verdiunea moldoveneasca русская версия


Despre credință și mântuire.

Despre credință și mântuire.

8 decembrie 2016

“Eu sunt Lumina lumii…“ (Ioan 8,12). “Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa“ (Ioan 14, 6).“Eu sunt Învăţătorul şi Domnul“ (Ioan 13, 13).“Eu sunt Învierea şi Viaţa“ (Ioan 11, 25). DESPRE ORTODOXIE. Iubiţii mei fii, ce este Ortodoxia? Suntem ortodocşi şi în general nu cunoaştem înălţimea, profunzimea, lărgimea Ortodoxiei. Va trebui să o vedem în toată sfinţenia ei. Ortodoxia este adevărul despre Dumnezeu, despre om şi despre lume, aşa cum ni l-a dat Însuşi Dumnezeu cel Întrupat prin învăţătura Sa desăvârşită. Aşa cum l-a exprimat mai târziu cugetul... 

Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media.

Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media.

7 decembrie 2016

Miercuri, 7 decembrie, cu binecuvântarea ÎPS Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al întregii Moldove, în sala sinodală din incinta Reşedinţei mitropolitane din mun. Chişinău, a avut loc Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media, cu participarea reprezentanţilor presei ortodoxe din republică. Şedinţa a început cu un cuvânt al PS Ioan, Episcop de Soroca, Vicar mitropolitan, preşedinte al Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media, care a vorbit despre deontologia comunicării pastorale în internet, axându-se... 

Conferință teologică în s.Izvoare, r.Fălești

Conferință teologică în s.Izvoare, r.Fălești

6 decembrie 2016

Marți, 6 decembrie 2016, în biserica „Acoperământul Maicii Domnului” din satul Izvoare, raionul Fălești a avut loc adunarea generală a preoților din raion. Întrunirea a debutat cu oficierea sfintei Liturghii de un sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Oleg Fistican, blagocinul circumscripției. A urmat mărturisirea preoților, după care a demarat conferința teologică cu tema: „Apărarea în fața abuzului prozeletismului sectar”. Conferința a fost susținută de lectorul Facultății de Teologie din Chișinău, protoiereul Octavian Solomon și de protoiereul... 

Spovedania unui păcătos

Spovedania unui păcătos

5 decembrie 2016

Mantuirea noastra incepe prin renuntarea la lumea aceasta pacatoasa si desfranata sau prin dispretuirea a tot ceea ce iubesc si lauda oamenii lumesti; prin indiferenta fata de bunurile pamantesti, care nu au nici un pret, spre deosebire de cele vesnice, din ceruri. Dar eu sunt total dedat acestei lumi, caci iubesc banii, confortul, lauda, slava, imbracamintea frumoasa, distractiile si dansurile, desi stiu ca dupa acestea, ca dupa focul de paie, nu mai ramane nimic, in afara de scrum si cenusa. O, Doamne, milostiv fii mie, pacatosului; slabeste si raceste in mine dragostea pentru lumea aceasta si,... 

Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

3 decembrie 2016

„Nu vă îmbătaţi de vin, întru care este desfrânarea ” (Efeseni 5, 18) Să îndreptăm astăzi limba noastră împotriva beţiei şi să răsturnăm la pământ acest fel de vieţuire ruşinoasă şi fără de rânduială! Voim a pârî pe cei ce s-au dedat ei, nu pentru a-i arunca în ruşine, ci pentru a-i slobozi din ruşine; nu pentru a le face jigniri, ci pentru a-i îndrepta; nu pentru a-i da defăimării obşteşti, ci pentru a-i apăra de defăimarea cea înfricoşată şi a-i scăpa din mâinile satanei. Căci cine trăieşte în beţie, desfătare şi necumpătare a căzut sub... 

Tipic pentru  ziua de 04.12.2016

Tipic pentru ziua de 04.12.2016

2 decembrie 2016

Неделя 24-я по Пятидесятнице. Глас 7-й. Введе́ние (Вход) во храм Пресвятой Владычицы нашей Богородицы и Приснодевы Марии. Бденная служба праздника Введения во храм Пресвятой Богородицы совершается вместе с воскресной службой Октоиха (по 1-й Марковой главе Типикона под 21 ноября: «Подоба́ет ве́дати, я́ко а́ще случи́тся пра́здник Введе́ния... 

