versiunea moldoveneasca русская версия


Parastas pentru protoiereul Valeriu și preoteasa Iraida

Parastas pentru protoiereul Valeriu și preoteasa Iraida

21 января 2018

În după-amiaza zilei de duminică, 21 ianauaie 2018, cu binecuvântarea Preasfințitului Marchel, în biserica „Sfânta Treime” din satul Copăceni, raionul Sângerei, a fost oficiat un parastas întru pomenirea protoiereului Valeriu Dubenco și preoteasa Iraida. Slujba a fost săvârșită de protoiereul Maxim Guzun, blagocinul raionului Sângerei, alături de un sobor de preoți, familia îndoliată și enoriașii bisericii. Chiar dacă au trecut 40 de zile, de când nu mai sunt printre cei vii, rudelor continuă să le fie transmise mesajele de condoleanțe.  

Mesajul de felicitare al ÎPS Vladimir adresat PS Marchel, cu prilejul prăznuirii Sfântului ocrotitor

Mesajul de felicitare al ÎPS Vladimir adresat PS Marchel, cu prilejul prăznuirii Sfântului ocrotitor

12 января 2018

Preasfinția Voastră, Vă aducem sincere felicitări și urări de bine cu ocazia prăznuirii Patronului ceresc al PS Voastre, Cuviosul Marchel, egumenul Mănăstirii Neadormiților. În zi de sărbătoare, ne îndreptăm către Dumneavoastră cu cele mai luminoase gânduri și cele mai sincere urări de bine şi ne rugăm lui Hristos-Domnul, Arhiereul bunătăților viitoare (Evrei 9, 11), să vă dăruiască mulți și binecuvântați ani de viață, pace și tărie duhovnicească în lucrarea Preasfinţiei Voastre, iar pe parcursul întregii vieți pământești să fiți însoțiți de  

Prăznuirea sfântului cuvios Marchel în catedrala episcopală din Bălți

Prăznuirea sfântului cuvios Marchel în catedrala episcopală din Bălți

11 января 2018

Într-o atmosferă de rugăciune și festivitate, 11 ianuarie 2018, când Biserica face pomenirea sfântului cuvios Marchel, egumenul mănăstirii Neadormiților, în catedrala „Sf.Împ.Constantin şi Elena” din Bălţi a fost oficiată sfânta Liturghie de către Preasfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești. Sărbătoarea a fost deosebită de frumoasă, pentru că împreună s-au rugat un sobor de arhierei, constituit din: ÎPS Sava, Arhiepiscop de Tiraspol și Dubăsari; ÎPS Iustinian, Arhiepiscop de Elista și Kalmykia; PS Nicodim, Episcop de Edineț și Briceni.  

Mesajul de felicitare al PS Nicodim adresat PS Marchel cu ocazia sărbătoririi zilei Sfîntului Ocrotitor

Mesajul de felicitare al PS Nicodim adresat PS Marchel cu ocazia sărbătoririi zilei Sfîntului Ocrotitor

11 января 2018

Prea Sfinția Voastră! Am deosbita bucurie de a Vă adresa cu prilejul sărbătoririi Ocrotitorului Ceresc, Cuviosul Părinte Marchel, starețul Mănăstirii Achimiților, calde felicitări dimpreună cu doriri de multă sănătate, zile îndelungate, pace și bucurie! Vă cunoaștem drept un Ierarh devotat slujirii Bisericii lui Hristos, plin zel misionar, rîvnitor pentru propovăduirea „cu timp și fără timp” (II Timotei IV, 2) a Cuvîntului Evanghelic și neobosit apărător al valorilor sacre ale credinței noastre ortodoxe strămășești și așa Vă dorim să rămîneți cu ajutorul... 

Mesaj de felicitare adresat Preasfințitului Marchel cu ocazia zilei onomastice

Mesaj de felicitare adresat Preasfințitului Marchel cu ocazia zilei onomastice

10 января 2018

Preasfinţia Voastră, în această zi de aleasă sărbătoare duhovnicească, când facem pomenirea sfântului cuviosului Marchel, aducem Preasfinţiei Voastre cele mai frumoase urări de bine, însoţite de gânduri senine. Prin rugăciunile mijlocitorului ceresc, încă mulţi ani înainte să aveţi parte de sănătate trupească şi sufletească, putere şi înţelepciune, pentru a ne îndruma pe calea cea îngustă a mântuirii.  

