versiunea moldoveneasca русская версия


Adunarea creștinilor din cartierul Dacia, orașul Fălești

Adunarea creștinilor din cartierul Dacia, orașul Fălești

20 августа 2017

Duminică, 20 august 2017, în orașul Fălești, cartierul Dacia, a avut loc adunarea creștinilor pentru construcția unei noi biserici cu hramul „Sfinții Trei Ierarhi”. Adunarea a fost convocată de preotul responsabil pentru cartierul Dacia, părintele Ioan Buciuceanu. La întrunire a fost prezenți: părintele — blagocin Oleg Fistican; primarul orașului Vladimir Rusu, dar și alte persoane care s-au implicat la primele etape ale construcției bisericii. Părintele Oleg a prezentat creștinilor o dare de seamă  

Mesajul de felicitare al ÎPS Mitropolit Vladimir, adresat PS Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, cu ocazia aniversării zilei de naștere

Mesajul de felicitare al ÎPS Mitropolit Vladimir, adresat PS Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, cu ocazia aniversării zilei de naștere

18 августа 2017

Cu ocazia aniversării a 58 de ani din ziua nașterii, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Vladimir a adresat Preasfințitului Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, un mesaj de felicitare, în care se menționează: „Preasfinția Voastră, în zi de sărbătoare, ne îndreptăm către Dumneavoastră cele mai luminoase gânduri și cele mai sincere urări de bine.  

Felicitare pentru Preasfințitul Marchel cu prilejul aniversării zilei de naștere.

Felicitare pentru Preasfințitul Marchel cu prilejul aniversării zilei de naștere.

17 августа 2017

Prea Sfinţiei Sale, Prea Sfinţitului MARCHEL, Episcop de Bălţi şi Făleşti. Prea Sfințite Stăpîne, primiți coordiale felicitări prilejuite Zilei de naștere a Prea Sfinției Voastre. Rugăm pe Bunul Dumnezeu să Vă dăruiască sănătate, pace și bucurii duhovnicești. Harul Sfîntului Duh să Vă dea puteri de a lucra în ogorul Domnului spre înflorirea Bisericii lui Hristos. Întru mulți și fericiți ani, Stăpîne. Cu dragoste și respect, administrația Eparhiei de Bălți și Fălești.  

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul zilei de naștere.

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul zilei de naștere.

17 августа 2017

Înalt Prea Sfințite Stăpîne Mitropolit Vladimir, primiți, rogu-Vă, cele mai sincere felicitări, prilejuite de ziua nașterii Dvs. Fie ca Bunul nostru Dumnezeu să Vă aibă în nemijlocita Sa apropiere de acum și pînă-n veac. La mulți ani, Stăpîne! Cu stimă Episcopul Marchel.  

Preasfințitul Marchel a participat la slujba praznicală cu prilejul jubileului celor 50 de ani de la naștere a arhimandritului Nicolae Roșca

Preasfințitul Marchel a participat la slujba praznicală cu prilejul jubileului celor 50 de ani de la naștere a arhimandritului Nicolae Roșca

16 августа 2017

Ziua de miercuri, 16 august 2017, a fost una semnificativă pentru duhovnicul — administrator al mănăstirii Ciuflea, PC Nicolae Roșca și anume celebrarea celor 50 de ani de la naștere. La slujba festivă au participat toți ierarhii Bisericii Ortodoxe din Moldova, un impunător sobor de preoți și diaconi, numeroși credincioși dornici de a se ruga alături de soborul arhieresc și preoțesc.  

Armele credinței.

Armele credinței.

12 августа 2017

Cine, iubiţii mei, cine nu vrea pacea? Toată lumea iubeşte pacea. Şi desigur atunci când îi lipseşte, atunci mai mult o caută. Dar, din nefericire, în pofida iubirii omenirii întregi pentru pace, lumea de multe ori a încercat – şi încă încearcă – focul războiului. Interese materiale şi egoisme omeneşti împing orbeşte spre catastrofă. Două războaie mondiale şi nenumărate alte războaie locale au împrăştiat şi împrăştie groază. Cei ce au trăit astfel de zile doresc ca ele să nu se mai întoarcă niciodată. Oameni iubitori de linişte, care în pofida voinţei... 