Superficialitatea

Superficialitatea

1 decembrie 2016

Avem o vorbă în popor pentru cei ce nu duc o treabă până la capăt. Spunem că face treabă de mântuială! Alfel spus, a face treabă de mântuială se numeşte superficialitate. E important a înţelege ce este superficialitatea, de ce este dăunătoare omului şi cum poate fi evitată. Superficialitatea se descrie ca o lipsă de profunzime, de neînţelegere a sensului vieţii şi a adâncurilor ei.  Superficialitatea este una dintre bolile cele mai răspândite ale societaţii contemporane. Ea rezultă şi din faptul că omul doreşte să câştige mult cu efort puţin, să reuşească... 

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

22 noiembrie 2016

La 20 noiembrie 2016, în Duminica a 22-a după Cincizecime, la catedrala sobornicească „Hristos Mântuitorul”, or. Moscova, Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii Chiril împreună cu Întâistătătorii şi reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe Locale, cu o ceată de arhierei şi clerici ai Bisericii Ortodoxe Ruse a săvârşit Dumnezeiasca Liturghie. În această zi Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse a împlinit 70 de ani. Slujba dumnezeiască a fost condusă de: Preafericitului Papă și Patriarh al Alexandriei și al întregii Africi Teodor II; Preafericitul... 

Zi cu hram la Sîngerei

Zi cu hram la Sîngerei

21 noiembrie 2016

Luni, 21 noiembrie 2016, de ziua pomenirii „Sf.Arh.Mihail și Gavriil”, una din cele trei biserici din orașul Sîngerei și-a serbat ziua ocrotitorilor cerești. Sfînta Liturhie a fost săvîrșită de protoiereul Maxim Guzun, blagocinul raionului Sîngerei și parohul bisericii. La finalul sfintei Liturghii a fost săvîrșit un Te-Deum de mulțumire. Printre cei prezenți s-a numărat protoiereul Ioan Ursachi, parohul bisericii „Sf.M.Mc.Gheorghe” din același oraș; primarul orașului Sîngerei, Gheorghe Brașovschi; șeful IP Sîngerei, precum și alți funcționari publici ai orașului.... 

Privelistea mormintelor

Privelistea mormintelor

19 noiembrie 2016

Privelistea mormintelor nu este lipsita de importanta în desavârsirea întelepciunii noastre. Privindu-le, sufletul nostru, daca lâncezea, tresare de îndata, iar de era treaz si vrednic, înca si mai vrednic se face. Cel ce se plânge ca-i sarac, primeste de la aceasta priveliste o binevenita mângâiere; iar cel ce umfla de trufie ca-i bogat, e trezit la realitate si smerit. Vederea mormintelor predispune pe fiecare dintre noi sa cugete, chiar de n-ar vrea, asupra sfârsitului propriu; ea ne încredinteaza de a nu mai crede temeinic nici unul din lucrurile lumii acesteia, placute sau suparatoare;... 

PS Partenie Ciopron – conducătorul episcopiei de Bălți (1941-1944)

ps-ciopron_partenie-2.jpgÎn perioada anilor 1941-1944, Conducător al Episcopiei Hotinului cu reşedinţa la Bălţi a fost Episcopul Armatei, Partenie Ciopron. Pe lângă îndatoririle ce le avea în calitate de Episcop al Armatei a contribuit mult la refacerea vieţii spirituale în eparhie în perioada de război, după un an de ocupaţie şi prigoană a bisericii.A îndrumat preoţii în activitatea refacerii vieţii bisericeşti şi ridicarea sentimentului religios al credincioşilor din parohii.
În urma insistenţei Prea Sfinţiei Sale, autorităţile locale aprovizionau bisericile, care au avut de suferit din cauza bombardamentelor, cu matereale de construcţii. Au fost reînfiinţate Şcoala de cântăreţi de la mănăstirea Rudi şi Gimnaziul Industrial de fete de la mănăstirea Japca, a fost reînfiinţată Tipografia Eparhială. După întreruperea de mai bine de un an, începe să reapară Foaia eparhială oficială Episcopia Hotinului, din îndemnul ierarhului îşi face apariţia revista Biserica Basarabeană, Organ al Episcopiei Hotinului.
Activitatea misionară era condusă personal de către episcop, prin lucrul misionar al preoţilor în combaterea sectarismului mulţi rătăciţi reveneau la ortodoxie. Se colectau ajutoare pentru ostaşii de pe front, erau ajutoraţi cei nevoiaşi, se dădea asistenţă religioasă prizonierilor din lagăre.
Din cauza lipsei de preoţi numai într-un an au fost hirotoniţi în preot 72 de tineri, toţi licenţiaţi în teologie. Au fost sfinţite 61 biserici, la acestea se adaugă încă 11 biserici începute încă până în 1940. La mijlocul anului 1943, 46 de biserici erau încă în reparaţie şi 48 în construcţie. A fost reparată Catedrala Episcopală, clădirea Căminului eparhial, clădirea Consiliului Eparhial, clădirile fostului seminar din Bălţi. După reparaţia capitală a cladirilor seminarului, Şcoala eparhială de cântăreţi de la mănăstirea Rudi a fost transferată la Bălţi.

