versiunea moldoveneasca русская версия


Mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie” a găzduit racla cu moaște ale sfinților Pantelimon, Luca și Matrona

Mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie” a găzduit racla cu moaște ale sfinților Pantelimon, Luca și Matrona

23 июня 2017

Cu binecuvântarea Preasfințitului Marchel, mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie”, de lângă satul Izvoare , raionul Fălești, a fost gazda pentru o zi a mai multor sfințenii alese: icoana Sf.M.Mc.Pantelimon, racla cu un fragment din moaștele Sf.Ier.Luca din Crimeia și racla cu un fragment din moaștele Sf.Fer.Matrona de la Moscova. Cu acest prilej arhimandritul Zosima Aftene împreună cu obștea monahală a făcut priveghere de noapte și sfânta Liturghie la miezul nopții, considerând că gândurile și grijile lumești domină mai puțin pacea sufletului și liniștea rugăciunii.  

În viaţă nimic nu este întâmplător

În viaţă nimic nu este întâmplător

17 июня 2017

Toate greutăţile şi bolile vin asupra noastră pentru că nu vrem să-L primim pe Dumnezeu şi tot stăruim într-ale noastre. Iar Dumnezeu ne iubeşte mai mult decât ne iubim noi înşine, pentru că noi nu înţelegem nimic din cele duhovniceşti şi purtăm grijă numai de trup. Iar trupul suferă şi boleşte pentru că sufletul este plin de lepră.  

Păcatul nerespectării zilelor de post

Păcatul nerespectării zilelor de post

16 июня 2017

Postul are un caracter de jertfă pe care noi oamenii o aducem lui Dumnezeu. Adică în momentul în care ne înfrânăm depunem un efort conştient prin care noi oferim lui Dumnezeu, ființa noastră întreagă, trupul şi sufletul. Când nu ne înfrânăm şi nu păstrăm aceste reguli minime, cădem în stadiul animalităţii iraţionale. Oamenii care nu postesc nici măcar puțin, niciodată nu pot simţi prezenţa lui Dumnezeu, nu pot să aibă bucurii duhovniceşti în viaţă,  

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

8 июня 2017

„Unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor” (Mt.18,20). Marți, 6 iunie 2017, locuitorii satului Clococenii Vechi, raionul Glodeni, au avut parte de o adevărată sărbătoare cu ocazia slujirii unui sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Victor Guleac, blagocinul raionului Glodeni. Prilejul rugăciunii l-a constituit poposirea în localitate a unor sfințenii mari:  

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

6 июня 2017

Sâmbătă, 3 iunie 2017, în ziua hramului catedralei „Sf.Împ.Constatin și Elena” din Bălți, Preasfințitul Marchel a oficiat dumnezeiasca Liturghie în mijlocul comunității enoriașilor, care fregventează catedrala episcopală. Sărbătorea a fost înfrumusețată de prezența în jurul Arhipăstorului a multor creștini, de soborul de preoți și în special de interpretarea liturgică a corului arhieresc, condus de protoiereul Alexandru Paiul.  

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

6 июня 2017

Mănăstirea „Sfânta Treime” din satul Glinjeni,raionul Fălești, s-a îmbrăcat cu veșminte de sărbătoare pentru prăznuirea hramului. Curtea mănăsirii este aranjată cu mulțimea de flori mirositoare, credincioșii pășesc cu bucurie în suflet pragul bisericii pentru ascultarea sfintei Liturghii. Au avut ca oaspeți la acest eveniment luminat pe protoiereul mitrofor Petru Ciunciuc, secretarul eparhial, protoiereul Valentin Pînzaru și protodiacon Ștefan Rotari. Corul condus de maica Agnesia, s-a evedințiat cu cîntările armonioase,  

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

5 июня 2017

Luni, 5 iunie 2017, de sărbătoarea Sfîntului Duh, Prea Sfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, înconjurat de un sobor de preoți a săvărșit sfînta Liturghie în biserica „Sf. Irh. Nicolae” din satul Cotiujeni Mici, raionul Sîngerei. În ograda bisericii Arhiereul a fost întîmpinat de protoiereul Gheorghe Turculeț, parohul sfîntului locaș  

Film documentar pro viață

Film documentar pro viață

26 мая 2017

 

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

25 мая 2017

Joi, 25 mai 2017, de sărbătoarea Înălțarea Domnului, Preasfințitul Marchel a oficiat sfânta Liturghie în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din municipiul Bălți. Alături de arhipăstor s-au rugat soborul de clerici ai catedralei, dar și mulți creștini, enoriași fideli ai bisericii. După citirea pericopei evanghelice, Episcopul Marchel a explicat credincioșilor de ce Iisus Hristos s-a înălțat la ceruri, dar și semnificația practică a sărbătorii.  

