versiunea moldoveneasca русская версия


Duminica învierii fiicei lui Iair.

Duminica învierii fiicei lui Iair.

18 ноября 2017

Evanghelia de astăzi ni-l prezintă pe Iair, conducătorul sinagogii din Capernaum, a cărui fiică, în vârstă de 12 ani, se îmbolnăvise. Încrezător în darul supranatural al lui Iisus din Nazaret, Îl roagă să-l ajute. Domnul, receptiv la durerea tatălui, intervine în grabă, redând viaţa fiicei sale, care între timp murise.De la căderea strămoşilor noştri în păcat „nimeni nu poate să scape de la moarte, nici să plătească lui Dumnezeu preţ de răscumpărare” (Ps. 48, 7). De aceea, noi trebuie să fim totdeauna pregătiţi pentru ziua morţii noastre,  

Îngerul și ceapa

Îngerul și ceapa

10 ноября 2017

În Frații Karamazov este o istorioară populară despre o femeie în vârstă care nu trăia în chip plăcut lui Dumnezeu și de aceea după moarte a ajuns într-un lac de foc. Îngerul ei păzitor se străduia să facă tot ce putea ca să o ajute. Dar singura faptă bună pe care își amintea că o făcuse această femeie, era faptul că dăduse cândva o ceapă din grădină unei cerșetoare.  

Zi de hram în cinstea sfântului Dimitrie

Zi de hram în cinstea sfântului Dimitrie

9 ноября 2017

Miercuri, 8 noiembrie 2017 pomenirea sfântului mare mucenic Dimitrie a fost o sărbătoare deosebită pentru comunitățile care își serbează hramul. Cu această ocazie felicităm toți omagiaţii care poartă frumosul nume al sfântului Dimitrie, dar mai ales creştinii şi preoţii din eparhia noastră, care au ca hram  

Ce este iadul?

Ce este iadul?

4 ноября 2017

“…. ca să nu vină şi ei în acest loc de chin” (Luca 16,28). EXISTĂ O ALTĂ LUME? Iată, iubiţii mei, uriaşa întrebare pe care o pune astăzi Sfânta Evanghelie. M-am dus odată într-un sat şi acolo m-au întrebat: Cine a venit din lumea cealaltă? Oare a înviat cineva, ca să ne spună ce se întâmplă dincolo?… Dar ce credeţi, cei care cer să vadă un mort înviind, şi dacă acesta va învia, îl vor crede? Mă îndoiesc. Nu neg faptul că nu este o mică dovadă învierea unui mort. Dar există alta şi mai puternică. Şi mii de morţi să învieze din mormânt, nu... 

De ce botezăm pruncii?

De ce botezăm pruncii?

3 ноября 2017

Unii obiectează cu întrebarea “Cum poate un prunc sa creada si sa se boteze ?” Sigur ca la prima vedere, expresii ca “pocaieste-te si boteaza-te”, sau “crede si boteaza-te” pot da impresia ca numai adultii se pot boteza. Greseala acestui mod de a gandi nu consta în faptul ca un adult trebuie sa creada inainte de a se boteza, ci în aplicarea în cazul pruncilor unei porunci adresata adultilor. Biblia nu a fost scrisa pentru prunci, ei fiind în grija parintilor, care pot auzi, întelege si crede. În plus, mai trebuie facuta o distinctie importanta între botezul copilului si cel... 

Slujbă arhierească în satul Rădoaia, raionul Sîngerei

Slujbă arhierească în satul Rădoaia, raionul Sîngerei

31 октября 2017

Marți, 31 octombrie 2017, când facem pomenirea sfântului Apostol și Evanghelist Luca, Preasfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, alături de un sobor impunător de preoți a liturghisit în biserica Înălțarea Domnului din satul Rădoaia, raionul Sîngerei. De la mic la mare s-au bucurat de sărbătoare, sfîntul locaș devenind neîncăpător. După sfânta Liturghie a urmat Te-deum de mulțumire, pentru binefacerile primite de la Dumnezeu. În semn de recunoștință din partea Chiriarhului  