Vizitele pastorale în garnizoanele militare și
în parohiile Episcopiei Hotinului

Fiind însărcinat cu conducerea Eparhiei Hotinului, P.S.Episcop al Armatei Partenie Ciopron soseşte la Bălţi, la 30 iulie 1941. A fost întâmpinat de consilierii eparhiali, protopopii de judeţe, de primarul oraşului cu întreg personalul şi alte autorităţi. Intreaga suită a mers la Catedrala episcopală unde a fost oficiat un Te-Deum.[1] Peste câteva zile, P.S.Partenie a convocat Consiliul Eparhial şi protopopii de cercuri cărora le-a dat îndrumări în vederea desfăşurării unei activităţi pastorale şi refacere a vieţii bisericeşti.[2] Pentru ridicarea sentimentului religios al credincioşilor din parohii şi întărirea legăturilor sufleteşti între preoţi şi enoriaşi, recomanda preoţilor să fie cât mai aproape de popor: „ Urmările fostei stăpâniri păgâne sunt multe şi dureroase, încât vremea de acum cere o asistenţă deosebită din partea preoţilor, faţă de poporul necăjit şi obijduit de păgânii de ieri „[3], se menţiona într-o circulară a episcopului.
In primele luni după numirea sa în funcţie, P.S.Episcop Partenie vizitează unele parohii, schiturile şi mănăstirile din eparhie, peste tot rostind cuvinte de mânghiere şi îndrumare.
Până la sfârşitul anului 1941, Episcopul Partenie a oficiat slujbe de sfinţire la mai multe biserici reparate şi redeschise după anul de ocupaţie.Până în luna mai a anului 1942 au fost târnosite de P.S.Sa următoarele biserici din eparhie: cea din Gara Dondușeni; Capela liceului de fete ”Domnița Ruxanda” din Soroca, prefăcută în timpul stăpânirii sovietice în sală de festivități; biserica militară din Bălți; biserica din Bilieni, prefacută din casă de rugăciuni a babtiștilor din acea localitate și biserica din Valea Mare, ambele din jud. Bălți.[4]
Cu acelaş zel îşi îndeplinea Episcopul Armatei activitatea sa pastoral-misionară şi în mijlocul ostaşilor. Incă în primele zile ale mobilizării, împreună cu statul său major se afla pe front. Cerceta ostaşii răniţi de prin spitale şi binecuvînta trupele care urmau să intre în luptă. Îi îndemna pe preoţii militari să îşi îndeplinească datoria prin activitate ce urmau să o desfăşoare pe front. Oficia servicii religioase în oraşele eliberate. După oficierea serviciului divin de la Tiraspol, Episcopul Partenie împărţea credincioşilor ca şi în alte părţi cruciliţe, iconiţe şi cărţi de rugăciune. După o perioadă îndelungată de propagandă ateistă, populaţia locală, dornică de obiecte sacre l-au asaltat pe episcop „încât rupând cordoane şi balustrade – îşi amintea subinspectorul clerului militar, prot. Col. I.Dăncilă – l-au asaltat pe P.S.Episcopul Partenie al Armatei frângându-i şi cârja arhierească.”[5]
La începutul lunii august, în calitatea sa de Episcop al Armatei, P.S. Partenie vizitează Chişinăul, pentru a comemora printr-un serviciu religios de pomenire ostaşii eroi care au adus dezrobirea. Sf. Liturghie şi parastasul au fost săvârşite de către Episcopul Armatei cu participarea unui sobor de preoţi militari şi localnici. Slujba religioasă a fost oficiată în aer liber, în faţa catedralei distruse de sovietici. A vizitat apoi spitalele militare împărţindu-le răniţilor cărţi de rugăciuni, icoane şi cruciuliţe.[6]
În octombrie P.S. Episcop Partenie era în mijlocul ostaşilor din Odesa, săvârşind prima slujbă arhierească în „Capitala dezrobită a Transnistriei”.[7] In luna noiembrie 1941, venind de la Odesa, se afla la Bucureşti. La 8 noiembrie 1941, într-o atmosferă solemnă săvârşeşete serviciul religios la primirea ostaşilor dezrobitori. La această manifestaţie religioasă au fost sfinţite drapelele de luptă. Episcopul Armatei se pregătea pentru o nouă plecare pe front.[8]
În Pastorala ierarhului, la sărbătoarea Sf. Paşti, se arăta că nimeni nu trebuie să fie nepăsător în această perioadă grea de război:” Ostaşii de pe front luptă zi şi noapte, vărsându-şi sângele. Cei de la vatră, trebuie să alcătuiască şi ei un front şi anume: să-şi facă fiecare datoria acolo unde este orânduit şi să muncească din toate puterile pentrucă din rodul mucii lor să se poată ajuta oştirea care luptă în faţa duşmanului cotropitor.”[9]
