versiunea moldoveneasca русская версия


Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

19 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în satul Cuhnesti, raionul Glodeni a avut loc festivalul concurs raional al cântecului sacru pascal cu genericul „SUB LUMINA ÎNVIERII”. Evenimentul a fost organizat de consiliul raional și secția Cultură din Glodeni, primăria și biserica din Cuhnești, în parteneriat cu protoieria Glodeni. Colectivele corale au adus jertfă de laudă, prin care L-au slavit pe Mielul Blând, Mântuitorul și Salvatorul omenirii. Printre cele mai onorabile coruri s-a remarcat corul de preoți ai blagociniei Glodeni, dar și corul select al orașului Dorohoi. La final au fost... 

Festivalul pascal din satul Chetriș

Festivalul pascal din satul Chetriș

18 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în frumoasa curte a bisericii „Sf.Ier.Nicolae” din satul Chetriș, raionul Fălești s-a petrecut festivalul pascal al blagociniei Fălești 2, cu genericul „Cânta-voi Dumnezeului meu”, ediţia a VII-a, organizat de către Secţia raională Cultură şi Turism în colaborare cu blagocinia 2 din raionul Făleşti. Debutul evenimentului a avut loc în biserică, prin rugăciunea de binecuvântare, săvârșită de blagocinul sectorului Fălești 2 – protoiereul Oleg Fistican și parohul bisericii – protoiereul Igor Bumbac.  

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

17 апреля 2017

Ce am sărbătorit? Am serbat că Iisus Hristos a înviat, serbăm biruința, bucurându-ne ca vrăjmașul a fost învins, moartea a fost omorâtă, iadul s-a zdrobit, zapisul nostru de condamnare a fost rupt (Col.2,14), am fost grațiați (In.1,16). Suntem fericiți că însuși Împăratul nostru ne-a îndemnat să ne bucurăm și să nu ne mai temem (Mt.28,9-10). Învierea lui Hristos nu este o simplă revenire la viața pământească, ci începutul altei vieți: viața veșnică, începutul erei eshatologice. De aceea, Biserica Ortodoxă cântă în ziua de Paști: „Prăznuim astăzi omorârea... 

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

16 апреля 2017

De sărbătoarea sărbătorilor, Învierea Domnului din morți, Preasfințitul Marchel a transmis enoriașilor catedralei, lumină din lumina focului haric. La această slujbă au participat clericii și slujitorii catedralei, dar și foarte mulți credincioși, veniți pentru a primi Lumina Sfântă, pentru a se ruga împreună cu arhipăstorul lor, pentru a se saluta mai întâi în biserică cu „Hristos a înviat”, dar și pentru a sfinți prinoasele. Particularitatea sfintei Liturghii a fost citirea ierarhică a pastoralelor: patriarhală, mitropolitană și episcopală, precum și sfințirea... 

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

15 апреля 2017

Hristos, Înviat din morți, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpînire asupra Lui. (Rom. 6.9) Iubiții mei frați și surori, să mulțumim bunului nostru Dumnezeu care L-a înviat din morți pe Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos (I Cor. 6.14), distrugînd astfel puterea purtătoare de moarte a vicleanului, ca să încolțească sîmburele nădejdii noastre spre învierea și mîntuirea sufletului omenesc, de care eram lipsiți pentru căderea strămoșilor. Învierea din morți a Mîntuitorului nostru Iisus Hristos este Taină, Lumină și Iubire negrăită, scrie Sf. Grigore Teologul:... 

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

14 апреля 2017

Vinerea Patimilor este cea mai aspră zi de post, pentru că Biserica face pomenirea răstignirii Domnului şi punerii Lui în mormânt. Evenimentul a fost retrăit vineri seara la catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”, de către Preasfinţitul Marchel, clerul şi poporul acestei catedrale. Prohodul şi înconjurarea bisericii cu sfântul epitaf au fost cele mai semnificative momente al acestei zile. Însă tristețea zilei de vineri va fi eclipsată de bucuria Învierii Domnului, care va fi sărbătorită în noaptea de Paști, la care vă chemăm pe toți.  

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

13 апреля 2017

În seara din Joia Patimilor, în bisericile ortodoxe se oficiază o slujbă deosebit de sobră și umilă. Sentimentul de tristețe este aprofundat prin citirea celor 12 Evanghelii, în care se amintește despre suferința Mântuitorului, despre pătimirea Sa, despre umilirea, biciuirea, moartea pe cruce și îngroparea Lui. Aceste ultime evenimente din viața pământească a Domnului nostru Iisus Hristos au fost trăite intens  

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

10 апреля 2017

În perioada 2 mai – 19 mai, 2017, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, invită în special preoții-profesori de Religie la cursuri de formare continuă sau altfel spus, pentru a obține modulul psiho-pedagogic. Acest modul este obligatoriu pentru cei care predau Religia, dar este foarte util și pentru toți doritorii de formare profesională. Condiții: 1. Durata studiilor: 2 mai – 19 mai, deci 3 săptămâni (15 zile), de luni până vineri.  

