versiunea moldoveneasca русская версия


Cred cum vreau?

Cred cum vreau?

20 февраля 2017

„Eu cred în Dumnezeu, dar în felul meu. N-am nevoe de serviciile bisericii. Nu mă mai deranjati cu formalitățile voastre. Am propria mea credință!” Cât de des auzim așa obiecție ca răspuns la predica pentru o viață îmbisericită a fiecarui credincios în parte. Este ciudat că cel ce afirmă așa nu observă contradicția evidentă și absurditatea propriilor cuvinte, pentru că e ca și cum ai zice: „În Dumnezeu cred, dar încredere în Dumnezeu n-am!”.  

Pilda raiului și a iadului

Pilda raiului și a iadului

20 февраля 2017

Ce este iadul? O încăpere cu o masă mare și rotundă. În mijlocul mesei, un vas mare cu o mâncare deosebit de plăcută. Însă oamenii care stăteau în jurul mesei erau slabi ca niște schelete, flămânzi și nervoși. Fiecare avea în mână câte o lingură cu coadă foarte lungă. Ajungeau cu lingurile până la vasul cu mâncare, umpleau lingurile, însă când trebuiau să introducă lingurile cu mâncare în gură, nu reușeau, fiindcă lingurile aveau cozile foarte lungi. Ce este raiul?  

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

15 февраля 2017

Dragi fraţi şi surori! Săvârşind astăzi prăznuirea Întâmpinării Domnului, Biserica noastră în mod tradiţional se roagă pentru tânăra generaţie, nutrind speranţe pentru cei care urmează să păstreze şi să propovăduiască credinţa ortodoxă în următoarele decenii. Nu în zădar, adresându-Se ucenicilor Săi, iar prin ei şi nouă tuturor, Mântuitorul i-a numit „sarea pământului” şi „lumina lumii” (Matei 5, 13-14). Precum sarea îmbunătăţeşte considerabil gustul mâncării, prevenind alterarea ei, creştinii sunt chemaţi să schimbe lumea cu puterea mărturisirii... 

Semnificația psalmului 136

Semnificația psalmului 136

11 февраля 2017

La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântați-ne nouă din cântările Sionului!“ Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.  

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

10 февраля 2017

Ziua de duminică, 5 februarie 2017, a fost cea mai fericită pentru tinerii Ioan și Liudmila, ginerele și fiica părintelui — blagocin Oleg Fistican, care și-au consfințit dragostea reciprocă prin Taina Cununiei. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Marchel în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La final, Episcopul a felicitat mirii Ioan și Liudmila cu primirea cununiei, dorindu-le căsnicie fericită, dragoste jertfelnică, ajutor și binecuvântare de la Dumnezeu în această etapă nouă a vieții lor.... 

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

9 февраля 2017

Printre odoarele cele mai de preţ din Grădina Maicii Domnului sunt moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur. La mănăstirea Vatoped se păstrează cu mare cinste capul Sfântului Ioan. Capul Sfântului Ioan Gură de Aur păstrat la mănăstirea Vatoped, Athos. Un lucru minunat şi vrednic de luat în seamă legat de capul sfântului Hrisostom, ce poate fi pipăit de oricine la modul personal, este nestricăciunea urechii drepte. Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, s-a născut în Antiohia. Fericitul şi dumnezeiescul Ioan Gură de Aur a fost patriarh al Constantinopolului... 

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

8 февраля 2017

Tatăl nostru, Carele ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău. Vie împărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer (așa) și pe pământ. Pâinea noastră cea de-a pururea, dă-ne-o nouă astăzi. Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean. (Matei 6,9-13).  

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

7 февраля 2017

În viaţa noastră de toate zilele, suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi, mereu avem ceva important de terminat şi ni se pare că timpul pe­trecut la rugăciune ne împiedică să terminăm lucrul respectiv. Însă experienţa dovedeşte că o jumătate de oră sau o oră „irosită” în rugăciune nu împiedică deloc, în mod catastro­fal, bunul mers al activităţilor noastre zilnice, aşa cum ne închipuim atunci când am vrea să ne rugăm. Dimpotrivă, obiceiul de a ne ruga ne învaţă să ne concentrăm rapid, înlătură orice neatenţie, disciplinează  

Viața sfintei Xenia (în imagini).

Viața sfintei Xenia (în imagini).

6 февраля 2017

Sfânta Xenia a trăit în secolul al XVIII-lea, dar este cunoscut relativ puţin despre ea sau familia sa. Şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii ei în Petersburg, în timpul domniei împărăteselor Elizabeta şi Ecaterina a II-a. Xenia Grigorievna Petrova a fost soţia unui ofiţer de armată, Andrei Fedeorovici Petrov. Ea a devenit văduvă la vârsta de 26 de ani când soţul său a murit brusc, la o petrecere. Ea a plâns moartea soţului ei, şi în special pentru că el a murit fără spovedanie şi împărtăşanie. Din acel moment, Xenia şi-a pierdut interesul pentru lucrurile... 