Ghicitori pentru școala duminicală

Ghicitori pentru școala duminicală

5 августа 2017

GHICITOAREA NR. 1 Nascatoare Preacurata Odraslita-ntre evrei, Ioachim ii fuse tata, Iara Ana mama ei. R:  

În starea în care te vei afla, întru aceia te voi judeca

În starea în care te vei afla, întru aceia te voi judeca

31 июля 2017

Sa nu te deznadajduiesti omule, nici sa nu te departezi de rugaciuni, ci sa mergi la biserica. Pacatos fiind, roaga-te cu suspine, lui Dumnezeu si-ti va da tie iubirea Sa de oameni si iertare de pacatele tale. Dar, daca vei deznnadajdui, nevrand sa vii la pocainta, apoi, te dai, pe tine insuti, in stapanirea satanei. Sau, daca, indoindu-te, nu mergi la pocainta, faci impiedicare dumnezeiescului dar,  

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul serbării ocrotitorului ceresc

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul serbării ocrotitorului ceresc

27 июля 2017

Înalt Preasfințite Stăpîne, primiți, rogu-vă, un sincer “LA MULȚI ANI!” în această zi, cînd Sfînta Biserică prăznuiește pomenirea acoperitorului Dvs. ceresc – Sfîntul Întocmai cu Apostolii cneaz Vladimir. Vă doresc ca în această și în orice altă zi să vă aibă Dumnezeu în pază Sa cea sfîntă, să Vă înzestreze cu daruri cerești, călăuzindu-Vă spre Împărăția Lui cea veșnică. Cu fiesc respect – episcopul Marchel  

Orbirea duhovnicească

Orbirea duhovnicească

22 июля 2017

Cine îşi dă seama de orbirea sa duhovnicească încetează a mai nădăjdui în sine şi în dreptatea sa şi, asemenea Prorocului David, strigă: „Doamne! deschide ochii mei, şi voi pricepe minunile din legea Ta” (Psalm 118, 18). Cel orb cu trupul îşi cunoaşte nenorocirea prin mijlocirea minţii – însă cine va putea încredinţa sufletul că este orb duhovniceşte? Cel orb cu trupul nu îşi iubeşte starea, însă cel orb duhovniceşte îşi iubeşte, de obicei, întunericul. Cel orb cu trupul iubeşte şi năzuieşte lumina cea materială, însă pentru cel orb cu duhul lumina... 

Pentru ca toţi creştinii să ştie: TRIODUL pe înţelesul tuturor. Perioada liturgică în care fiii Bisericii postesc şi se roagă mai mult