Evanghelia semănătorului

Evanghelia semănătorului

28 октября 2017

De ce ia diavolul sămânţa din inimile oamenilor? O spune Domnul: „Ca nu cumva, crezând, să se mântuiască”. Se vede preabine de aici că, credinţa în cuvântul lui Dumnezeu e temeiul şi rădăcina mântuirii noastre. Cine nu păstrează cuvântul lui Dumnezeu — şi nimic altceva decât cuvântul lui Dumnezeu — în inima sa, nu poate să se mântuiască. Asupra inimii neîncălzite de cuvântul lui Dumnezeu stă la pândă diavolul, ca să fure. Fericit cel ce păstrează cuvântul lui Dumnezeu în inima sa ca pe bunul cel mai de preţ, nelăsând nici oameni, nici demoni să calce... 

Hramul bisericii din Măgureanca

Hramul bisericii din Măgureanca

27 октября 2017

Parohia ortodoxă din s.Măgureanca, r.Fălești își sărbătoreşte astăzi hramul cinstind-o pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. Toate sărbătorile sunt importante, dar sărbătoarea Sfintei Parascheva ași dori să fie mai mult în atenţia şi în sufletul poporului nostru dreptcredincios. Şi aceasta datorită faptului că sfintele ei moaşte de mai bine de 300 de ani onorează pământul acesta binecuvântat de Dumnezeu şi întărește credința în sufletele tuturor celor ce cu fruntea plecată pe marginea raclei ei îi cer ajutorul.  

Te slăvesc pe Tine, Părinte, căci ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor.

Te slăvesc pe Tine, Părinte, căci ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor.

19 октября 2017

«Dumnezeu se înțelege mai ușor cu copiii mici, că cei mici au suflet mai încăpător. La oamenii mari e o înghesuială de rele că nici n-ai unde să stai.» (10 ani) «Călugării nu sunt așa de vorbăreți pentru că dacă îl lasă pe Dumnezeu să le vorbească toată ziua, ei s-au obișnuit să tacă mult, ca să-L asculte, că nu pot să-L întrerupă tocmai pe Dumnezeu.» (8 ani)  

Liturghia sobornicească din satul Viișoara

Liturghia sobornicească din satul Viișoara

12 октября 2017

Joi, 12 octombrie 2017, părintele-blagocin Victor Guleac a convocat clerul din circumscripție pentru a sluji sfânta Liturghie în biserica „Sf.Arh.Mihail și Gavriil” din satul Viișoara, raionul Glodeni. A devenit deja o tradițe pentru preoții din raionul Glodeni de a coliturghisi lunar și de a catehiza enoriașii, pentru a-i întări duhovnicește în lupta cu viciile, cu nepăsarea, cu sectele și cu toate provocările veacului de acum. Demn de remarcat este și faptul că cu acest prilej au fost expuse spre închinare cele mai reprezentative icoane din raionul Glodeni. Preoții... 

O istorie a paraclisului Maicii Domnului

Acestea sunt rug?ciunile de suferin?? ale fiilor Îndureraşi adresate Maicii cele milostive care este singura lor ap?r?toare şi speran?? În nevoi.

În cultul cre?tin ortodox exist? dou? Paraclise Închinate Maicii Domnului: primul Paraclis  compus de c?lug?rul Teostirict În secolul nou? (unii spun Teofan) şi un al doilea Paraclis. Pe parcursul anului se cÎnt? doar primul Paraclis Închinat Maicii Domnului Îns? pe durata postului Adormirii Maicii Domnului (1-14 august), tipicul bisericesc spune ca primul şi al doilea Paraclis s? fie cÎntate alternativ.

În biserica ortodox? Rus?, echivalentul paraclisului este Moleben, ce are o structur? asemÎn?toare, numai c? se omite canonul, p?strÎnd doar refrenul şi Irmosul cÎnt?rilor trei, ?ase şi nou?.