După încheierea sesiunii ordinare a Adunării Eparhiale, care a avut loc la începutul lunii mai, Episcopul Partenie pleacă pentru un timp la Alba Iulia, reşedinţa Episcopiei Militare. La sărbătoarea zilei de 10 mai se afla la Bucureşti unde a oficiat serviciul religios împreună cu preoţii militari din garnizoană. Erau prezenţi M.S. Regele, Conducătorul Statului, autorităţi militare şi civile. Neobositul ierarh revine la Bălţi, la 27 mai. A săvârşit slujbe zilnice şi a hirotonit în preot candidaţii la preoţie pentru ocuparea locurilor vacante în parohii.[10] În decurs de un an, în perioda mai 1942 –mai 1943, au fost hirotoniţi în preot de către P.S.Partenie 72 de tineri , toţi licenţiaţi în teologie. Au fost sfinţite de către episcop şi redate cultului religios 42 biserici. La acestea se adaugă încă 6 biserici, începute încă până în 1940:bisericile din Obreja Nouă, Mircești, Țambula și Tăura, jud. Bălți; Clișcăuți, jud. Hotin și cea din Prodăneștii Noi, jud. Soroca.Până la sfârșitul anului 1943 au mai fost târnosite de către P.S.Partenie bisericile din parohiile Gara Drochia și Țâpordei, jud. Soroca. Din îndemnul ierarhului în parohiile eparhiei preoții organizau ședințe ale cercurilor pastorale, adunări duminicale, activau în cadrul școlilor țărănești care se organizau la căminele culturale, erau încadrați și în predarea religiei.
În Episcopia Hotinului se organizau Conferințe generale preoțești, una din temele conferințelor era Activitatea pastorală a clerului în parohie în timp de război. Din inițiativa P.S.Partenie, în sala eparhială din Bălți se organizau Conferințe religioase. Sub conducerea P.S.Sale, activitatea misionară desfășurată de către preoți a dat și anumite rezultate. Până în luna mai a anului 1943,au revenit la ortodoxie 2738 sectanți. P.S.Sa a vizitat în repetate rânduri toate mănăstirile, schiturile şi multe biserici din eparhie.[11]
Călătorind pe timp neprielnic şi-a îndeplinit cu devotament îndatoririle sale atât de conducător al Episcopiei Hotinului cât şi în calitatea sa de Episcop al Armatei. Avea dorinţa de a fi cât mai des în mijlocul poporului şi de a cerceta cât mai multe sate din eparhie, cu prilejul sfinţirii bisericilor şi a vizitelor pastorale. Se deplasa şi pe timp nepotrivit călătoriilor. Pentru a înţelege mai bine condiţiile vitrege în care episcopul se deplasa, iată câteva mărturii ale părintelui Dionisie Iavorschi, consilier eparhial:” Din gara Lipnic călătorind cu vagonul- drezină a mers la Otaci [...].Cu trăsura batalionului de grăniceri din Otaci, a tecut podul spre Movilău, vizitând două biserici ; sute de kilometri pe drumuri nepavate [...], pline de praf ce se ridica în nori groşi şi aproape te înăduşa; mergând cu sania pe un drum anevoios, noaptea fiind întunecoasa [...], era un ger năprasnic – sufla şi crivăţul ; călătorind cu trăsura sub o ploaie desuţă de toamnă, mestecând glodul de codru; străbătând cu greu din cauza drumului desfundat ; A călătorit P.S.Episcop cu însoţitorii săi cu locomotiva, alături de mecanic…” ş.a.
În Pastorala prilejuită sărbătorii Naşterii Domnului din 1942, Episcopul Partenie arăta importanţa spirituală a acestei sărbători şi necesitatea mărturisirii unei credinţe nestrămutate. Vine şi cu un îndemn, ca fiecare să-şi facă datoria sa :” Să uşurăm străduinţele stăpânirii, făcându-ne fiecare datoria acolo unde suntem orânduiţi şi să răspundem cu tot sufletul la apelurile pe care le face pentru interesele ţării.”