Colind

Colind

9 января 2018

Cât de mult afară ninge Peste tot se lasă omăt Cumpăna fântânii plânge De gerul aspru tămâiet Colind, se aud monoton în stradă Ninge, s-a născut Iisus Hristos,  

Mai puține rugăciuni?

Mai puține rugăciuni?

2 января 2018

Vara trecută, înaintea Tainei Cununiei, un naş grăbit (pilot de curse) mă întreabă: — Părinte, nu puteţi tăia din slujbă? Nu puteţi să puneţi mai puţine rugăciuni? Ne presează timpul. Atunci, l-am întrebat: — Dragule, înaintea unei curse, în garaj, le spui mecanicilor să îţi pună plăcuţe de frână numai la roata din dreapta, să îţi strângă frâna de mână numai pe jumătate şi să îţi pună în filtru numai doi litri de ulei? — Nu părinte, m-aş teme, trebuie să facă tot! — Apăi dragule, şi eu mă tem. Facem toată slujba.  

Protoiereul Igor Gordilă se lipsește de dreptul de a săvîrși cele sfinte

Protoiereul Igor Gordilă se lipsește de dreptul de a săvîrși cele sfinte

30 декабря 2017

Protoiereului Igor(Gordilă) clericul Eparhiei de Bălți și Fălești a BOM, Decret de excomunicare. În urma acuzațiilor a mai multor surse mediatice care, după o cercetare minuțioasă sau dovedit a fi adevărate, au fost scoase la iveală mai multe abateri și delicte disciplinare a preotului Igor Gordilă, care formează un cumul de încălcări incompatibil cu adecvata comportare a slujitorului Bisericii. Avînd în vedere gravitatea abaterilor de la Regulamentul de procedură bisericească și, mai ales, încălcarea prevederilor Sfintelor Canoane Apostolicești nr. 25,54 și 55, precum... 

Adunarea generală a preoților din Episcopia de Bălți și Fălești

Adunarea generală a preoților din Episcopia de Bălți și Fălești

28 декабря 2017

Joi, 28 decembrie 2017, în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți a avut loc adunarea ordinară a clericilor din cuprinsul Episcopiei de Bălți și Fălești. Adunarea a fost prezidată de Preasfințitul Marchel și a debutat cu intonarea cântării „Veșnica pomenire” în memoria nou-adormiţilor robilor lui Dumnezeu: a protoiereului Valeriu Dubenco și a preotesei Iraida. În cadrul întrunirii Ierarhul a făcut cunoștință preoților cu cele mai relevante subiecte ale vieții eparhiale:  

Postul — drum spre s?rb?toare

Întotdeauna marile evenimente din via?a noastr? le Înt?mpin?m În chip c?t mai s?rb?toresc. Pentru ele Începem a face preg?tiri cu mult Înainte, a?a cÎnd e vorba de o nunt?, de na?teri şi botez, de primirea unui distins oaspete, de onomastic? chiar şi de alte multe s?rbatori familiale. Iar cÎnd e vorba ca o naşiune Întreag? pr?znuie?te cu cinste o izbÎnd? din via?a sa ca neam, grija preg?tirilor cuprinde pe toşi fiii acelei ??ri.