Începând cu Duminica vameşului şi a fariseului, calendarul ortodox consemnează intrarea în perioada premergătoare Paştelui, numită Triod. Aceasta este una din cele trei mari perioade liturgice ale anului bisericesc, alături de perioadele Penticostarului şi Octoihului. Triodul a fost înţeles întotdeauna ca o perioadă de vârf a ascezei creştine şi a nevoinţelor spirituale, fapt pentru care el a ocupat un loc aparte, deosebit de important în creştinismul răsăritean. Înţelegerea autentică a Triodului, a textului liturgic şi a raţiunii postului conduce fără doar şi poate către o viaţă creştină adevărată. Numai în acest sens Triodul poate fi considerat drept o veritabilă şcoală a desăvârşirii, o incontestabilă scară a virtuţilor care ar deschide uşile pocăinţei în sufletul fiecărui creştin şi ar pregăti marea întâlnire la „Ospăţul Stăpânului“.
Perioada Triodului însumează în total zece săptămâni, care începe din Duminica vameşului şi a fariseului şi se încheie în Sâmbăta Mare. Denumirea liturgică a perioadei Triodului este determinată şi de numele cărţii de slujbă folosită în această perioadă, şi ea cuprinde de obicei rugăciuni şi cântări cu conţinut specific acestei perioade. Biserica a rânduit şi a fixat relativ târziu, însă pentru totdeauna, această perioadă pregătitoare în care fiii ei postesc şi se roagă mai mult, punându-le în faţă diferite modele de pocăinţă şi făcându-i mai conştienţi de menirea lor.
Triodul sau „Trei-Cântări cu Dumnezeu cel Sfânt“
Potrivit Părintelui Makarios Simonopetritul, „Triodul utilizat actualmente în Biserica Ortodoxă constituie rezultatul unei îndelungate evoluţii, urcând până la originile calendarului liturgic creştin şi păstrând în structura sa mărturiile principalelor etape ale acestuia“. „Triodul“ este cunoscut mai ales ca o carte de cult, însă, aşa cum am precizat deja, există, de asemenea, o perioadă a anului bisericesc numită „a Triodului“. Între aceste două noţiuni coexistă o interdependenţă indivizibilă. Este foarte greu, de altfel, să stabilim cu exactitate ce a apărut mai întâi: materialul imnografic al cărţii sau etapele perioadelor Triodului. „Triodul“ sau „Trei-Cântări cu Dumnezeu cel Sfânt“ este o carte liturgică ce cuprinde slujbele bisericeşti cu începere de la Duminica vameşului şi a fariseului“ până la Sfânta Înviere. Este foarte probabil ca numele acestei cărţi să fi fost determinat de structura cărţii, mai exact de numărul Cântărilor Canonului, care, comparativ cu Canoanele Octoihului şi ale Mineielor (formate din nouă Cântări), era alcătuit din trei Cântări sau ode. Potrivit indicaţiilor din Sinaxarul Duminicii vameşului şi a fariseului“ (Sinaxar atribuit lui Xantopol), Triodul cuprinde însă şi „canoane depline“.
Conţinutul Triodului
Triodul nu conţine numai tropare (forma cea mai veche şi fundamentală a poeziei imnografice) care alcătuiesc aşa-numitele „tricântări“ ale Canonului Utreniei. Întâlnim, de asemenea, între Canoane, unele formate din două cântări, din patru cântări, din opt cântări şi chiar un Canon cu nouă cântări. Triodul mai cuprinde stihiri (tropare, în general), catisme, lecturi biblice şi Sinaxare. Problema fundamentală pe care o ridică structura Triodului ţine însă de rânduiala zilelor de rând ale Postului Mare, în special de faptul că Triodul prevede la Canonul de la Utrenie doar trei cântări, în timp ce pentru Canonul Duminicilor şi ale altor sărbători prevede nouă cântări. Liturgiştii argumentează această uzanţă spunând că, în perioada Postului Mare, a fost conservată o structură mai veche a Canoanelor, potrivit căreia la Utrenie se cânta numai trei cântări. În realitate, această practică nu este confirmată de nici unul din vechile Ceasloave, care, din contra, prevăd nouă Cântări pentru Canonul Utreniei.
Evoluţia Triodului şi etapele formării sale