[12] În calitatea sa de Episcop al Armatei, în cuvântul pastoral adresat oştirii la sărbătoarea Sf. Paşti din 1943, îi îndemna pe ostaşi sa-si îndeplinească şi ei datoria, respectând jurământul. „ Dacă n-aşi fi fost soldat ca şi voi, îndurând aceleaşi greutăţi în războiul pentru întregirea neamului, primind şi gloanţele duşmanului în trupul meu, a căror semne le port şi azi cu mândrie de român, poate că n-aşi avea destulă greutate în cuvântul meu. Însă, legătura sufletească ce o am cu părinţii voştri, alături de care am luptat pe front, îmi dă tot dreptul să vă cer cu hotărâre să-mi daţi toată ascultarea, iar cuvintele mele să le sădiţi în inimile voastre.” Le promitea ostaşilor că va sărbători Sf. Paşti pe front, împreună cu ei: „ Ca o dovadă a dragostei ce v-o port, voi sărbători anul acesta praznicul Învierii Domnului pe front în mijlocul ostaşilor care stau santinelă neadormită împotriva duşmanului.”[13] Respectându-şi promisiunea, la 21 aprilie 1943, Episcopul Armatei pleacă spre meleagurile îndepărtate ale Crimeeii. Ajuns la Odesa, oficiază slujba din Joia Mare, înainte de Sf.Paşti, împreună cu preoţii militari, pe stadionul din mijlocul oraşului. Au fost adunaţi la rugăciune ostaşii din garnizoana Odesa împreună cu corpul ofiţeresc. În Vinerea Mare a oficiat slujba Prohodului Domnului pentru ostaşii din garnizoana Nicolaev, fiind prezenţi la rugăciune şi ostaşii răniţi din spitale. Sâmbăta Mare, Episcopul Armatei a petrcut-o în rugăciuni în garnizoana Cherson. Ajuns la Simferopol oficiază slujba din noaptea Sf. Paşti în Catedrala oraşului, refăcută de preoţii militari. La această slujbă au venit şi mulţi civili din localitate, dornici de cuvântul lui Dumnezeu.În aceeaşi zi P.S.Partenie a săvârşit o slujbă religioasă, în apropiere de Sevastopol unde erau dislocate alte unităţi militare. Fiecare slujbă divină era urmată de un cuvânt de învăţătură din partea ierarhului şi îndemn către ostaşi ca să-şi îndeplinească datoria, iar la sfârşit erau împărţite ostaşilor şi populaţiei civile cruciliţe, iconiţe, cărţi de rugăciuni şi calendare bisericeşti. A doua zi de Paşti, Episcopul oficiază slujba la mănăstirea Topli, refăcută de unităţile româneşti de acolo. Apoi a vizitat unităţile de pe litoralul Mării Negre, unde la fel a oficiat slujbe religioase. Şi-a urmat itinerarul său apostolic şi la alte unităţi româneşti din Crimeea.[14]
La mijlocul lunii mai, 1943, ierarhul se afla deja în vizite pastorale în parohiile din cuprisul Episcopiei Hotinului. În ziua de 21 mai 1943, sărbătorea Sf. Împăraţi Constantin şi Elena, patronii spirituali ai Eparhiei şi hramul Catedralei Episcopale, P.S.Partenie a oficiat serviciul divin în Catedrala oraşului. După Sf. Liturghie a fost săvârşit un Te- Deum de mulţumire lui Dumnezeu.
În perioada de vară-toamnă a anului 1943, conducătorul Episcopiei Hotinului a vizitat toate mănăstirile, schiturile şi multe biserici din tot cuprinsul eparhiei. „ Îşi încheea veriga ostenelelor şi a bogatelor roduri misionare cu o slujbă arhierească oficiată la 6 decembrie, cu prilejul hramului bisericii Sf. Nicolae din Bălţi. „[15]
În pastorala de la Naşterea Domnului pentru anul 1943, referindu-se la vizitele ce le-a făcut în parohii, P.S. Partenie arăta că a rămas satisfăcut de primirea ce i-a fost acordată şi de numărul mare de credincioşi adunaţi la rugăciune „ În anul ce s-a scurs mi-am petrecut aproape tot timpul în mijlocul vostru sfinţindu-vă locaşuri de închinare, făcând slujbe arhiereşti şi împărţindu-vă cruciliţe, cărţi de rugăciuni şi alte lucruri de întărire sufletească [...]. Sunt nespus de recunoscător lui Dumnezeu că mi-a dat putere şi nu m-am simţit obosit de loc, aflându-ma mereu în mijlocul fiilor mei sufleteşti, fie pe vreme bună, fie pe vreme nepotrivită pentru călătorie.” Făcea un îndemn la ascultare faţă de Biserică şi supunere faţă de legele ţării şi de autorităţile de stat. Făgăduia, că şi în anul care vine va fi în mijlocul poporului: „ voi împlini dorinţa şi în cursul anului care vine cu ajutorul Domnului. Voi fi cu aceeaşi neobosire pentru lucrul duhovnicesc, spre folosul fiilor mei sufleteşti, care sunt atât de apropiaţi de inima mea.”[16] Aceasta era ultima Pastorală a P.S. Episcop Partenie Ciopron, dată în reşedinţa episcopală din Bălţi şi adresată poporului binecredincios din Eparhia Hotinului.

