verdiunea moldoveneasca русская версия


Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

3 decembrie 2016

„Nu vă îmbătaţi de vin, întru care este desfrânarea ” (Efeseni 5, 18) Să îndreptăm astăzi limba noastră împotriva beţiei şi să răsturnăm la pământ acest fel de vieţuire ruşinoasă şi fără de rânduială! Voim a pârî pe cei ce s-au dedat ei, nu pentru a-i arunca în ruşine, ci pentru a-i slobozi din ruşine; nu pentru a le face jigniri, ci pentru a-i îndrepta; nu pentru a-i da defăimării obşteşti, ci pentru a-i apăra de defăimarea cea înfricoşată şi a-i scăpa din mâinile satanei. Căci cine trăieşte în beţie, desfătare şi necumpătare a căzut sub... 

Tipic pentru  ziua de 04.12.2016

Tipic pentru ziua de 04.12.2016

2 decembrie 2016

Неделя 24-я по Пятидесятнице. Глас 7-й. Введе́ние (Вход) во храм Пресвятой Владычицы нашей Богородицы и Приснодевы Марии. Бденная служба праздника Введения во храм Пресвятой Богородицы совершается вместе с воскресной службой Октоиха (по 1-й Марковой главе Типикона под 21 ноября: «Подоба́ет ве́дати, я́ко а́ще случи́тся пра́здник Введе́ния... 

Superficialitatea

Superficialitatea

1 decembrie 2016

Avem o vorbă în popor pentru cei ce nu duc o treabă până la capăt. Spunem că face treabă de mântuială! Alfel spus, a face treabă de mântuială se numeşte superficialitate. E important a înţelege ce este superficialitatea, de ce este dăunătoare omului şi cum poate fi evitată. Superficialitatea se descrie ca o lipsă de profunzime, de neînţelegere a sensului vieţii şi a adâncurilor ei.  Superficialitatea este una dintre bolile cele mai răspândite ale societaţii contemporane. Ea rezultă şi din faptul că omul doreşte să câştige mult cu efort puţin, să reuşească... 

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

22 noiembrie 2016

La 20 noiembrie 2016, în Duminica a 22-a după Cincizecime, la catedrala sobornicească „Hristos Mântuitorul”, or. Moscova, Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii Chiril împreună cu Întâistătătorii şi reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe Locale, cu o ceată de arhierei şi clerici ai Bisericii Ortodoxe Ruse a săvârşit Dumnezeiasca Liturghie. În această zi Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse a împlinit 70 de ani. Slujba dumnezeiască a fost condusă de: Preafericitului Papă și Patriarh al Alexandriei și al întregii Africi Teodor II; Preafericitul... 

Zi cu hram la Sîngerei

Zi cu hram la Sîngerei

21 noiembrie 2016

Luni, 21 noiembrie 2016, de ziua pomenirii „Sf.Arh.Mihail și Gavriil”, una din cele trei biserici din orașul Sîngerei și-a serbat ziua ocrotitorilor cerești. Sfînta Liturhie a fost săvîrșită de protoiereul Maxim Guzun, blagocinul raionului Sîngerei și parohul bisericii. La finalul sfintei Liturghii a fost săvîrșit un Te-Deum de mulțumire. Printre cei prezenți s-a numărat protoiereul Ioan Ursachi, parohul bisericii „Sf.M.Mc.Gheorghe” din același oraș; primarul orașului Sîngerei, Gheorghe Brașovschi; șeful IP Sîngerei, precum și alți funcționari publici ai orașului.... 

Privelistea mormintelor

Privelistea mormintelor

19 noiembrie 2016

Privelistea mormintelor nu este lipsita de importanta în desavârsirea întelepciunii noastre. Privindu-le, sufletul nostru, daca lâncezea, tresare de îndata, iar de era treaz si vrednic, înca si mai vrednic se face. Cel ce se plânge ca-i sarac, primeste de la aceasta priveliste o binevenita mângâiere; iar cel ce umfla de trufie ca-i bogat, e trezit la realitate si smerit. Vederea mormintelor predispune pe fiecare dintre noi sa cugete, chiar de n-ar vrea, asupra sfârsitului propriu; ea ne încredinteaza de a nu mai crede temeinic nici unul din lucrurile lumii acesteia, placute sau suparatoare;... 

