Înv???turi cum s? atace pe om. Experien?a face foarte mult. De veacuri Întregi el s-a Îndeletnicit cu ispitirea omului. El ne cunoa?te pÎn? În cele mai mici amÎnunte. El ?tie În ce suntem mai tari şi În ce suntem mai slabi. El ?tie ce fel de r?m? s? pun? În undi?? pentru fiecare om. Fa?? de experien?a marelui ispititor, noi suntem ca ni?te copii mici, nepricepuşi, şi de aceea trebuie s? cre?tem repede În a cunoa?te armele lui, apuc?turile lui, şi a c??tiga şi noi Înv???tur? despre cum trebuie s? respingem atacul ispititorului. Pe lÎng? vicle?ug, mai pune În atacurile lui şi st?ruin??. Diavolul are o st?ruin?? şi o r?bdare extraordinar?. Dup? fiecare atac ce nu-i reu?e?te, satana şine un nou consiliu de r?zboi cu sfetnicii lui şi porne?te din nou atacul. Satana ne bate numai cu vicle?ugul şi cu st?ruin?a. S? ne gÎndim c?t? st?ruin?? pune diavolul pentru a c??tiga un suflet de om. C?t alearg?, c?t se viclene?te, c?t ?opte?te şi c?t iscode?te pentru a c??tiga un suflet de om. St?ruin?a aceasta e un semn c? diavolul ?tie a pre?ui sufletul – comoara nepre?uit?.

Poporul nostru ortodox romÎnesc trşie?te În credin?a c? diavolul fuge de semnul Crucii. E o credin?? frumoas?. Ea grşie?te de frica satanei, de Golgota, de ÎnfrÎngerea ce-a suferit-o. Numai c?, nu cumva s? credem c?-l putem birui pe satana prin semnul Crucii gol. Sunt at?tea case cu Cruce pe pereşi, cu Cruce În v?rful casei, dar În?untrul casei satana ?şi face lini?tit toate mendrele lui. Semnul Crucii are putere de fug?rire a diavolului şi de biruin?? asupra satanei numai cÎnd În el punem sfÎnta În?elegere a jertfei de pe Cruce şi mai ales dac? primim darurile pe care le d? jertfa Crucii, dac? ?l primim pe Iisus Hristos Biruitorul şi biruin?a Lui.

Capul este locul cel mai important şi mai de cinste la om. Aici sunt instalate de Dumnezeu sim?urile, vederea, auzirea, mirosirea, gustul, mintea cu imaginaşia. Aici şi sufletul se s?l??luie?te. Capul omului Înzestrat de Creatorul cu „piese” minunate s-ar putea asemÎna cu un casetofon care va reda ce caset? pui În el. Sau se mai poate asemÎna cu moara care va m?cina şi va scoate ce pui În ea. Dac? bagi gr?u, va scoate fşin? alb?, curat? şi frumoas?. Dac? bagi neghin?, va scoate fşin? neagr?, ur?t? şi nevredic? de a fi Întrebuin?at? la „aluaturi” pentru Casa ?mp?ratului. S? fim atenşi ce macin? mintea noastr? toat? ziua! Moara aceasta are mai multe g?uri pe unde p?trund gr?un?ele de m?cinat şi prin toate aceste orificii i se d? mult de lucru. De lucru şi dau ochii! O, c?t de mult lucru şi dau şi urechile! Vai ce de lucru şi d? şi gura! Din tot ce intr? prin aceste orificii la minte o face s? macine prin imaginaşie şi s? scoat? p?cate sau fapte bune. Depinde ce b?g?m la m?cinat! Mintea, moara aceasta, se porne?te s? macine tot felul de r?ut?şi, dac? nu Îndep?rt?m pe toate cşile materialul pe care ni-l d? lumea şi diavolul. Iat? deci de unde pleac? boala mintal? la om: de la tot acest material pe care-l strecoar? diavolul şi lumea acelora care nu vor s? se ÎnfrÎneze cu niciun chip.

Apoi vr?jma?ul sufletelor noastre vine cu pl?cerile pe care le instaleaz? În inim? cu ajutorul omului, iar pl?cerile Încep s? lucreze şi s? road? ca un vierme În inima unui pom, sau precum cariile care rod scÎndurile unui vas de lemn şi fac g?uri sp?rgÎnd vasul, f?cÎndu-l netrebnic de a mai putea fi folosit.

Biruin?a MÎntuitorului asupra satanei a fost o biruin?? definitiv?. Diavolul a r?mas complet ÎnfrÎnt şi b?tut. Numai c? aceast? b?t?lie Înc? nu s-a sf?rşit. A r?mas ca s? se mai dea o lupt?, În parte, asupra fiec?rui suflet. Satana trebuie b?tut de dou? ori. Întşi el a fost b?tut şi biruit definitiv de Acela care se cheam? Iisus Biruitorul. A doua oar? el trebuie b?tut pe c?mpul de lupt? al inimii noastre şi al voin?ei noastre.

Via?a noastr? trebuie s? fie un cÎntec de lupt? şi de biruin??, trebuie s? trşim o via?? de biruitori. Dac? nu biruim, vom fi biruişi, dac? nu atac?m, vom fi atacaşi şi ÎnfrÎnşi.

Sursa: lumina pentru candela din suflet.

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.