versiunea moldoveneasca русская версия


Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

19 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în satul Cuhnesti, raionul Glodeni a avut loc festivalul concurs raional al cântecului sacru pascal cu genericul „SUB LUMINA ÎNVIERII”. Evenimentul a fost organizat de consiliul raional și secția Cultură din Glodeni, primăria și biserica din Cuhnești, în parteneriat cu protoieria Glodeni. Colectivele corale au adus jertfă de laudă, prin care L-au slavit pe Mielul Blând, Mântuitorul și Salvatorul omenirii. Printre cele mai onorabile coruri s-a remarcat corul de preoți ai blagociniei Glodeni, dar și corul select al orașului Dorohoi. La final au fost... 

Festivalul pascal din satul Chetriș

Festivalul pascal din satul Chetriș

18 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în frumoasa curte a bisericii „Sf.Ier.Nicolae” din satul Chetriș, raionul Fălești s-a petrecut festivalul pascal al blagociniei Fălești 2, cu genericul „Cânta-voi Dumnezeului meu”, ediţia a VII-a, organizat de către Secţia raională Cultură şi Turism în colaborare cu blagocinia 2 din raionul Făleşti. Debutul evenimentului a avut loc în biserică, prin rugăciunea de binecuvântare, săvârșită de blagocinul sectorului Fălești 2 – protoiereul Oleg Fistican și parohul bisericii – protoiereul Igor Bumbac.  

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

17 апреля 2017

Ce am sărbătorit? Am serbat că Iisus Hristos a înviat, serbăm biruința, bucurându-ne ca vrăjmașul a fost învins, moartea a fost omorâtă, iadul s-a zdrobit, zapisul nostru de condamnare a fost rupt (Col.2,14), am fost grațiați (In.1,16). Suntem fericiți că însuși Împăratul nostru ne-a îndemnat să ne bucurăm și să nu ne mai temem (Mt.28,9-10). Învierea lui Hristos nu este o simplă revenire la viața pământească, ci începutul altei vieți: viața veșnică, începutul erei eshatologice. De aceea, Biserica Ortodoxă cântă în ziua de Paști: „Prăznuim astăzi omorârea... 

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

16 апреля 2017

De sărbătoarea sărbătorilor, Învierea Domnului din morți, Preasfințitul Marchel a transmis enoriașilor catedralei, lumină din lumina focului haric. La această slujbă au participat clericii și slujitorii catedralei, dar și foarte mulți credincioși, veniți pentru a primi Lumina Sfântă, pentru a se ruga împreună cu arhipăstorul lor, pentru a se saluta mai întâi în biserică cu „Hristos a înviat”, dar și pentru a sfinți prinoasele. Particularitatea sfintei Liturghii a fost citirea ierarhică a pastoralelor: patriarhală, mitropolitană și episcopală, precum și sfințirea... 

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

15 апреля 2017

Hristos, Înviat din morți, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpînire asupra Lui. (Rom. 6.9) Iubiții mei frați și surori, să mulțumim bunului nostru Dumnezeu care L-a înviat din morți pe Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos (I Cor. 6.14), distrugînd astfel puterea purtătoare de moarte a vicleanului, ca să încolțească sîmburele nădejdii noastre spre învierea și mîntuirea sufletului omenesc, de care eram lipsiți pentru căderea strămoșilor. Învierea din morți a Mîntuitorului nostru Iisus Hristos este Taină, Lumină și Iubire negrăită, scrie Sf. Grigore Teologul:... 

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

14 апреля 2017

Vinerea Patimilor este cea mai aspră zi de post, pentru că Biserica face pomenirea răstignirii Domnului şi punerii Lui în mormânt. Evenimentul a fost retrăit vineri seara la catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”, de către Preasfinţitul Marchel, clerul şi poporul acestei catedrale. Prohodul şi înconjurarea bisericii cu sfântul epitaf au fost cele mai semnificative momente al acestei zile. Însă tristețea zilei de vineri va fi eclipsată de bucuria Învierii Domnului, care va fi sărbătorită în noaptea de Paști, la care vă chemăm pe toți.  