Slujirea preoților militari

Slujirea preoților militari

14 noiembrie 2016

Luni, 14 noiembrie, cu binecuvântarea Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe din Moldova, în incinta Centrului de Cultură şi Istorie Militară din mun. Chișinău s-a desfășurat conferința pastoral-misionară – „Slujirea preoților militari”. Pentru activitatea pastoral-misionară în Instituțiile de Forță, militare și penitenciare, din partea Episcopiei noastre au fost binecuvântați următorii preoți: protoiereu Pavel Petrov pentru municipiul Bălți; protoiereu Oleg Fistican pentru raionul Fălești; protoiereu Victor Guleac pentru raionul Glodeni; protoiereu Maxim Guzun... 

Daca e posedat de vreun demon iute alergi la sfinti, dar daca e învins de pacate de ce nu faci nimic?

Daca e posedat de vreun demon iute alergi la sfinti, dar daca e învins de pacate de ce nu faci nimic?

12 noiembrie 2016

Daca vezi vreun evadat ca-ti bate copilul, te mânii si te repezi ca o fiara asupra lui, dar stai linistit si nu faci nimic, dacă în fiecare zi vezi demonii atacându-l si împingându-l la pacate. Stai si nu-l scapi din ghearele lor. Daca copilul ti-e cumva posedat, alergi la toti sfintii si tulburi linistea si celor ce pustnicesc prin vârfuri de munti, ca sa-l scapi de nebunie. Dar, desi vezi cum în fiecare zi îl tulbura pacatul, care este cel mai îngrozitor demon, nu faci nimic. Si chiar sa fie cineva posedat de un demon, nu este deloc îngrozitor, pentru ca demonul nu poate cu nici un... 

Întrunirea  profesorilor de Religie din Sîngerei

Întrunirea profesorilor de Religie din Sîngerei

11 noiembrie 2016

“Pentru o educație creștinească corectă sunt necesare trei lucruri: puține cuvinte, multe exemple și mai multă rugăciune” (sf. Paisie Aghioritul). Joi, 10 noiembrie 2016, la gimnaziul ,,Iurie Boghiu” din satul Flămînzeni, raionul Sîngerei, s-a desfășurat atelierul de formare continuă a profesorilor de Religie cu genericul ,,Acces, relevanță, calitate în educație – competențe pentru viitor”. Seminarul a început cu prezentarea instituției de către doamna Cumpătă Lilia, directorul gimnaziului, apoi a urmat lecția publică la clasa II-a, cu subiectul: ,,Minunea... 

Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră şi în vison, veselindu-se în toate zilele în chip strălucit

Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră şi în vison, veselindu-se în toate zilele în chip strălucit

5 noiembrie 2016

Prin această pildă, Hristos voieşte să ne înveţe următoarele: Era un om bogat, zice El, care trăia în multe desfrânări, şi totuşi nu suferise nici o nenorocire, ci, dimpotrivă, îi curgeau toate bunurile ca un râu. Că pe el nu l-a ajuns nici o întâmplare rea, neaşteptată, că n-a avut nici o pricină de descurajare şi nici o neîndemânare în viaţă, aceasta arată Domnul prin cuvintele: „veselindu-se în toate zilele luminat”. Iar că el trăia în păcate, se vede din sfârşitul ce l-a ajuns, şi încă mai dinainte, din dispreţul său către săraci. Căci el n-a... 

Postul – drum spre s?rb?toare

Întotdeauna marile evenimente din via?a noastr? le Înt?mpin?m În chip c?t mai s?rb?toresc. Pentru ele Începem a face preg?tiri cu mult Înainte, a?a cÎnd e vorba de o nunt?, de na?teri şi botez, de primirea unui distins oaspete, de onomastic? chiar şi de alte multe s?rbatori familiale. Iar cÎnd e vorba ca o naşiune Întreag? pr?znuie?te cu cinste o izbÎnd? din via?a sa ca neam, grija preg?tirilor cuprinde pe toşi fiii acelei ??ri.