În ceea ce priveşte structura originară a cărţii de slujbă pe care noi o numin Triod, menţionăm mai întâi de toate că ea cuprindea la origine două perioade liturgice ale anului bisericesc: timpul Postului Mare şi perioada de la Paşti până la Cinzecime (Rusalii). Potrivit specialiştilor, începând cu sec. al XII-lea, Triodul a fost împărţit în „Triodul Postului“ şi „Triodul Cinzecimii“ (Pascal), numit mai târziu şi Penticostar (actualmente, cartea liturgică care cuprinde slujbele ce se săvârşesc în biserici în perioada dintre Paşte şi Rusalii). Alcătuirea Triodului este atribuită, în general, Sfântului Teodor Studitul († 826) şi fratelui său, Iosif Studitul, arhiepiscop al Tesalonicului († 830), cei care au alcătuit cel mai mare număr de canoane din Triod. Liturgistul rus I. Karabinov, care va publica la Sankt Petersburg, în 1910, „Triodul Postului“ însoţit de un studiu istoric cu privire la structura, la conţinutul şi la ediţiile slave ale Triodului, avea să afirme la finele acestui studiu că ideea atribuirii Sfântului Teodor Studitul alcătuirea Triodului ar trebui abandonată. În realitate, chiar se poate presupune că primii redactori ai „Triodului Postului“ au fost copiştii care, având la îndemână colecţiile diverselor tipuri de imne (stihiri, canoane, tricântări), le-au strâns la un loc. De altfel, cărţile liturgice care conţineau doar colecţii cu un singur fel de imne pentru săvârşirea unei slujbe erau foarte incomode, din moment ce în astfel de situaţii era nevoie de mai multe cărţi liturgice pentru slujba respectivă. Este foarte probabil ca, în perioada în care au fost făcute primele ediţii complete ale Triodului, să fi existat deja cărţi liturgice care conţineau imne şi cântări pentru Săptămâna Sfintelor Patimi. În acest caz, primii redactori ai Triodului au avut deja la îndemână modelul potrivit căruia să întocmească o carte liturgică pentru întrega perioadă a Postului Mare. În teza sa de doctorat privind etapele formării Triodului, N. Cappuyns tratează despre o posibilă triplă origine a imnelor Triodului: a) Tipul oriental-ierusalimitean; b) Tipul constantinopolitan nestudit; c) Tipul studit. Potrivit lui Cappuyns, tipul oriental ar fi cel mai vechi, cel mai simplu şi cel mai puţin dezvoltat. Celelalte două aparţin aceleaşi epoci, cu deosebirea că tipul studit s-ar fi format mult mai repede şi ar fi mult mai complet. În fine, Triodul actual, spune el, este rodul sintezei dintre aceste trei tipuri.
Autorii Triodului
Sfântul Teodor Studitul († 826) şi fratele său, Iosif Studitul, arhiepiscop al Tesalonicului († 830), nu au fost singurii care aveau să scrie imne pentru Triod. Pr. Miguel Arranz, într-un articol din revista liturgică „Biblioteca Ephemerides Liturgicae, Subsidia 7“ din 1976, aminteşte faptul că, deja Sinaxarul lui Xantopol din sec. al XIV-lea, introdus la începutul „Triodului Postului“, menţionează ca autor al imnelor din Săptămâna Sfintelor Patimi pe Sfântul Cosma de Maiuma. Tot aici sunt menţionaţi şi alţi imnografi ai Triodului, precum Sfântul Andrei Criteanul († 740) şi Sfântul Ioan Damaschin († 826). De altfel, lista autorilor Triodului este una foarte bogată, însă ceea ce este foarte important de subliniat este faptul că Triodul nu rămâne pur şi simplu un vestigiu, ci devine expresia cea mai izbitoare a unei spiritualităţi liturgice ortodoxe dinamice şi, în acelaşi timp, fidele faţă de originile ei.
Săptămâna Sfintelor Patimi – „desăvârşirea Triodului“
Potrivit informaţiilor pe care ni le oferă Egeria, aflăm că, în Săptămâna Patimilor îndeosebi, creştinii de la Ierusalim recapitulau în slujbele lor ultimele zile ale vieţii pământeşti a Mântuitorului, făcând rugăciuni în toate locurile pe unde El a trecut. Aceste forme incipiente ale cultului, numite în termeni tehnici „cult staţional“, au reprezentat fundamentul dezvoltării liturgice ulterioare. Cu timpul, Săptămâna Sfintelor Patimi va ocupa un loc special în perioada Triodului, ieşind din rândul celor şapte săptămâni de post. Menirea ei este de a-i introduce pe creştini în atmosfera tainică a nopţii Sfintei Învieri, mai cu seamă prin slujbele bisericeşti zilnice, care îi deconectează de la preocupările lor cotidiene strict materiale. Permanentizarea grijii pentru suflet, caracteristică fecioarelor înţelepte ce L-au aşteptat pe Mirele Hristos (Mat. 25, 1-13), este înlesnită de caracterul nocturn al Deniilor. Retrăind în cadrul acestor slujbe momentele premergătoare morţii şi îngropării Mântuitorului, Prohodul şi aşezarea Lui în mormânt, dobândim starea sufletească a femeilor mironosiţe, a ucenicilor, a lui Iosif şi Nicodim, care n-au avut linişte până n-au dat de veste de la unul la altul, în forfota creată în jurul mormântului gol, că Hristos a înviat.
Florin CREŞTINUL via ziarulstefancelmare.ro

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.