11:30

11:30

24 мая 2017

 

O istorie a paraclisului Maicii Domnului

Acestea sunt rug?ciunile de suferin?? ale fiilor Îndureraşi adresate Maicii cele milostive care este singura lor ap?r?toare şi speran?? În nevoi.

În cultul cre?tin ortodox exist? dou? Paraclise Închinate Maicii Domnului: primul Paraclis  compus de c?lug?rul Teostirict În secolul nou? (unii spun Teofan) şi un al doilea Paraclis. Pe parcursul anului se cÎnt? doar primul Paraclis Închinat Maicii Domnului Îns? pe durata postului Adormirii Maicii Domnului (1-14 august), tipicul bisericesc spune ca primul şi al doilea Paraclis s? fie cÎntate alternativ.

În biserica ortodox? Rus?, echivalentul paraclisului este Moleben, ce are o structur? asemÎn?toare, numai c? se omite canonul, p?strÎnd doar refrenul şi Irmosul cÎnt?rilor trei, ?ase şi nou?.

Paraclisul Preasfintei N?sc?toare de Dumnezeu 

Motivul pentru care aceste slujbe se numesc „Paraclise“ este c? cei credincioşi se adun? pentru a se ruga Maicii Domnului s? mijloceasc? pentru ei la Fiul s?u şi Dumnezeul nostru pentru mÎntuire şi alinare. Acestea sunt rug?ciunile de suferin?? ale fiilor Îndureraşi adresate Maicii cele milostive care este singura lor ap?r?toare şi speran?? În nevoi.

Potrivit profesorului de liturgic? John Fountoulis, deşi cele dou? canoane Închinate Maicii Domnului sunt diferenşiate prin denumirea de „primul“ şi „al doilea“ de fapt ele au acelaşi num?r de cÎnt?ri şi anume treizeci şi dou?. Cu toate acestea, al doilea Paraclis este puşin mai mare. Adev?rata deosebire Între cele dou? este aceea c? al doilea Canon este cÎntat pe un ton mai vioi În timpul postului Adormirii Maicii Domnului.

Nu s-au f?cut prea multe cercet?ri asupra circumstan?elor istorice care au dus la forma final? a versurilor celor dou? Paraclise şi a morfologiei lor.

În ceea ce prive?te Îns? slujba celui de-al doilea Paraclis exist? foarte multe m?rturii. Autorul a fost Teodor II Dukas Lascaris, ?mp?ratul Niceei

Autorul şi originea primului Paraclis

Slujba primului Paraclis al Maicii Domnului este mai veche dec?t ce a celui de-al doilea şi unii i-o atribuie c?lug?rului Teostirict, care a trşit În secolul al nou?lea. alţii consider? c? este lucrarea Mitropolitului Teofan M?rturisitorul din Niceea care a trşit În acelaşi secol. Unii chiar iau În considerare alternativa c? Sf. Ioan Damaschin ar fi fost autorul.

Ceaslovul stabile?te autorul astfel: „Un poem de Teostirict C?lug?rul.“ Unii spun chiar c? aceste dou? nume au aparşinut de fapt aceleiaşi persoane şi c? Teofan ar fi fost numele lui Teostirict  Înainte s? devin? c?lug?r.

Cercet?rile recente asupra autorului primului Paraclis stabilesc faptul c? a fost scris de SfÎntul Teostirict M?rturisitorul. Acesta a folosit Canonul Maicii Domnului precum şi alte surse liturgice şi ecleziastice pentru a compune Paraclisul .

SfÎntul Teostirict M?rturisitorul şi lupta sa pentru icoanele sfinte

Teostirict M?rturisitorul, stare?ul Mănăstirii Pelekete din apropierea Prusei, a p?timit pentru Sfintele Icoane sub domnia ?mp?ratului p?gÎn Constantin Copronimul (741-775). Acest sfÎnt este s?rb?torit pe 29 februarie În bisericile slave şi pe 17 martie În bisericile grece?ti.