     Temeiul unor astfel de preg?tiri deosebite Îns? e temeiul cre?tin. De am c?uta s? privim În trecut, dar şi În prezent, am avea de observat cum aproape Întreaga lume cre?tin? caut? s?-şi Înnoiasc? via?a, sa şi-o ?mprosp?teze la marile praznice ale credin?ei sale prin haine noi, case Îngrijite şi mese preg?tite cu mult gust şi cu bogate Îndestul?ri. Dar toate acestea sÎnt numai preg?tirile dinafar? ale fiin?ei noastre, şi pentru clipa cÎnd am ajuns la Sfintele Pa?ti, la Na?terea Domnului, sau la Adormirea Maicii Domnului, etc….
   Pentru a ajunge Îns? pÎn? la aceste pr?znuiri, Înca din timp, se cere ca noi s? ?mplinim multe alte griji ale c?l?toriei noastre pÎn? la ele, şi ale unei preg?tiri speciale, pentru ca atunci, În chip deosebit, s? avem pentru sufletul nostru haina de s?rb?toare…
   Atunci vom simşi mai mult prezen?a apropiat? de noi a Domnului, vom vedea pe Domnul, vom auzi mai mult Înv???tura Sa, şi prin coruri de cÎntece ?l vom sl?vi.
   A?a c? adÎncul temei al adev?ratelor noastre preg?tiri trebuie s? fie cel sufletesc, la care mai apoi e chemat s? ia parte şi trupul nostru, În m?sura În care a ajutat sufletului s? fie ?mbr?cat Într-o hain? de s?rb?toare alb?, f?r? petele p?catului. Altfel zadarnice sÎnt toate preg?tirile numai pentru trup şi desf?tarea lui, c?ci bucuria toat? atunci se cere mai Întşi s? fie a sufletului şi apoi şi a trupului Înve?mÎntat În haine noi. şi numai În m?sura În care sufletul e Înv?luit În mantie regeasc? de s?rb?toare, se cade ca şi trupul s? fie ?mpodobit şi chemat la osp??ul desf?t?rii…
   Altfel, numai cu preg?tirea cea trupeasc? vei r?mÎnea ca desf?tarea s? şi-o dobÎnde?ti numai de la bel?ugul şi desf?tarea unei mese Înc?rcate cu animale, pe cÎnd chemarea ta ?mp?r?teasc? e de a fi la cina lui Dumnezeu Însuşi…
   Pentru a ajunge ca la s?rbatorile mari cre?tine?ti s? ne bucur?m şi s? simşim aproape de noi şi În noi aceast? prezen?? dumnezeiasc?, care este izvorul tuturor bucuriilor, se cere ca Înc? din timp s? ne preg?tim ca s? merit?m aceast? favoare. Cre?tine?te judecÎnd, noi ?tim cui şi este dat s? vad? pe Domnul. Aceasta ne-a spus-o  Însuşi MÎntuitorul: «Fericişi cei curaşi cu inima, c?ci aceia vor vedea pe Dumnezeu”.
   Prin urmare, grija cea mare care trebuie s? ne fr?mÎnte pe noi, e de a avea inima curat?, c?ci apoi u?or ne vine darul cel mare al vederii tainelor celor dumnezeieşti. Pentru a ajunge Însa la aceast? «inim? curat?”, iat? c? tot Dumnezeu ne vine În ajutor, descoperindu-ne calea către ea prin rug?ciune şi post. Prin ele noi ajungem s? ne dezbr?c?m de toat? Întinaciunea sufletului şi a trupului. Pe p?cat ?l dep?rt?m de pe fiin?a noastr? ca pe o hain? murdar?. Iar din locurile cele Întunecate ale f?r?delegilor, u?or putem s? ne Îndep?rt?m, zburÎnd pe aceste dou? aripi ale rug?ciunii şi ale postului.
   De aceea În p?cate c?zÎnd regele psalmist, cu lacrimi se ruga, spunÎnd unele ca acestea: «Inim? curat? zide?te Întru mine, Dumnezeule, şi duh drept Înnoie?te Întru cele dinl?untru ale mele”. (Psalm 50, 11).
   Odat? cu aceasta Îns?, se cere şi din partea noastr? ca noi s? Înl?tur?m tot r?ul din inima noastr?, dupa cum ne sf?tuie?te profetul de demult: «Spal? r?ul din inima ta, ca s? te mÎntuie?ti” (Ieremia, IV, 16).
