versiunea moldoveneasca русская версия


Mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie” a găzduit racla cu moaște ale sfinților Pantelimon, Luca și Matrona

Mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie” a găzduit racla cu moaște ale sfinților Pantelimon, Luca și Matrona

23 июня 2017

Cu binecuvântarea Preasfințitului Marchel, mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie”, de lângă satul Izvoare , raionul Fălești, a fost gazda pentru o zi a mai multor sfințenii alese: icoana Sf.M.Mc.Pantelimon, racla cu un fragment din moaștele Sf.Ier.Luca din Crimeia și racla cu un fragment din moaștele Sf.Fer.Matrona de la Moscova. Cu acest prilej arhimandritul Zosima Aftene împreună cu obștea monahală a făcut priveghere de noapte și sfânta Liturghie la miezul nopții, considerând că gândurile și grijile lumești domină mai puțin pacea sufletului și liniștea rugăciunii.  

În viaţă nimic nu este întâmplător

În viaţă nimic nu este întâmplător

17 июня 2017

Toate greutăţile şi bolile vin asupra noastră pentru că nu vrem să-L primim pe Dumnezeu şi tot stăruim într-ale noastre. Iar Dumnezeu ne iubeşte mai mult decât ne iubim noi înşine, pentru că noi nu înţelegem nimic din cele duhovniceşti şi purtăm grijă numai de trup. Iar trupul suferă şi boleşte pentru că sufletul este plin de lepră.  

Păcatul nerespectării zilelor de post

Păcatul nerespectării zilelor de post

16 июня 2017

Postul are un caracter de jertfă pe care noi oamenii o aducem lui Dumnezeu. Adică în momentul în care ne înfrânăm depunem un efort conştient prin care noi oferim lui Dumnezeu, ființa noastră întreagă, trupul şi sufletul. Când nu ne înfrânăm şi nu păstrăm aceste reguli minime, cădem în stadiul animalităţii iraţionale. Oamenii care nu postesc nici măcar puțin, niciodată nu pot simţi prezenţa lui Dumnezeu, nu pot să aibă bucurii duhovniceşti în viaţă,  

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

8 июня 2017

„Unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor” (Mt.18,20). Marți, 6 iunie 2017, locuitorii satului Clococenii Vechi, raionul Glodeni, au avut parte de o adevărată sărbătoare cu ocazia slujirii unui sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Victor Guleac, blagocinul raionului Glodeni. Prilejul rugăciunii l-a constituit poposirea în localitate a unor sfințenii mari:  

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

6 июня 2017

Sâmbătă, 3 iunie 2017, în ziua hramului catedralei „Sf.Împ.Constatin și Elena” din Bălți, Preasfințitul Marchel a oficiat dumnezeiasca Liturghie în mijlocul comunității enoriașilor, care fregventează catedrala episcopală. Sărbătorea a fost înfrumusețată de prezența în jurul Arhipăstorului a multor creștini, de soborul de preoți și în special de interpretarea liturgică a corului arhieresc, condus de protoiereul Alexandru Paiul.  

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

6 июня 2017

Mănăstirea „Sfânta Treime” din satul Glinjeni,raionul Fălești, s-a îmbrăcat cu veșminte de sărbătoare pentru prăznuirea hramului. Curtea mănăsirii este aranjată cu mulțimea de flori mirositoare, credincioșii pășesc cu bucurie în suflet pragul bisericii pentru ascultarea sfintei Liturghii. Au avut ca oaspeți la acest eveniment luminat pe protoiereul mitrofor Petru Ciunciuc, secretarul eparhial, protoiereul Valentin Pînzaru și protodiacon Ștefan Rotari. Corul condus de maica Agnesia, s-a evedințiat cu cîntările armonioase,  

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

5 июня 2017

Luni, 5 iunie 2017, de sărbătoarea Sfîntului Duh, Prea Sfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, înconjurat de un sobor de preoți a săvărșit sfînta Liturghie în biserica „Sf. Irh. Nicolae” din satul Cotiujeni Mici, raionul Sîngerei. În ograda bisericii Arhiereul a fost întîmpinat de protoiereul Gheorghe Turculeț, parohul sfîntului locaș  

Film documentar pro viață

Film documentar pro viață

26 мая 2017

 

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

25 мая 2017

Joi, 25 mai 2017, de sărbătoarea Înălțarea Domnului, Preasfințitul Marchel a oficiat sfânta Liturghie în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din municipiul Bălți. Alături de arhipăstor s-au rugat soborul de clerici ai catedralei, dar și mulți creștini, enoriași fideli ai bisericii. După citirea pericopei evanghelice, Episcopul Marchel a explicat credincioșilor de ce Iisus Hristos s-a înălțat la ceruri, dar și semnificația practică a sărbătorii.  