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

13 апреля 2017

În seara din Joia Patimilor, în bisericile ortodoxe se oficiază o slujbă deosebit de sobră și umilă. Sentimentul de tristețe este aprofundat prin citirea celor 12 Evanghelii, în care se amintește despre suferința Mântuitorului, despre pătimirea Sa, despre umilirea, biciuirea, moartea pe cruce și îngroparea Lui. Aceste ultime evenimente din viața pământească a Domnului nostru Iisus Hristos au fost trăite intens  

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

10 апреля 2017

În perioada 2 mai – 19 mai, 2017, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, invită în special preoții-profesori de Religie la cursuri de formare continuă sau altfel spus, pentru a obține modulul psiho-pedagogic. Acest modul este obligatoriu pentru cei care predau Religia, dar este foarte util și pentru toți doritorii de formare profesională. Condiții: 1. Durata studiilor: 2 mai – 19 mai, deci 3 săptămâni (15 zile), de luni până vineri.  

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

6 апреля 2017

Joi, 6 aprilie 2017, Preasfințitul Marchel s-a deplasat la ambasada Federației Ruse din Chișinău, pentru a exprima sincere condoleanțe familiilor îndoliate, ca urmare a atacului de la metroul din Sankt Petersburg, pentru care a depus flori. Ierarhul s-a rugat pentru odihna răposaților, dar și pentru însătoșirea celor răniți.  

PS Partenie Ciopron — conducătorul episcopiei de Bălți (1941-1944)

ps-ciopron_partenie-2.jpgÎn perioada anilor 1941-1944, Conducător al Episcopiei Hotinului cu reşedinţa la Bălţi a fost Episcopul Armatei, Partenie Ciopron. Pe lângă îndatoririle ce le avea în calitate de Episcop al Armatei a contribuit mult la refacerea vieţii spirituale în eparhie în perioada de război, după un an de ocupaţie şi prigoană a bisericii.A îndrumat preoţii în activitatea refacerii vieţii bisericeşti şi ridicarea sentimentului religios al credincioşilor din parohii.
În urma insistenţei Prea Sfinţiei Sale, autorităţile locale aprovizionau bisericile, care au avut de suferit din cauza bombardamentelor, cu matereale de construcţii. Au fost reînfiinţate Şcoala de cântăreţi de la mănăstirea Rudi şi Gimnaziul Industrial de fete de la mănăstirea Japca, a fost reînfiinţată Tipografia Eparhială. După întreruperea de mai bine de un an, începe să reapară Foaia eparhială oficială Episcopia Hotinului, din îndemnul ierarhului îşi face apariţia revista Biserica Basarabeană, Organ al Episcopiei Hotinului.
Activitatea misionară era condusă personal de către episcop, prin lucrul misionar al preoţilor în combaterea sectarismului mulţi rătăciţi reveneau la ortodoxie. Se colectau ajutoare pentru ostaşii de pe front, erau ajutoraţi cei nevoiaşi, se dădea asistenţă religioasă prizonierilor din lagăre.
Din cauza lipsei de preoţi numai într-un an au fost hirotoniţi în preot 72 de tineri, toţi licenţiaţi în teologie. Au fost sfinţite 61 biserici, la acestea se adaugă încă 11 biserici începute încă până în 1940. La mijlocul anului 1943, 46 de biserici erau încă în reparaţie şi 48 în construcţie. A fost reparată Catedrala Episcopală, clădirea Căminului eparhial, clădirea Consiliului Eparhial, clădirile fostului seminar din Bălţi. După reparaţia capitală a cladirilor seminarului, Şcoala eparhială de cântăreţi de la mănăstirea Rudi a fost transferată la Bălţi.