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

6 апреля 2017

Joi, 6 aprilie 2017, Preasfințitul Marchel s-a deplasat la ambasada Federației Ruse din Chișinău, pentru a exprima sincere condoleanțe familiilor îndoliate, ca urmare a atacului de la metroul din Sankt Petersburg, pentru care a depus flori. Ierarhul s-a rugat pentru odihna răposaților, dar și pentru însătoșirea celor răniți.  

Postul — drum spre s?rb?toare

Întotdeauna marile evenimente din via?a noastr? le Înt?mpin?m În chip c?t mai s?rb?toresc. Pentru ele Începem a face preg?tiri cu mult Înainte, a?a cÎnd e vorba de o nunt?, de na?teri şi botez, de primirea unui distins oaspete, de onomastic? chiar şi de alte multe s?rbatori familiale. Iar cÎnd e vorba ca o naşiune Întreag? pr?znuie?te cu cinste o izbÎnd? din via?a sa ca neam, grija preg?tirilor cuprinde pe toşi fiii acelei ??ri.

     Temeiul unor astfel de preg?tiri deosebite Îns? e temeiul cre?tin. De am c?uta s? privim În trecut, dar şi În prezent, am avea de observat cum aproape Întreaga lume cre?tin? caut? s?-şi Înnoiasc? via?a, sa şi-o ?mprosp?teze la marile praznice ale credin?ei sale prin haine noi, case Îngrijite şi mese preg?tite cu mult gust şi cu bogate Îndestul?ri. Dar toate acestea sÎnt numai preg?tirile dinafar? ale fiin?ei noastre, şi pentru clipa cÎnd am ajuns la Sfintele Pa?ti, la Na?terea Domnului, sau la Adormirea Maicii Domnului, etc….
   Pentru a ajunge Îns? pÎn? la aceste pr?znuiri, Înca din timp, se cere ca noi s? ?mplinim multe alte griji ale c?l?toriei noastre pÎn? la ele, şi ale unei preg?tiri speciale, pentru ca atunci, În chip deosebit, s? avem pentru sufletul nostru haina de s?rb?toare…
   Atunci vom simşi mai mult prezen?a apropiat? de noi a Domnului, vom vedea pe Domnul, vom auzi mai mult Înv???tura Sa, şi prin coruri de cÎntece ?l vom sl?vi.
   A?a c? adÎncul temei al adev?ratelor noastre preg?tiri trebuie s? fie cel sufletesc, la care mai apoi e chemat s? ia parte şi trupul nostru, În m?sura În care a ajutat sufletului s? fie ?mbr?cat Într-o hain? de s?rb?toare alb?, f?r? petele p?catului. Altfel zadarnice sÎnt toate preg?tirile numai pentru trup şi desf?tarea lui, c?ci bucuria toat? atunci se cere mai Întşi s? fie a sufletului şi apoi şi a trupului Înve?mÎntat În haine noi. şi numai În m?sura În care sufletul e Înv?luit În mantie regeasc? de s?rb?toare, se cade ca şi trupul s? fie ?mpodobit şi chemat la osp??ul desf?t?rii…
   Altfel, numai cu preg?tirea cea trupeasc? vei r?mÎnea ca desf?tarea s? şi-o dobÎnde?ti numai de la bel?ugul şi desf?tarea unei mese Înc?rcate cu animale, pe cÎnd chemarea ta ?mp?r?teasc? e de a fi la cina lui Dumnezeu Însuşi…
   Pentru a ajunge ca la s?rbatorile mari cre?tine?ti s? ne bucur?m şi s? simşim aproape de noi şi În noi aceast? prezen?? dumnezeiasc?, care este izvorul tuturor bucuriilor, se cere ca Înc? din timp s? ne preg?tim ca s? merit?m aceast? favoare. Cre?tine?te judecÎnd, noi ?tim cui şi este dat s? vad? pe Domnul. Aceasta ne-a spus-o  Însuşi MÎntuitorul: «Fericişi cei curaşi cu inima, c?ci aceia vor vedea pe Dumnezeu”.
   Prin urmare, grija cea mare care trebuie s? ne fr?mÎnte pe noi, e de a avea inima curat?, c?ci apoi u?or ne vine darul cel mare al vederii tainelor celor dumnezeieşti. Pentru a ajunge Însa la aceast? «inim? curat?”, iat? c? tot Dumnezeu ne vine În ajutor, descoperindu-ne calea către ea prin rug?ciune şi post. Prin ele noi ajungem s? ne dezbr?c?m de toat? Întinaciunea sufletului şi a trupului. Pe p?cat ?l dep?rt?m de pe fiin?a noastr? ca pe o hain? murdar?. Iar din locurile cele Întunecate ale f?r?delegilor, u?or putem s? ne Îndep?rt?m, zburÎnd pe aceste dou? aripi ale rug?ciunii şi ale postului.