Teostirict s-a n?scut În Triglia din Bitinia şi s-a c?lug?rit de la o v?rst? fraged? la Mănăstirea SfÎntului Ioan Teologul, cunoscut? de asemenea sub numele de Mănăstirea Pelekete, unde mai t?rziu a şi devenit stare?. În perioad ?mp?ratului Constantin V Copronimul, generalul s?u din Asia Minor, Michael Lachanodrakon a Început o persecuşie aprig? ?mpotriva c?lug?rilor care venerau Sfintele Icoane.

În 763 În seara Joii Mari generalul a venit la Mănăstirea Pelekete În timpul Sfintei Liturghii. Stare?ul Teostirict s?v?r?ea SfÎnta Liturghie ?mpreun? cu 780 de c?lug?ri aflaşi sub ascultarea sa, dintre care 70 de ieromonahi. Dintr-o dat? b?tşi puternice la poarta Mănăstirii au Întrerupt atmosfera solemn? şi 2000 de soldaşi de-ai generalului erau afar? şi strigau, provocÎnd spaim?.

Soldaşii au spart poarta şi au intrat În curte. Generalul Michael Lachanodrakon a dat buzna În biseric? ?mpreun? cu armata şi s-a Îndreptat spre stare?. Generalul i-a smuls SfÎntul Potir şi l-a izbit de podea lovindu-l pe stare? În fa??. Aceast? fapt? a condus la o lupt? Între c?lug?ri şi soldaşi.

V?zÎnd acestea, stare?ul le-a ordonat fiilor sşi duhovnice?ti s? se retrag? iar generalul i-a ÎnmÎnat o h?rtie spunÎnd pe un ton nervos:

„Ia h?rtia asta şi semneaz? imediat ?mpotriva idolilor pe care şi nume?ti icoane ori dac? nu v? vom ucide pe toşi. Este un decret al Regelui Constantin V.“

„Poate vrei s? spui Copronimul“, zise stare?ul Teostirict. „Nu vom semna nimic niciodat? ?mpotriva Sfintelor Icoane la care ne Închin?m“.

Pe cÎnd stare?ul spunea acestea, generalul a ordonat s? Înceap? m?celul. În doar c?teva minute 400 de c?lug?ri au c?zut morşi.

Dup? aceasta generalul a dat un alt ordin: ceilalţi c?lug?ri s? fie legaşi cu lan?uri şi s? fie duşi În curte. Apoi a cerut s? dea foc la fiecare din col?urile Mănăstirii pentru ca totul s? se fac? scrum. Astfel, aceast? minunat? Mănăstire a fost mistuit? de fl?c?ri.

C?lug?rii capturaşi au fost duşi la ?mp?ratul Copronim şi Înf?şi?aşi Înaintea sa.

?mp?ratul l-a Întrebat pe Mihail, generalul armatei:  „C?şi sunt?“ Generalul a r?spuns: „40 de ieromonahi, 342 de monahi şi stare?ul.“

Într-un moment de furie ?mp?ratul le-a spus c?lug?rilor: „C?lug?ri netrebnici! Nesupunere şi r?zmeri?? În imperiul meu, Înf?şi?aşi-v?! Sunt Constantin al V-lea şi nu permit s? fiu luat peste picior.“

Un c?lug?r numit Sinesios z?mbind s-a apropiat de ?mp?rat şi i-a zis: „Copronime!“ Noi suntem fiii lui Teostirict şi am Înv??at de la b?trÎnul nostru s? c?lc?m pe capetele diavolilor şi ale iconocla?tilor.“

SpunÎnd asta, c?lug?rul Sinesios şi-a pecetluit destinul. ?mp?ratul a ordonat ca imediat s?-i fie tşiat capul.

Dup? asta ?mp?ratul a luat pe fiecare c?lug?r În parte şi cei ce nu s-au ab?tut de la credin?a Ortodox? au fost decapitaşi În acel moment. În timp ce Constantin se bucura În sufletul s?u, sÎngele a zeci de c?lug?ri martiri curgea ca un r?u.

Dup? m?cel ?mp?ratul i-a ordonat lui Teostirict s? se apropie. SfÎntul s-a apropiat bucurÎndu-se c? poate s?-şi m?rturiseasc? credin?a, dar şi cu triste?e şi lacrimi pentru un asemenea macabru.