     Temeiul unor astfel de preg?tiri deosebite Îns? e temeiul cre?tin. De am c?uta s? privim În trecut, dar şi În prezent, am avea de observat cum aproape Întreaga lume cre?tin? caut? s?-şi Înnoiasc? via?a, sa şi-o ?mprosp?teze la marile praznice ale credin?ei sale prin haine noi, case Îngrijite şi mese preg?tite cu mult gust şi cu bogate Îndestul?ri. Dar toate acestea sÎnt numai preg?tirile dinafar? ale fiin?ei noastre, şi pentru clipa cÎnd am ajuns la Sfintele Pa?ti, la Na?terea Domnului, sau la Adormirea Maicii Domnului, etc….
   Pentru a ajunge Îns? pÎn? la aceste pr?znuiri, Înca din timp, se cere ca noi s? ?mplinim multe alte griji ale c?l?toriei noastre pÎn? la ele, şi ale unei preg?tiri speciale, pentru ca atunci, În chip deosebit, s? avem pentru sufletul nostru haina de s?rb?toare…
   Atunci vom simşi mai mult prezen?a apropiat? de noi a Domnului, vom vedea pe Domnul, vom auzi mai mult Înv???tura Sa, şi prin coruri de cÎntece ?l vom sl?vi.
   A?a c? adÎncul temei al adev?ratelor noastre preg?tiri trebuie s? fie cel sufletesc, la care mai apoi e chemat s? ia parte şi trupul nostru, În m?sura În care a ajutat sufletului s? fie ?mbr?cat Într-o hain? de s?rb?toare alb?, f?r? petele p?catului. Altfel zadarnice sÎnt toate preg?tirile numai pentru trup şi desf?tarea lui, c?ci bucuria toat? atunci se cere mai Întşi s? fie a sufletului şi apoi şi a trupului Înve?mÎntat În haine noi. şi numai În m?sura În care sufletul e Înv?luit În mantie regeasc? de s?rb?toare, se cade ca şi trupul s? fie ?mpodobit şi chemat la osp??ul desf?t?rii…
   Altfel, numai cu preg?tirea cea trupeasc? vei r?mÎnea ca desf?tarea s? şi-o dobÎnde?ti numai de la bel?ugul şi desf?tarea unei mese Înc?rcate cu animale, pe cÎnd chemarea ta ?mp?r?teasc? e de a fi la cina lui Dumnezeu Însuşi…
   Pentru a ajunge ca la s?rbatorile mari cre?tine?ti s? ne bucur?m şi s? simşim aproape de noi şi În noi aceast? prezen?? dumnezeiasc?, care este izvorul tuturor bucuriilor, se cere ca Înc? din timp s? ne preg?tim ca s? merit?m aceast? favoare. Cre?tine?te judecÎnd, noi ?tim cui şi este dat s? vad? pe Domnul. Aceasta ne-a spus-o  Însuşi MÎntuitorul: “Fericişi cei curaşi cu inima, c?ci aceia vor vedea pe Dumnezeu”.
   Prin urmare, grija cea mare care trebuie s? ne fr?mÎnte pe noi, e de a avea inima curat?, c?ci apoi u?or ne vine darul cel mare al vederii tainelor celor dumnezeieşti. Pentru a ajunge Însa la aceast? “inim? curat?”, iat? c? tot Dumnezeu ne vine În ajutor, descoperindu-ne calea către ea prin rug?ciune şi post. Prin ele noi ajungem s? ne dezbr?c?m de toat? Întinaciunea sufletului şi a trupului. Pe p?cat ?l dep?rt?m de pe fiin?a noastr? ca pe o hain? murdar?. Iar din locurile cele Întunecate ale f?r?delegilor, u?or putem s? ne Îndep?rt?m, zburÎnd pe aceste dou? aripi ale rug?ciunii şi ale postului.
   De aceea În p?cate c?zÎnd regele psalmist, cu lacrimi se ruga, spunÎnd unele ca acestea: “Inim? curat? zide?te Întru mine, Dumnezeule, şi duh drept Înnoie?te Întru cele dinl?untru ale mele”. (Psalm 50, 11).
   Odat? cu aceasta Îns?, se cere şi din partea noastr? ca noi s? Înl?tur?m tot r?ul din inima noastr?, dupa cum ne sf?tuie?te profetul de demult: “Spal? r?ul din inima ta, ca s? te mÎntuie?ti” (Ieremia, IV, 16).