   De aceea În p?cate c?zÎnd regele psalmist, cu lacrimi se ruga, spunÎnd unele ca acestea: «Inim? curat? zide?te Întru mine, Dumnezeule, şi duh drept Înnoie?te Întru cele dinl?untru ale mele”. (Psalm 50, 11).
   Odat? cu aceasta Îns?, se cere şi din partea noastr? ca noi s? Înl?tur?m tot r?ul din inima noastr?, dupa cum ne sf?tuie?te profetul de demult: «Spal? r?ul din inima ta, ca s? te mÎntuie?ti” (Ieremia, IV, 16).
   La aceast? cur?şire a inimii noastre de toat? r?utatea, se poate ajunge pe calea sfantului post. şi nu v? spun prin post, ci pe calea sfÎntului post, c?ci nu toşi care postesc se izb?vesc de pacate. Postul e mijlocul prin care orice cre?tin, u?urat fiind de grijile meselor bogate şi ale petrecerilor, şi apoi cu trupul ÎnfrÎnat fiind, u?or poate s? se Îngrijeasc? de osp??ul cel sufletesc ca s? fie c?t mai bogat. Bucate c?t mai multe, şi mai ales duhovnicesti s? aib?: Înv???turi sfinte, cÎnt?ri religioase, citiri de c?rşi religioase şi morale, şi, În chip deosebit, rug?ciuni c?t mai multe pe care s? le Înal?e lui Dumnezeu, În taina camerei sale şi În biseric?. S? caute apoi ca Înt?lniri s? aib? numai pe temei duhovnicesc şi, de se poate, numai cu persoane duhovnicesti. Iar faptele milei, ale p?cii şi ale tuturor virtuşilor cre?tine, s? fie ?mplinite cu bel?ug, mai ales acuma.
Intr-adev?r toate acestea le poşi ?mplini cu u?urin??, În timpul postului, dac? temeiul acestui post e credin?a ta puternic? În a te preg?ti s? te apropii c?t mai mult de Dumnezeu. Acuma sufletul domne?te mai cu u?urin?? peste un trup ÎnfrÎnat, care-şi g?se?te desf?tarea pe cşile cele duhovnicesti. Acuma la toate lucrurile şi bunurile acestei vieşi, altfel privim. Valoarea lor e În leg?tur? cu sufletul nostru, iar sufletul e pentru veÎnicie. Cu ele, de ?tim s? le folosim, dobÎndim o eternitate…
   Cu toşii către aceast? via?? Înalt? de idealuri veÎnice ale virtuşilor cre?tine s? n?zuim. C?ci prin ele vom ajunge s? ne În?l??m la marea cinste de a vedea pe Dumnezeu, şi de a Întemeia o via?? fericit? pe acest pămînt. Privişi cu toşii acuma, printre lacrimile ochilor vo?tri, unde au dus p?catele pe care anumite ?mp?r?şii le-au cultivat. La nimicirea lor, la omorarea a sute de mii şi milioane de oameni. PÎn? mai ieri se mÎndreau cu negura munşilor lor de p?cate, cu necredin?a lor, cu f?r?delegile lor. Ei se Îngrijeau de p?cat s? creasc?, şi prin p?cat le-a venit moartea. «C?ci plata p?catului este moartea”. (Rom. VI, 23).
   E drept Însa c? au murit şi dintre acei care au dus la izb?virea de cel r?u. Ace?tia Însa fac parte din ceata martirilor, din oastea lui Hristos. Ei au murit r?stingnindu-şi via?a lor la picioarele Crucii lui Hristos, pentru a mÎntui omenirea de p?catul care o amenin?? s-o Înece.
   Cre?tini, de vrem s? ne preg?tim de pacea cea veÎnic?, de vrem s? nu mai fie lupte Între noi, trebuie ca Înainte de toate s? Înl?tur?m r?ul, s? Înl?tur?m p?catul din omenire, c?ci dupa cum spune Însuşi Domnul: «Cei f?r? de lege n-au pace”. (Isaia, 54, 21). Acesta e omor?torul omenirii: p?catul. P?catul ne-a aruncat din rai, p?catul a omor?t pe Abel, p?catul aduce suferin?e, p?catul aduce r?zboaie, p?catul duce la distrugerea omenirii, caci iaraşi v-o spun, cu SfÎntul Apostol Pavel, c?: «Plata p?catului este moartea”…
   Toate acestea ?tiindu-le, şi bine ?tiind apoi şi calea izb?virii de p?cat, s? c?utam cu deosebire În acest post s? ne rug?m pentru ca Domnul s? ne izb?veasc? de duhul cel viclean, iar noi s? ne sp?l?m toat? r?utatea din inimile noastre. Ca s? putem şi noi Înt?mpina pe Hristos Domnul pe pămînt, la s?rb?toarea Na?terii Lui, cu inimi curate şi cu cÎnt?ri de slav?, pentru ca peste o astfel de ?mp?r?şie a inimilor cre?tine, Dumnezeu Însuşi s? aduc? fericirea şi pacea Sa cea veÎnic?. Amin.

 

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.