Pareneză la sfințirea unei case

Pareneză la sfințirea unei case

4 февраля 2017

Iubiții mei, am venit în casa voastră cu bucurie și cu nădejde. Pentru că sunt în casa unor proaspăt căsătoriți, a unor tineri entuziaști, care și-au început drumul lor împreună. Și am binecuvântat și sfințit această casă prin stropirea cu apă sfințită și prin ungerea ei cu ulei sfințit, rugându-mă lui Dumnezeu pentru ca El să vă binecuvinteze și să vă întărească și să vă apere întru toate. Căci de la Dumnezeu e toată binecuvântarea, pacea, bucuria și iubirea dintre oameni. De la El e ajutorul nostru și nădejdea noastră.  

Postul — drum spre s?rb?toare

Întotdeauna marile evenimente din via?a noastr? le Înt?mpin?m În chip c?t mai s?rb?toresc. Pentru ele Începem a face preg?tiri cu mult Înainte, a?a cÎnd e vorba de o nunt?, de na?teri şi botez, de primirea unui distins oaspete, de onomastic? chiar şi de alte multe s?rbatori familiale. Iar cÎnd e vorba ca o naşiune Întreag? pr?znuie?te cu cinste o izbÎnd? din via?a sa ca neam, grija preg?tirilor cuprinde pe toşi fiii acelei ??ri.