Vizitele pastorale în garnizoanele militare și
în parohiile Episcopiei Hotinului

Fiind însărcinat cu conducerea Eparhiei Hotinului, P.S.Episcop al Armatei Partenie Ciopron soseşte la Bălţi, la 30 iulie 1941. A fost întâmpinat de consilierii eparhiali, protopopii de judeţe, de primarul oraşului cu întreg personalul şi alte autorităţi. Intreaga suită a mers la Catedrala episcopală unde a fost oficiat un Te-Deum.[1] Peste câteva zile, P.S.Partenie a convocat Consiliul Eparhial şi protopopii de cercuri cărora le-a dat îndrumări în vederea desfăşurării unei activităţi pastorale şi refacere a vieţii bisericeşti.[2] Pentru ridicarea sentimentului religios al credincioşilor din parohii şi întărirea legăturilor sufleteşti între preoţi şi enoriaşi, recomanda preoţilor să fie cât mai aproape de popor: „ Urmările fostei stăpâniri păgâne sunt multe şi dureroase, încât vremea de acum cere o asistenţă deosebită din partea preoţilor, faţă de poporul necăjit şi obijduit de păgânii de ieri „[3], se menţiona într-o circulară a episcopului.
In primele luni după numirea sa în funcţie, P.S.Episcop Partenie vizitează unele parohii, schiturile şi mănăstirile din eparhie, peste tot rostind cuvinte de mânghiere şi îndrumare.
Până la sfârşitul anului 1941, Episcopul Partenie a oficiat slujbe de sfinţire la mai multe biserici reparate şi redeschise după anul de ocupaţie.Până în luna mai a anului 1942 au fost târnosite de P.S.Sa următoarele biserici din eparhie: cea din Gara Dondușeni; Capela liceului de fete ”Domnița Ruxanda” din Soroca, prefăcută în timpul stăpânirii sovietice în sală de festivități; biserica militară din Bălți; biserica din Bilieni, prefacută din casă de rugăciuni a babtiștilor din acea localitate și biserica din Valea Mare, ambele din jud. Bălți.[4]
Cu acelaş zel îşi îndeplinea Episcopul Armatei activitatea sa pastoral-misionară şi în mijlocul ostaşilor. Incă în primele zile ale mobilizării, împreună cu statul său major se afla pe front. Cerceta ostaşii răniţi de prin spitale şi binecuvînta trupele care urmau să intre în luptă. Îi îndemna pe preoţii militari să îşi îndeplinească datoria prin activitate ce urmau să o desfăşoare pe front. Oficia servicii religioase în oraşele eliberate. După oficierea serviciului divin de la Tiraspol, Episcopul Partenie împărţea credincioşilor ca şi în alte părţi cruciliţe, iconiţe şi cărţi de rugăciune. După o perioadă îndelungată de propagandă ateistă, populaţia locală, dornică de obiecte sacre l-au asaltat pe episcop „încât rupând cordoane şi balustrade – îşi amintea subinspectorul clerului militar, prot. Col. I.Dăncilă – l-au asaltat pe P.S.Episcopul Partenie al Armatei frângându-i şi cârja arhierească.”[5]
La începutul lunii august, în calitatea sa de Episcop al Armatei, P.S. Partenie vizitează Chişinăul, pentru a comemora printr-un serviciu religios de pomenire ostaşii eroi care au adus dezrobirea. Sf. Liturghie şi parastasul au fost săvârşite de către Episcopul Armatei cu participarea unui sobor de preoţi militari şi localnici. Slujba religioasă a fost oficiată în aer liber, în faţa catedralei distruse de sovietici. A vizitat apoi spitalele militare împărţindu-le răniţilor cărţi de rugăciuni, icoane şi cruciuliţe.[6]
În octombrie P.S. Episcop Partenie era în mijlocul ostaşilor din Odesa, săvârşind prima slujbă arhierească în „Capitala dezrobită a Transnistriei”.[7] In luna noiembrie 1941, venind de la Odesa, se afla la Bucureşti. La 8 noiembrie 1941, într-o atmosferă solemnă săvârşeşete serviciul religios la primirea ostaşilor dezrobitori. La această manifestaţie religioasă au fost sfinţite drapelele de luptă. Episcopul Armatei se pregătea pentru o nouă plecare pe front.[8]
În Pastorala ierarhului, la sărbătoarea Sf. Paşti, se arăta că nimeni nu trebuie să fie nepăsător în această perioadă grea de război:” Ostaşii de pe front luptă zi şi noapte, vărsându-şi sângele. Cei de la vatră, trebuie să alcătuiască şi ei un front şi anume: să-şi facă fiecare datoria acolo unde este orânduit şi să muncească din toate puterile pentrucă din rodul mucii lor să se poată ajuta oştirea care luptă în faţa duşmanului cotropitor.”[9]