[1] ANRM , F.1217, inv. 1, d.1047, f.3.
[2] Ziarul Basarabia , 7 august 1941, p. 3.
[3] Episcopia Hotinului, Foaie eparhială oficială, nr.2, 1941, p.33 .
[4] Ibidem, p.109
[5] Pr.drd.Petru Pinca, Partenie Ciopron (1896-1980). Episcop al Armatei Române (1937-1948). Viaţa şi activitatea, rev. Altarul Reântregirii , Alba-Iulia, nr.2, 2007, p.205-206.
[6] Ziarul Basarabia, 4 august 1941, p. 5.
[7] Episcopia Hotinului , nr.4, 1941, p.83-84.
[8] Episcopia Hotinului, nr.5, 1941, p.96.
[9] Biserica Basarabeană, Organul Eparhiei Hotinului, nr. 1 , 1942, p. 1-6.
[10] Biserica Basarabeană, nr. 2 , 1942, , p. 120 – 121.
[11] Biserica Basarabeană, nr. 5-6, 1943, p. 251.
[12] Biserica Basarabeană, nr. 7, 1942, p. 393-399.
[13] Ziarul Soldatul, nr. 273, 1943, p.2.
[14] Ziarul Soldatul, nr. 274 , 1943, p.7.
[15] Biserica Basarabeană, nr. 11-12, 1943, p. 438.
[16] Ibidem, p.377-382.

Protoiereu Ioan Lisnic via http://protioanlisnic.blogspot.md/2014/09/episcopul-armatei-ps-partenie-ciopron.html

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.