   La aceast? cur?şire a inimii noastre de toat? r?utatea, se poate ajunge pe calea sfantului post. şi nu v? spun prin post, ci pe calea sfÎntului post, c?ci nu toşi care postesc se izb?vesc de pacate. Postul e mijlocul prin care orice cre?tin, u?urat fiind de grijile meselor bogate şi ale petrecerilor, şi apoi cu trupul ÎnfrÎnat fiind, u?or poate s? se Îngrijeasc? de osp??ul cel sufletesc ca s? fie c?t mai bogat. Bucate c?t mai multe, şi mai ales duhovnicesti s? aib?: Înv???turi sfinte, cÎnt?ri religioase, citiri de c?rşi religioase şi morale, şi, În chip deosebit, rug?ciuni c?t mai multe pe care s? le Înal?e lui Dumnezeu, În taina camerei sale şi În biseric?. S? caute apoi ca Înt?lniri s? aib? numai pe temei duhovnicesc şi, de se poate, numai cu persoane duhovnicesti. Iar faptele milei, ale p?cii şi ale tuturor virtuşilor cre?tine, s? fie ?mplinite cu bel?ug, mai ales acuma.
Intr-adev?r toate acestea le poşi ?mplini cu u?urin??, În timpul postului, dac? temeiul acestui post e credin?a ta puternic? În a te preg?ti s? te apropii c?t mai mult de Dumnezeu. Acuma sufletul domne?te mai cu u?urin?? peste un trup ÎnfrÎnat, care-şi g?se?te desf?tarea pe cşile cele duhovnicesti. Acuma la toate lucrurile şi bunurile acestei vieşi, altfel privim. Valoarea lor e În leg?tur? cu sufletul nostru, iar sufletul e pentru veÎnicie. Cu ele, de ?tim s? le folosim, dobÎndim o eternitate…
   Cu toşii către aceast? via?? Înalt? de idealuri veÎnice ale virtuşilor cre?tine s? n?zuim. C?ci prin ele vom ajunge s? ne În?l??m la marea cinste de a vedea pe Dumnezeu, şi de a Întemeia o via?? fericit? pe acest pămînt. Privişi cu toşii acuma, printre lacrimile ochilor vo?tri, unde au dus p?catele pe care anumite ?mp?r?şii le-au cultivat. La nimicirea lor, la omorarea a sute de mii şi milioane de oameni. PÎn? mai ieri se mÎndreau cu negura munşilor lor de p?cate, cu necredin?a lor, cu f?r?delegile lor. Ei se Îngrijeau de p?cat s? creasc?, şi prin p?cat le-a venit moartea. «C?ci plata p?catului este moartea”. (Rom. VI, 23).
   E drept Însa c? au murit şi dintre acei care au dus la izb?virea de cel r?u. Ace?tia Însa fac parte din ceata martirilor, din oastea lui Hristos. Ei au murit r?stingnindu-şi via?a lor la picioarele Crucii lui Hristos, pentru a mÎntui omenirea de p?catul care o amenin?? s-o Înece.
   Cre?tini, de vrem s? ne preg?tim de pacea cea veÎnic?, de vrem s? nu mai fie lupte Între noi, trebuie ca Înainte de toate s? Înl?tur?m r?ul, s? Înl?tur?m p?catul din omenire, c?ci dupa cum spune Însuşi Domnul: «Cei f?r? de lege n-au pace”. (Isaia, 54, 21). Acesta e omor?torul omenirii: p?catul. P?catul ne-a aruncat din rai, p?catul a omor?t pe Abel, p?catul aduce suferin?e, p?catul aduce r?zboaie, p?catul duce la distrugerea omenirii, caci iaraşi v-o spun, cu SfÎntul Apostol Pavel, c?: «Plata p?catului este moartea”…
   Toate acestea ?tiindu-le, şi bine ?tiind apoi şi calea izb?virii de p?cat, s? c?utam cu deosebire În acest post s? ne rug?m pentru ca Domnul s? ne izb?veasc? de duhul cel viclean, iar noi s? ne sp?l?m toat? r?utatea din inimile noastre. Ca s? putem şi noi Înt?mpina pe Hristos Domnul pe pămînt, la s?rb?toarea Na?terii Lui, cu inimi curate şi cu cÎnt?ri de slav?, pentru ca peste o astfel de ?mp?r?şie a inimilor cre?tine, Dumnezeu Însuşi s? aduc? fericirea şi pacea Sa cea veÎnic?. Amin.

 

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.