Paraclisul Preasfintei N?sc?toare de Dumnezeu 

Motivul pentru care aceste slujbe se numesc „Paraclise“ este c? cei credincioşi se adun? pentru a se ruga Maicii Domnului s? mijloceasc? pentru ei la Fiul s?u şi Dumnezeul nostru pentru mÎntuire şi alinare. Acestea sunt rug?ciunile de suferin?? ale fiilor Îndureraşi adresate Maicii cele milostive care este singura lor ap?r?toare şi speran?? În nevoi.

Potrivit profesorului de liturgic? John Fountoulis, deşi cele dou? canoane Închinate Maicii Domnului sunt diferenşiate prin denumirea de „primul“ şi „al doilea“ de fapt ele au acelaşi num?r de cÎnt?ri şi anume treizeci şi dou?. Cu toate acestea, al doilea Paraclis este puşin mai mare. Adev?rata deosebire Între cele dou? este aceea c? al doilea Canon este cÎntat pe un ton mai vioi În timpul postului Adormirii Maicii Domnului.

Nu s-au f?cut prea multe cercet?ri asupra circumstan?elor istorice care au dus la forma final? a versurilor celor dou? Paraclise şi a morfologiei lor.

În ceea ce prive?te Îns? slujba celui de-al doilea Paraclis exist? foarte multe m?rturii. Autorul a fost Teodor II Dukas Lascaris, ?mp?ratul Niceei

Autorul şi originea primului Paraclis

Slujba primului Paraclis al Maicii Domnului este mai veche dec?t ce a celui de-al doilea şi unii i-o atribuie c?lug?rului Teostirict, care a trşit În secolul al nou?lea. alţii consider? c? este lucrarea Mitropolitului Teofan M?rturisitorul din Niceea care a trşit În acelaşi secol. Unii chiar iau În considerare alternativa c? Sf. Ioan Damaschin ar fi fost autorul.

Ceaslovul stabile?te autorul astfel: „Un poem de Teostirict C?lug?rul.“ Unii spun chiar c? aceste dou? nume au aparşinut de fapt aceleiaşi persoane şi c? Teofan ar fi fost numele lui Teostirict  Înainte s? devin? c?lug?r.

Cercet?rile recente asupra autorului primului Paraclis stabilesc faptul c? a fost scris de SfÎntul Teostirict M?rturisitorul. Acesta a folosit Canonul Maicii Domnului precum şi alte surse liturgice şi ecleziastice pentru a compune Paraclisul .

SfÎntul Teostirict M?rturisitorul şi lupta sa pentru icoanele sfinte

Teostirict M?rturisitorul, stare?ul Mănăstirii Pelekete din apropierea Prusei, a p?timit pentru Sfintele Icoane sub domnia ?mp?ratului p?gÎn Constantin Copronimul (741-775). Acest sfÎnt este s?rb?torit pe 29 februarie În bisericile slave şi pe 17 martie În bisericile grece?ti.

Teostirict s-a n?scut În Triglia din Bitinia şi s-a c?lug?rit de la o v?rst? fraged? la Mănăstirea SfÎntului Ioan Teologul, cunoscut? de asemenea sub numele de Mănăstirea Pelekete, unde mai t?rziu a şi devenit stare?. În perioad ?mp?ratului Constantin V Copronimul, generalul s?u din Asia Minor, Michael Lachanodrakon a Început o persecuşie aprig? ?mpotriva c?lug?rilor care venerau Sfintele Icoane.

În 763 În seara Joii Mari generalul a venit la Mănăstirea Pelekete În timpul Sfintei Liturghii. Stare?ul Teostirict s?v?r?ea SfÎnta Liturghie ?mpreun? cu 780 de c?lug?ri aflaşi sub ascultarea sa, dintre care 70 de ieromonahi. Dintr-o dat? b?tşi puternice la poarta Mănăstirii au Întrerupt atmosfera solemn? şi 2000 de soldaşi de-ai generalului erau afar? şi strigau, provocÎnd spaim?.