     Temeiul unor astfel de preg?tiri deosebite Îns? e temeiul cre?tin. De am c?uta s? privim În trecut, dar şi În prezent, am avea de observat cum aproape Întreaga lume cre?tin? caut? s?-şi Înnoiasc? via?a, sa şi-o ?mprosp?teze la marile praznice ale credin?ei sale prin haine noi, case Îngrijite şi mese preg?tite cu mult gust şi cu bogate Îndestul?ri. Dar toate acestea sÎnt numai preg?tirile dinafar? ale fiin?ei noastre, şi pentru clipa cÎnd am ajuns la Sfintele Pa?ti, la Na?terea Domnului, sau la Adormirea Maicii Domnului, etc….
   Pentru a ajunge Îns? pÎn? la aceste pr?znuiri, Înca din timp, se cere ca noi s? ?mplinim multe alte griji ale c?l?toriei noastre pÎn? la ele, şi ale unei preg?tiri speciale, pentru ca atunci, În chip deosebit, s? avem pentru sufletul nostru haina de s?rb?toare…
   Atunci vom simşi mai mult prezen?a apropiat? de noi a Domnului, vom vedea pe Domnul, vom auzi mai mult Înv???tura Sa, şi prin coruri de cÎntece ?l vom sl?vi.
   A?a c? adÎncul temei al adev?ratelor noastre preg?tiri trebuie s? fie cel sufletesc, la care mai apoi e chemat s? ia parte şi trupul nostru, În m?sura În care a ajutat sufletului s? fie ?mbr?cat Într-o hain? de s?rb?toare alb?, f?r? petele p?catului. Altfel zadarnice sÎnt toate preg?tirile numai pentru trup şi desf?tarea lui, c?ci bucuria toat? atunci se cere mai Întşi s? fie a sufletului şi apoi şi a trupului Înve?mÎntat În haine noi. şi numai În m?sura În care sufletul e Înv?luit În mantie regeasc? de s?rb?toare, se cade ca şi trupul s? fie ?mpodobit şi chemat la osp??ul desf?t?rii…
   Altfel, numai cu preg?tirea cea trupeasc? vei r?mÎnea ca desf?tarea s? şi-o dobÎnde?ti numai de la bel?ugul şi desf?tarea unei mese Înc?rcate cu animale, pe cÎnd chemarea ta ?mp?r?teasc? e de a fi la cina lui Dumnezeu Însuşi…
   Pentru a ajunge ca la s?rbatorile mari cre?tine?ti s? ne bucur?m şi s? simşim aproape de noi şi În noi aceast? prezen?? dumnezeiasc?, care este izvorul tuturor bucuriilor, se cere ca Înc? din timp s? ne preg?tim ca s? merit?m aceast? favoare. Cre?tine?te judecÎnd, noi ?tim cui şi este dat s? vad? pe Domnul. Aceasta ne-a spus-o  Însuşi MÎntuitorul: «Fericişi cei curaşi cu inima, c?ci aceia vor vedea pe Dumnezeu”.
   Prin urmare, grija cea mare care trebuie s? ne fr?mÎnte pe noi, e de a avea inima curat?, c?ci apoi u?or ne vine darul cel mare al vederii tainelor celor dumnezeieşti. Pentru a ajunge Însa la aceast? «inim? curat?”, iat? c? tot Dumnezeu ne vine În ajutor, descoperindu-ne calea către ea prin rug?ciune şi post. Prin ele noi ajungem s? ne dezbr?c?m de toat? Întinaciunea sufletului şi a trupului. Pe p?cat ?l dep?rt?m de pe fiin?a noastr? ca pe o hain? murdar?. Iar din locurile cele Întunecate ale f?r?delegilor, u?or putem s? ne Îndep?rt?m, zburÎnd pe aceste dou? aripi ale rug?ciunii şi ale postului.
   De aceea În p?cate c?zÎnd regele psalmist, cu lacrimi se ruga, spunÎnd unele ca acestea: «Inim? curat? zide?te Întru mine, Dumnezeule, şi duh drept Înnoie?te Întru cele dinl?untru ale mele”. (Psalm 50, 11).
   Odat? cu aceasta Îns?, se cere şi din partea noastr? ca noi s? Înl?tur?m tot r?ul din inima noastr?, dupa cum ne sf?tuie?te profetul de demult: «Spal? r?ul din inima ta, ca s? te mÎntuie?ti” (Ieremia, IV, 16).
   La aceast? cur?şire a inimii noastre de toat? r?utatea, se poate ajunge pe calea sfantului post. şi nu v? spun prin post, ci pe calea sfÎntului post, c?ci nu toşi care postesc se izb?vesc de pacate. Postul e mijlocul prin care orice cre?tin, u?urat fiind de grijile meselor bogate şi ale petrecerilor, şi apoi cu trupul ÎnfrÎnat fiind, u?or poate s? se Îngrijeasc? de osp??ul cel sufletesc ca s? fie c?t mai bogat. Bucate c?t mai multe, şi mai ales duhovnicesti s? aib?: Înv???turi sfinte, cÎnt?ri religioase, citiri de c?rşi religioase şi morale, şi, În chip deosebit, rug?ciuni c?t mai multe pe care s? le Înal?e lui Dumnezeu, În taina camerei sale şi În biseric?. S? caute apoi ca Înt?lniri s? aib? numai pe temei duhovnicesc şi, de se poate, numai cu persoane duhovnicesti. Iar faptele milei, ale p?cii şi ale tuturor virtuşilor cre?tine, s? fie ?mplinite cu bel?ug, mai ales acuma.
Intr-adev?r toate acestea le poşi ?mplini cu u?urin??, În timpul postului, dac? temeiul acestui post e credin?a ta puternic? În a te preg?ti s? te apropii c?t mai mult de Dumnezeu. Acuma sufletul domne?te mai cu u?urin?? peste un trup ÎnfrÎnat, care-şi g?se?te desf?tarea pe cşile cele duhovnicesti. Acuma la toate lucrurile şi bunurile acestei vieşi, altfel privim. Valoarea lor e În leg?tur? cu sufletul nostru, iar sufletul e pentru veÎnicie. Cu ele, de ?tim s? le folosim, dobÎndim o eternitate…
   Cu toşii către aceast? via?? Înalt? de idealuri veÎnice ale virtuşilor cre?tine s? n?zuim. C?ci prin ele vom ajunge s? ne În?l??m la marea cinste de a vedea pe Dumnezeu, şi de a Întemeia o via?? fericit? pe acest pămînt. Privişi cu toşii acuma, printre lacrimile ochilor vo?tri, unde au dus p?catele pe care anumite ?mp?r?şii le-au cultivat. La nimicirea lor, la omorarea a sute de mii şi milioane de oameni. PÎn? mai ieri se mÎndreau cu negura munşilor lor de p?cate, cu necredin?a lor, cu f?r?delegile lor. Ei se Îngrijeau de p?cat s? creasc?, şi prin p?cat le-a venit moartea. «C?ci plata p?catului este moartea”. (Rom. VI, 23).
   E drept Însa c? au murit şi dintre acei care au dus la izb?virea de cel r?u. Ace?tia Însa fac parte din ceata martirilor, din oastea lui Hristos. Ei au murit r?stingnindu-şi via?a lor la picioarele Crucii lui Hristos, pentru a mÎntui omenirea de p?catul care o amenin?? s-o Înece.
   Cre?tini, de vrem s? ne preg?tim de pacea cea veÎnic?, de vrem s? nu mai fie lupte Între noi, trebuie ca Înainte de toate s? Înl?tur?m r?ul, s? Înl?tur?m p?catul din omenire, c?ci dupa cum spune Însuşi Domnul: «Cei f?r? de lege n-au pace”. (Isaia, 54, 21). Acesta e omor?torul omenirii: p?catul. P?catul ne-a aruncat din rai, p?catul a omor?t pe Abel, p?catul aduce suferin?e, p?catul aduce r?zboaie, p?catul duce la distrugerea omenirii, caci iaraşi v-o spun, cu SfÎntul Apostol Pavel, c?: «Plata p?catului este moartea”…
   Toate acestea ?tiindu-le, şi bine ?tiind apoi şi calea izb?virii de p?cat, s? c?utam cu deosebire În acest post s? ne rug?m pentru ca Domnul s? ne izb?veasc? de duhul cel viclean, iar noi s? ne sp?l?m toat? r?utatea din inimile noastre. Ca s? putem şi noi Înt?mpina pe Hristos Domnul pe pămînt, la s?rb?toarea Na?terii Lui, cu inimi curate şi cu cÎnt?ri de slav?, pentru ca peste o astfel de ?mp?r?şie a inimilor cre?tine, Dumnezeu Însuşi s? aduc? fericirea şi pacea Sa cea veÎnic?. Amin.

 

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.