11:30

11:30

24 мая 2017

 

Postul — drum spre s?rb?toare

Întotdeauna marile evenimente din via?a noastr? le Înt?mpin?m În chip c?t mai s?rb?toresc. Pentru ele Începem a face preg?tiri cu mult Înainte, a?a cÎnd e vorba de o nunt?, de na?teri şi botez, de primirea unui distins oaspete, de onomastic? chiar şi de alte multe s?rbatori familiale. Iar cÎnd e vorba ca o naşiune Întreag? pr?znuie?te cu cinste o izbÎnd? din via?a sa ca neam, grija preg?tirilor cuprinde pe toşi fiii acelei ??ri.

     Temeiul unor astfel de preg?tiri deosebite Îns? e temeiul cre?tin. De am c?uta s? privim În trecut, dar şi În prezent, am avea de observat cum aproape Întreaga lume cre?tin? caut? s?-şi Înnoiasc? via?a, sa şi-o ?mprosp?teze la marile praznice ale credin?ei sale prin haine noi, case Îngrijite şi mese preg?tite cu mult gust şi cu bogate Îndestul?ri. Dar toate acestea sÎnt numai preg?tirile dinafar? ale fiin?ei noastre, şi pentru clipa cÎnd am ajuns la Sfintele Pa?ti, la Na?terea Domnului, sau la Adormirea Maicii Domnului, etc….
   Pentru a ajunge Îns? pÎn? la aceste pr?znuiri, Înca din timp, se cere ca noi s? ?mplinim multe alte griji ale c?l?toriei noastre pÎn? la ele, şi ale unei preg?tiri speciale, pentru ca atunci, În chip deosebit, s? avem pentru sufletul nostru haina de s?rb?toare…
   Atunci vom simşi mai mult prezen?a apropiat? de noi a Domnului, vom vedea pe Domnul, vom auzi mai mult Înv???tura Sa, şi prin coruri de cÎntece ?l vom sl?vi.
   A?a c? adÎncul temei al adev?ratelor noastre preg?tiri trebuie s? fie cel sufletesc, la care mai apoi e chemat s? ia parte şi trupul nostru, În m?sura În care a ajutat sufletului s? fie ?mbr?cat Într-o hain? de s?rb?toare alb?, f?r? petele p?catului. Altfel zadarnice sÎnt toate preg?tirile numai pentru trup şi desf?tarea lui, c?ci bucuria toat? atunci se cere mai Întşi s? fie a sufletului şi apoi şi a trupului Înve?mÎntat În haine noi. şi numai În m?sura În care sufletul e Înv?luit În mantie regeasc? de s?rb?toare, se cade ca şi trupul s? fie ?mpodobit şi chemat la osp??ul desf?t?rii…
   Altfel, numai cu preg?tirea cea trupeasc? vei r?mÎnea ca desf?tarea s? şi-o dobÎnde?ti numai de la bel?ugul şi desf?tarea unei mese Înc?rcate cu animale, pe cÎnd chemarea ta ?mp?r?teasc? e de a fi la cina lui Dumnezeu Însuşi…
   Pentru a ajunge ca la s?rbatorile mari cre?tine?ti s? ne bucur?m şi s? simşim aproape de noi şi În noi aceast? prezen?? dumnezeiasc?, care este izvorul tuturor bucuriilor, se cere ca Înc? din timp s? ne preg?tim ca s? merit?m aceast? favoare. Cre?tine?te judecÎnd, noi ?tim cui şi este dat s? vad? pe Domnul. Aceasta ne-a spus-o  Însuşi MÎntuitorul: «Fericişi cei curaşi cu inima, c?ci aceia vor vedea pe Dumnezeu”.
   Prin urmare, grija cea mare care trebuie s? ne fr?mÎnte pe noi, e de a avea inima curat?, c?ci apoi u?or ne vine darul cel mare al vederii tainelor celor dumnezeieşti. Pentru a ajunge Însa la aceast? «inim? curat?”, iat? c? tot Dumnezeu ne vine În ajutor, descoperindu-ne calea către ea prin rug?ciune şi post. Prin ele noi ajungem s? ne dezbr?c?m de toat? Întinaciunea sufletului şi a trupului. Pe p?cat ?l dep?rt?m de pe fiin?a noastr? ca pe o hain? murdar?. Iar din locurile cele Întunecate ale f?r?delegilor, u?or putem s? ne Îndep?rt?m, zburÎnd pe aceste dou? aripi ale rug?ciunii şi ale postului.
   De aceea În p?cate c?zÎnd regele psalmist, cu lacrimi se ruga, spunÎnd unele ca acestea: «Inim? curat? zide?te Întru mine, Dumnezeule, şi duh drept Înnoie?te Întru cele dinl?untru ale mele”. (Psalm 50, 11).