După încheierea sesiunii ordinare a Adunării Eparhiale, care a avut loc la începutul lunii mai, Episcopul Partenie pleacă pentru un timp la Alba Iulia, reşedinţa Episcopiei Militare. La sărbătoarea zilei de 10 mai se afla la Bucureşti unde a oficiat serviciul religios împreună cu preoţii militari din garnizoană. Erau prezenţi M.S. Regele, Conducătorul Statului, autorităţi militare şi civile. Neobositul ierarh revine la Bălţi, la 27 mai. A săvârşit slujbe zilnice şi a hirotonit în preot candidaţii la preoţie pentru ocuparea locurilor vacante în parohii.[10] În decurs de un an, în perioda mai 1942 –mai 1943, au fost hirotoniţi în preot de către P.S.Partenie 72 de tineri , toţi licenţiaţi în teologie. Au fost sfinţite de către episcop şi redate cultului religios 42 biserici. La acestea se adaugă încă 6 biserici, începute încă până în 1940:bisericile din Obreja Nouă, Mircești, Țambula și Tăura, jud. Bălți; Clișcăuți, jud. Hotin și cea din Prodăneștii Noi, jud. Soroca.Până la sfârșitul anului 1943 au mai fost târnosite de către P.S.Partenie bisericile din parohiile Gara Drochia și Țâpordei, jud. Soroca. Din îndemnul ierarhului în parohiile eparhiei preoții organizau ședințe ale cercurilor pastorale, adunări duminicale, activau în cadrul școlilor țărănești care se organizau la căminele culturale, erau încadrați și în predarea religiei.
În Episcopia Hotinului se organizau Conferințe generale preoțești, una din temele conferințelor era Activitatea pastorală a clerului în parohie în timp de război. Din inițiativa P.S.Partenie, în sala eparhială din Bălți se organizau Conferințe religioase. Sub conducerea P.S.Sale, activitatea misionară desfășurată de către preoți a dat și anumite rezultate. Până în luna mai a anului 1943,au revenit la ortodoxie 2738 sectanți. P.S.Sa a vizitat în repetate rânduri toate mănăstirile, schiturile şi multe biserici din eparhie.[11]
Călătorind pe timp neprielnic şi-a îndeplinit cu devotament îndatoririle sale atât de conducător al Episcopiei Hotinului cât şi în calitatea sa de Episcop al Armatei. Avea dorinţa de a fi cât mai des în mijlocul poporului şi de a cerceta cât mai multe sate din eparhie, cu prilejul sfinţirii bisericilor şi a vizitelor pastorale. Se deplasa şi pe timp nepotrivit călătoriilor. Pentru a înţelege mai bine condiţiile vitrege în care episcopul se deplasa, iată câteva mărturii ale părintelui Dionisie Iavorschi, consilier eparhial:” Din gara Lipnic călătorind cu vagonul- drezină a mers la Otaci […].Cu trăsura batalionului de grăniceri din Otaci, a tecut podul spre Movilău, vizitând două biserici ; sute de kilometri pe drumuri nepavate […], pline de praf ce se ridica în nori groşi şi aproape te înăduşa; mergând cu sania pe un drum anevoios, noaptea fiind întunecoasa […], era un ger năprasnic – sufla şi crivăţul ; călătorind cu trăsura sub o ploaie desuţă de toamnă, mestecând glodul de codru; străbătând cu greu din cauza drumului desfundat ; A călătorit P.S.Episcop cu însoţitorii săi cu locomotiva, alături de mecanic…” ş.a.
În Pastorala prilejuită sărbătorii Naşterii Domnului din 1942, Episcopul Partenie arăta importanţa spirituală a acestei sărbători şi necesitatea mărturisirii unei credinţe nestrămutate. Vine şi cu un îndemn, ca fiecare să-şi facă datoria sa :” Să uşurăm străduinţele stăpânirii, făcându-ne fiecare datoria acolo unde suntem orânduiţi şi să răspundem cu tot sufletul la apelurile pe care le face pentru interesele ţării.”