   La aceast? cur?şire a inimii noastre de toat? r?utatea, se poate ajunge pe calea sfantului post. şi nu v? spun prin post, ci pe calea sfÎntului post, c?ci nu toşi care postesc se izb?vesc de pacate. Postul e mijlocul prin care orice cre?tin, u?urat fiind de grijile meselor bogate şi ale petrecerilor, şi apoi cu trupul ÎnfrÎnat fiind, u?or poate s? se Îngrijeasc? de osp??ul cel sufletesc ca s? fie c?t mai bogat. Bucate c?t mai multe, şi mai ales duhovnicesti s? aib?: Înv???turi sfinte, cÎnt?ri religioase, citiri de c?rşi religioase şi morale, şi, În chip deosebit, rug?ciuni c?t mai multe pe care s? le Înal?e lui Dumnezeu, În taina camerei sale şi În biseric?. S? caute apoi ca Înt?lniri s? aib? numai pe temei duhovnicesc şi, de se poate, numai cu persoane duhovnicesti. Iar faptele milei, ale p?cii şi ale tuturor virtuşilor cre?tine, s? fie ?mplinite cu bel?ug, mai ales acuma.
Intr-adev?r toate acestea le poşi ?mplini cu u?urin??, În timpul postului, dac? temeiul acestui post e credin?a ta puternic? În a te preg?ti s? te apropii c?t mai mult de Dumnezeu. Acuma sufletul domne?te mai cu u?urin?? peste un trup ÎnfrÎnat, care-şi g?se?te desf?tarea pe cşile cele duhovnicesti. Acuma la toate lucrurile şi bunurile acestei vieşi, altfel privim. Valoarea lor e În leg?tur? cu sufletul nostru, iar sufletul e pentru veÎnicie. Cu ele, de ?tim s? le folosim, dobÎndim o eternitate…
   Cu toşii către aceast? via?? Înalt? de idealuri veÎnice ale virtuşilor cre?tine s? n?zuim. C?ci prin ele vom ajunge s? ne În?l??m la marea cinste de a vedea pe Dumnezeu, şi de a Întemeia o via?? fericit? pe acest pămînt. Privişi cu toşii acuma, printre lacrimile ochilor vo?tri, unde au dus p?catele pe care anumite ?mp?r?şii le-au cultivat. La nimicirea lor, la omorarea a sute de mii şi milioane de oameni. PÎn? mai ieri se mÎndreau cu negura munşilor lor de p?cate, cu necredin?a lor, cu f?r?delegile lor. Ei se Îngrijeau de p?cat s? creasc?, şi prin p?cat le-a venit moartea. “C?ci plata p?catului este moartea”. (Rom. VI, 23).
   E drept Însa c? au murit şi dintre acei care au dus la izb?virea de cel r?u. Ace?tia Însa fac parte din ceata martirilor, din oastea lui Hristos. Ei au murit r?stingnindu-şi via?a lor la picioarele Crucii lui Hristos, pentru a mÎntui omenirea de p?catul care o amenin?? s-o Înece.
   Cre?tini, de vrem s? ne preg?tim de pacea cea veÎnic?, de vrem s? nu mai fie lupte Între noi, trebuie ca Înainte de toate s? Înl?tur?m r?ul, s? Înl?tur?m p?catul din omenire, c?ci dupa cum spune Însuşi Domnul: “Cei f?r? de lege n-au pace”. (Isaia, 54, 21). Acesta e omor?torul omenirii: p?catul. P?catul ne-a aruncat din rai, p?catul a omor?t pe Abel, p?catul aduce suferin?e, p?catul aduce r?zboaie, p?catul duce la distrugerea omenirii, caci iaraşi v-o spun, cu SfÎntul Apostol Pavel, c?: “Plata p?catului este moartea”…
   Toate acestea ?tiindu-le, şi bine ?tiind apoi şi calea izb?virii de p?cat, s? c?utam cu deosebire În acest post s? ne rug?m pentru ca Domnul s? ne izb?veasc? de duhul cel viclean, iar noi s? ne sp?l?m toat? r?utatea din inimile noastre. Ca s? putem şi noi Înt?mpina pe Hristos Domnul pe pămînt, la s?rb?toarea Na?terii Lui, cu inimi curate şi cu cÎnt?ri de slav?, pentru ca peste o astfel de ?mp?r?şie a inimilor cre?tine, Dumnezeu Însuşi s? aduc? fericirea şi pacea Sa cea veÎnic?. Amin.

 

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.