   Odat? cu aceasta Îns?, se cere şi din partea noastr? ca noi s? Înl?tur?m tot r?ul din inima noastr?, dupa cum ne sf?tuie?te profetul de demult: «Spal? r?ul din inima ta, ca s? te mÎntuie?ti” (Ieremia, IV, 16).
   La aceast? cur?şire a inimii noastre de toat? r?utatea, se poate ajunge pe calea sfantului post. şi nu v? spun prin post, ci pe calea sfÎntului post, c?ci nu toşi care postesc se izb?vesc de pacate. Postul e mijlocul prin care orice cre?tin, u?urat fiind de grijile meselor bogate şi ale petrecerilor, şi apoi cu trupul ÎnfrÎnat fiind, u?or poate s? se Îngrijeasc? de osp??ul cel sufletesc ca s? fie c?t mai bogat. Bucate c?t mai multe, şi mai ales duhovnicesti s? aib?: Înv???turi sfinte, cÎnt?ri religioase, citiri de c?rşi religioase şi morale, şi, În chip deosebit, rug?ciuni c?t mai multe pe care s? le Înal?e lui Dumnezeu, În taina camerei sale şi În biseric?. S? caute apoi ca Înt?lniri s? aib? numai pe temei duhovnicesc şi, de se poate, numai cu persoane duhovnicesti. Iar faptele milei, ale p?cii şi ale tuturor virtuşilor cre?tine, s? fie ?mplinite cu bel?ug, mai ales acuma.
Intr-adev?r toate acestea le poşi ?mplini cu u?urin??, În timpul postului, dac? temeiul acestui post e credin?a ta puternic? În a te preg?ti s? te apropii c?t mai mult de Dumnezeu. Acuma sufletul domne?te mai cu u?urin?? peste un trup ÎnfrÎnat, care-şi g?se?te desf?tarea pe cşile cele duhovnicesti. Acuma la toate lucrurile şi bunurile acestei vieşi, altfel privim. Valoarea lor e În leg?tur? cu sufletul nostru, iar sufletul e pentru veÎnicie. Cu ele, de ?tim s? le folosim, dobÎndim o eternitate…
   Cu toşii către aceast? via?? Înalt? de idealuri veÎnice ale virtuşilor cre?tine s? n?zuim. C?ci prin ele vom ajunge s? ne În?l??m la marea cinste de a vedea pe Dumnezeu, şi de a Întemeia o via?? fericit? pe acest pămînt. Privişi cu toşii acuma, printre lacrimile ochilor vo?tri, unde au dus p?catele pe care anumite ?mp?r?şii le-au cultivat. La nimicirea lor, la omorarea a sute de mii şi milioane de oameni. PÎn? mai ieri se mÎndreau cu negura munşilor lor de p?cate, cu necredin?a lor, cu f?r?delegile lor. Ei se Îngrijeau de p?cat s? creasc?, şi prin p?cat le-a venit moartea. «C?ci plata p?catului este moartea”. (Rom. VI, 23).
   E drept Însa c? au murit şi dintre acei care au dus la izb?virea de cel r?u. Ace?tia Însa fac parte din ceata martirilor, din oastea lui Hristos. Ei au murit r?stingnindu-şi via?a lor la picioarele Crucii lui Hristos, pentru a mÎntui omenirea de p?catul care o amenin?? s-o Înece.
   Cre?tini, de vrem s? ne preg?tim de pacea cea veÎnic?, de vrem s? nu mai fie lupte Între noi, trebuie ca Înainte de toate s? Înl?tur?m r?ul, s? Înl?tur?m p?catul din omenire, c?ci dupa cum spune Însuşi Domnul: «Cei f?r? de lege n-au pace”. (Isaia, 54, 21). Acesta e omor?torul omenirii: p?catul. P?catul ne-a aruncat din rai, p?catul a omor?t pe Abel, p?catul aduce suferin?e, p?catul aduce r?zboaie, p?catul duce la distrugerea omenirii, caci iaraşi v-o spun, cu SfÎntul Apostol Pavel, c?: «Plata p?catului este moartea”…
   Toate acestea ?tiindu-le, şi bine ?tiind apoi şi calea izb?virii de p?cat, s? c?utam cu deosebire În acest post s? ne rug?m pentru ca Domnul s? ne izb?veasc? de duhul cel viclean, iar noi s? ne sp?l?m toat? r?utatea din inimile noastre. Ca s? putem şi noi Înt?mpina pe Hristos Domnul pe pămînt, la s?rb?toarea Na?terii Lui, cu inimi curate şi cu cÎnt?ri de slav?, pentru ca peste o astfel de ?mp?r?şie a inimilor cre?tine, Dumnezeu Însuşi s? aduc? fericirea şi pacea Sa cea veÎnic?. Amin.

 

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.