MÎnios ?mp?ratul a şipat: „Criminalule! C?l?ule! Ai omor?t 780 de copii de-ai tşi cu un imn, numai ca s? nu renunşi la idolii pe care voi le numişi icoane. Criminalule, vei fi cunoscut În istorie ca un uciga? de copii.“

Stare?ul nu a spus nimic. Îns? s-a Îndreptat spre peretele unde un portret al ?mp?ratului st?tea afi?at l-a dat jos şi l-a c?lcat În picioare. şi apoi a zis: „O astfel de ruşine numai tu o merişi. M? Închin sfintelor  icoane şi sunt Însetat de aceast? moarte. De fapt, m? gr?besc s?-i ajung din urm? pe sfinţii mei copii, s? c??tig coroana muceniciei.“

V?zÎnd cum a decurs m?celul, În acel moment mulşi soldaşi şi membri ai gardei ?mp?ratului s-au decis s? se ridice ?mpotriva lui, ÎnspşimÎntÎndu-l. ?mp?ratul a apelat la comandantul armatei s?-l salveze.

Comandantul şi-a scos sabia gata s? o foloseasc?, cÎnd deodat? soldatul Aimilios Teravinos a ridicat sabia, s-a Însemnat cu semnul Crucii şi a scos din sÎnul s?u o icoan? de-a lui Hristos  strigÎnd cu putere:

„Fii blestemat ereticule Copronim, şi eu m? Închin sfintelor icoane. Ucide-m?!.“ Astfel a c?zut şi capul lui Aimilios.

A doua zi ?mp?ratul a chemat din nou pe stare? Înaintea sa dar primind aceleaşi r?spunsuri a ordonat s?-i fie tşiat nasul, urechile şi degetele. Apoi cu cle?ti i-au rupt f?şii de piele şi astfel fiind a fost aruncat Într-o temni?? Întunecat? f?r? mÎncare sau ap?, ca s? moar? În aceast? condişie.

Îns? stare?ul Teostirict a supravie?uit În Închisoare timp de nou? ani, datorit? milosteniei avut? de c?şiva soldaşi care şi strecurau În?untru pşine şi ap?.

În anul În care Constantin Copronim a murit, iar fiul s?u Leon al V-lea i-a urmat la tron. Deşi fragil la trup, el avea un suflet bun. Leon a eliberat toşi prizonierii care venerau sfintele icoane. Stare?ul Teostirict a fost de asemenea eliberat şi adus Înapoi În Mănăstirea sa ce acum ajunsese o ruin?.

Teostirict a primit cereri de la Mănăstirile din vecin?tate ca s? vin? la ele dar el a refuzat, preferÎnd s? locuiasc? În Mănăstirea sa, unde a locuit fericit al?turi de „copii“ sşi. Într-un col? al ruinelor s-a decis s?-şi construiasc? o colib? din lemn şi acolo s? trşiasc? singur pentru toat? via?a. Acolo, printre ruinele vechii Mănăstiri şi dup? toate suferin?ele prin care a trecut, a alc?tuit Primul Paraclis al Maicii Domnului. A Început:

De multe ispite fiind cuprins,

Alerg către tine c?utÎnd mÎntuirea mea,

O Maic? a CuvÎntului şi Fecioar?,

De rele şi de nevoi mÎntuie?te-m?.

Dup? trei ani petrecuşi În singur?tate, noi monahi au venit la acest sfÎnt b?trÎn, ce acum nu avea nici degete, nici urechi şi nici nas şi i-au cerut s? le fie stare?. NeÎndr?znind s? se opun? voii lui Dumnezeu, Teostirict i-a luat sub aripa sa şi astfel s-au adunat din nou 800 de monahi În aceeaşi Mănăstire.

Stare?ul Teostirict a mai trşit Înc? 25 de ani al?turi de ucenicii sşi şi astfel Mănăstirea Pelekete a fost reÎnviat?. Pe 17 martie 807, sufletul lui Teostirict a Înt?lnit pe cele ale copiilor sşi martirizaşi iar ultimele sale cuvinte se spune c? ar fi fost: „Icoanei Tale ne Închin?m, Bunule Doamne, cerÎnd iertare pentru p?catele noastre, Hristoase Dumnezeule…“

(Traducerea şi adaptarea: Lucian Filip; sursa: johnsanidopoulos.com)

Motivul pentru care aceste slujbe se numesc „Paraclise“ este c? cei credincioşi se adun? pentru a se ruga Maicii Domnului s? mijloceasc? pentru ei la Fiul s?u şi Dumnezeul nostru pentru mÎntuire şi alinare. Acestea sunt rug?ciunile de suferin?? ale fiilor Îndureraşi adresate Maicii cele milostive care este singura lor ap?r?toare şi speran?? În nevoi.

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.