Soldaşii au spart poarta şi au intrat În curte. Generalul Michael Lachanodrakon a dat buzna În biseric? ?mpreun? cu armata şi s-a Îndreptat spre stare?. Generalul i-a smuls SfÎntul Potir şi l-a izbit de podea lovindu-l pe stare? În fa??. Aceast? fapt? a condus la o lupt? Între c?lug?ri şi soldaşi.

V?zÎnd acestea, stare?ul le-a ordonat fiilor sşi duhovnice?ti s? se retrag? iar generalul i-a ÎnmÎnat o h?rtie spunÎnd pe un ton nervos:

„Ia h?rtia asta şi semneaz? imediat ?mpotriva idolilor pe care şi nume?ti icoane ori dac? nu v? vom ucide pe toşi. Este un decret al Regelui Constantin V.“

„Poate vrei s? spui Copronimul“, zise stare?ul Teostirict. „Nu vom semna nimic niciodat? ?mpotriva Sfintelor Icoane la care ne Închin?m“.

Pe cÎnd stare?ul spunea acestea, generalul a ordonat s? Înceap? m?celul. În doar c?teva minute 400 de c?lug?ri au c?zut morşi.

Dup? aceasta generalul a dat un alt ordin: ceilalţi c?lug?ri s? fie legaşi cu lan?uri şi s? fie duşi În curte. Apoi a cerut s? dea foc la fiecare din col?urile Mănăstirii pentru ca totul s? se fac? scrum. Astfel, aceast? minunat? Mănăstire a fost mistuit? de fl?c?ri.

C?lug?rii capturaşi au fost duşi la ?mp?ratul Copronim şi Înf?şi?aşi Înaintea sa.

?mp?ratul l-a Întrebat pe Mihail, generalul armatei:  „C?şi sunt?“ Generalul a r?spuns: „40 de ieromonahi, 342 de monahi şi stare?ul.“

Într-un moment de furie ?mp?ratul le-a spus c?lug?rilor: „C?lug?ri netrebnici! Nesupunere şi r?zmeri?? În imperiul meu, Înf?şi?aşi-v?! Sunt Constantin al V-lea şi nu permit s? fiu luat peste picior.“

Un c?lug?r numit Sinesios z?mbind s-a apropiat de ?mp?rat şi i-a zis: „Copronime!“ Noi suntem fiii lui Teostirict şi am Înv??at de la b?trÎnul nostru s? c?lc?m pe capetele diavolilor şi ale iconocla?tilor.“

SpunÎnd asta, c?lug?rul Sinesios şi-a pecetluit destinul. ?mp?ratul a ordonat ca imediat s?-i fie tşiat capul.

Dup? asta ?mp?ratul a luat pe fiecare c?lug?r În parte şi cei ce nu s-au ab?tut de la credin?a Ortodox? au fost decapitaşi În acel moment. În timp ce Constantin se bucura În sufletul s?u, sÎngele a zeci de c?lug?ri martiri curgea ca un r?u.

Dup? m?cel ?mp?ratul i-a ordonat lui Teostirict s? se apropie. SfÎntul s-a apropiat bucurÎndu-se c? poate s?-şi m?rturiseasc? credin?a, dar şi cu triste?e şi lacrimi pentru un asemenea macabru.

MÎnios ?mp?ratul a şipat: „Criminalule! C?l?ule! Ai omor?t 780 de copii de-ai tşi cu un imn, numai ca s? nu renunşi la idolii pe care voi le numişi icoane. Criminalule, vei fi cunoscut În istorie ca un uciga? de copii.“

Stare?ul nu a spus nimic. Îns? s-a Îndreptat spre peretele unde un portret al ?mp?ratului st?tea afi?at l-a dat jos şi l-a c?lcat În picioare. şi apoi a zis: „O astfel de ruşine numai tu o merişi. M? Închin sfintelor  icoane şi sunt Însetat de aceast? moarte. De fapt, m? gr?besc s?-i ajung din urm? pe sfinţii mei copii, s? c??tig coroana muceniciei.“

V?zÎnd cum a decurs m?celul, În acel moment mulşi soldaşi şi membri ai gardei ?mp?ratului s-au decis s? se ridice ?mpotriva lui, ÎnspşimÎntÎndu-l. ?mp?ratul a apelat la comandantul armatei s?-l salveze.