[12] În calitatea sa de Episcop al Armatei, în cuvântul pastoral adresat oştirii la sărbătoarea Sf. Paşti din 1943, îi îndemna pe ostaşi sa-si îndeplinească şi ei datoria, respectând jurământul. „ Dacă n-aşi fi fost soldat ca şi voi, îndurând aceleaşi greutăţi în războiul pentru întregirea neamului, primind şi gloanţele duşmanului în trupul meu, a căror semne le port şi azi cu mândrie de român, poate că n-aşi avea destulă greutate în cuvântul meu. Însă, legătura sufletească ce o am cu părinţii voştri, alături de care am luptat pe front, îmi dă tot dreptul să vă cer cu hotărâre să-mi daţi toată ascultarea, iar cuvintele mele să le sădiţi în inimile voastre.” Le promitea ostaşilor că va sărbători Sf. Paşti pe front, împreună cu ei: „ Ca o dovadă a dragostei ce v-o port, voi sărbători anul acesta praznicul Învierii Domnului pe front în mijlocul ostaşilor care stau santinelă neadormită împotriva duşmanului.”[13] Respectându-şi promisiunea, la 21 aprilie 1943, Episcopul Armatei pleacă spre meleagurile îndepărtate ale Crimeeii. Ajuns la Odesa, oficiază slujba din Joia Mare, înainte de Sf.Paşti, împreună cu preoţii militari, pe stadionul din mijlocul oraşului. Au fost adunaţi la rugăciune ostaşii din garnizoana Odesa împreună cu corpul ofiţeresc. În Vinerea Mare a oficiat slujba Prohodului Domnului pentru ostaşii din garnizoana Nicolaev, fiind prezenţi la rugăciune şi ostaşii răniţi din spitale. Sâmbăta Mare, Episcopul Armatei a petrcut-o în rugăciuni în garnizoana Cherson. Ajuns la Simferopol oficiază slujba din noaptea Sf. Paşti în Catedrala oraşului, refăcută de preoţii militari. La această slujbă au venit şi mulţi civili din localitate, dornici de cuvântul lui Dumnezeu.În aceeaşi zi P.S.Partenie a săvârşit o slujbă religioasă, în apropiere de Sevastopol unde erau dislocate alte unităţi militare. Fiecare slujbă divină era urmată de un cuvânt de învăţătură din partea ierarhului şi îndemn către ostaşi ca să-şi îndeplinească datoria, iar la sfârşit erau împărţite ostaşilor şi populaţiei civile cruciliţe, iconiţe, cărţi de rugăciuni şi calendare bisericeşti. A doua zi de Paşti, Episcopul oficiază slujba la mănăstirea Topli, refăcută de unităţile româneşti de acolo. Apoi a vizitat unităţile de pe litoralul Mării Negre, unde la fel a oficiat slujbe religioase. Şi-a urmat itinerarul său apostolic şi la alte unităţi româneşti din Crimeea.[14]
La mijlocul lunii mai, 1943, ierarhul se afla deja în vizite pastorale în parohiile din cuprisul Episcopiei Hotinului. În ziua de 21 mai 1943, sărbătorea Sf. Împăraţi Constantin şi Elena, patronii spirituali ai Eparhiei şi hramul Catedralei Episcopale, P.S.Partenie a oficiat serviciul divin în Catedrala oraşului. După Sf. Liturghie a fost săvârşit un Te- Deum de mulţumire lui Dumnezeu.
În perioada de vară-toamnă a anului 1943, conducătorul Episcopiei Hotinului a vizitat toate mănăstirile, schiturile şi multe biserici din tot cuprinsul eparhiei. „ Îşi încheea veriga ostenelelor şi a bogatelor roduri misionare cu o slujbă arhierească oficiată la 6 decembrie, cu prilejul hramului bisericii Sf. Nicolae din Bălţi. „[15]
În pastorala de la Naşterea Domnului pentru anul 1943, referindu-se la vizitele ce le-a făcut în parohii, P.S. Partenie arăta că a rămas satisfăcut de primirea ce i-a fost acordată şi de numărul mare de credincioşi adunaţi la rugăciune „ În anul ce s-a scurs mi-am petrecut aproape tot timpul în mijlocul vostru sfinţindu-vă locaşuri de închinare, făcând slujbe arhiereşti şi împărţindu-vă cruciliţe, cărţi de rugăciuni şi alte lucruri de întărire sufletească […]. Sunt nespus de recunoscător lui Dumnezeu că mi-a dat putere şi nu m-am simţit obosit de loc, aflându-ma mereu în mijlocul fiilor mei sufleteşti, fie pe vreme bună, fie pe vreme nepotrivită pentru călătorie.” Făcea un îndemn la ascultare faţă de Biserică şi supunere faţă de legele ţării şi de autorităţile de stat. Făgăduia, că şi în anul care vine va fi în mijlocul poporului: „ voi împlini dorinţa şi în cursul anului care vine cu ajutorul Domnului. Voi fi cu aceeaşi neobosire pentru lucrul duhovnicesc, spre folosul fiilor mei sufleteşti, care sunt atât de apropiaţi de inima mea.”[16] Aceasta era ultima Pastorală a P.S. Episcop Partenie Ciopron, dată în reşedinţa episcopală din Bălţi şi adresată poporului binecredincios din Eparhia Hotinului.