Comandantul şi-a scos sabia gata s? o foloseasc?, cÎnd deodat? soldatul Aimilios Teravinos a ridicat sabia, s-a Însemnat cu semnul Crucii şi a scos din sÎnul s?u o icoan? de-a lui Hristos  strigÎnd cu putere:

„Fii blestemat ereticule Copronim, şi eu m? Închin sfintelor icoane. Ucide-m?!.“ Astfel a c?zut şi capul lui Aimilios.

A doua zi ?mp?ratul a chemat din nou pe stare? Înaintea sa dar primind aceleaşi r?spunsuri a ordonat s?-i fie tşiat nasul, urechile şi degetele. Apoi cu cle?ti i-au rupt f?şii de piele şi astfel fiind a fost aruncat Într-o temni?? Întunecat? f?r? mÎncare sau ap?, ca s? moar? În aceast? condişie.

Îns? stare?ul Teostirict a supravie?uit În Închisoare timp de nou? ani, datorit? milosteniei avut? de c?şiva soldaşi care şi strecurau În?untru pşine şi ap?.

În anul În care Constantin Copronim a murit, iar fiul s?u Leon al V-lea i-a urmat la tron. Deşi fragil la trup, el avea un suflet bun. Leon a eliberat toşi prizonierii care venerau sfintele icoane. Stare?ul Teostirict a fost de asemenea eliberat şi adus Înapoi În Mănăstirea sa ce acum ajunsese o ruin?.

Teostirict a primit cereri de la Mănăstirile din vecin?tate ca s? vin? la ele dar el a refuzat, preferÎnd s? locuiasc? În Mănăstirea sa, unde a locuit fericit al?turi de „copii“ sşi. Într-un col? al ruinelor s-a decis s?-şi construiasc? o colib? din lemn şi acolo s? trşiasc? singur pentru toat? via?a. Acolo, printre ruinele vechii Mănăstiri şi dup? toate suferin?ele prin care a trecut, a alc?tuit Primul Paraclis al Maicii Domnului. A Început:

De multe ispite fiind cuprins,

Alerg către tine c?utÎnd mÎntuirea mea,

O Maic? a CuvÎntului şi Fecioar?,

De rele şi de nevoi mÎntuie?te-m?.

Dup? trei ani petrecuşi În singur?tate, noi monahi au venit la acest sfÎnt b?trÎn, ce acum nu avea nici degete, nici urechi şi nici nas şi i-au cerut s? le fie stare?. NeÎndr?znind s? se opun? voii lui Dumnezeu, Teostirict i-a luat sub aripa sa şi astfel s-au adunat din nou 800 de monahi În aceeaşi Mănăstire.

Stare?ul Teostirict a mai trşit Înc? 25 de ani al?turi de ucenicii sşi şi astfel Mănăstirea Pelekete a fost reÎnviat?. Pe 17 martie 807, sufletul lui Teostirict a Înt?lnit pe cele ale copiilor sşi martirizaşi iar ultimele sale cuvinte se spune c? ar fi fost: „Icoanei Tale ne Închin?m, Bunule Doamne, cerÎnd iertare pentru p?catele noastre, Hristoase Dumnezeule…“

(Traducerea şi adaptarea: Lucian Filip; sursa: johnsanidopoulos.com)

Motivul pentru care aceste slujbe se numesc „Paraclise“ este c? cei credincioşi se adun? pentru a se ruga Maicii Domnului s? mijloceasc? pentru ei la Fiul s?u şi Dumnezeul nostru pentru mÎntuire şi alinare. Acestea sunt rug?ciunile de suferin?? ale fiilor Îndureraşi adresate Maicii cele milostive care este singura lor ap?r?toare şi speran?? În nevoi.

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.