[1] ANRM , F.1217, inv. 1, d.1047, f.3.
[2] Ziarul Basarabia , 7 august 1941, p. 3.
[3] Episcopia Hotinului, Foaie eparhială oficială, nr.2, 1941, p.33 .
[4] Ibidem, p.109
[5] Pr.drd.Petru Pinca, Partenie Ciopron (1896-1980). Episcop al Armatei Române (1937-1948). Viaţa şi activitatea, rev. Altarul Reântregirii , Alba-Iulia, nr.2, 2007, p.205-206.
[6] Ziarul Basarabia, 4 august 1941, p. 5.
[7] Episcopia Hotinului , nr.4, 1941, p.83-84.
[8] Episcopia Hotinului, nr.5, 1941, p.96.
[9] Biserica Basarabeană, Organul Eparhiei Hotinului, nr. 1 , 1942, p. 1-6.
[10] Biserica Basarabeană, nr. 2 , 1942, , p. 120 – 121.
[11] Biserica Basarabeană, nr. 5-6, 1943, p. 251.
[12] Biserica Basarabeană, nr. 7, 1942, p. 393-399.
[13] Ziarul Soldatul, nr. 273, 1943, p.2.
[14] Ziarul Soldatul, nr. 274 , 1943, p.7.
[15] Biserica Basarabeană, nr. 11-12, 1943, p. 438.
[16] Ibidem, p.377-382.

Protoiereu Ioan Lisnic via http://protioanlisnic.blogspot.md/2014/09/episcopul-armatei-ps-partenie-ciopron.html

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.