versiunea moldoveneasca русская версия


În viaţă nimic nu este întâmplător

În viaţă nimic nu este întâmplător

17 июня 2017

Toate greutăţile şi bolile vin asupra noastră pentru că nu vrem să-L primim pe Dumnezeu şi tot stăruim într-ale noastre. Iar Dumnezeu ne iubeşte mai mult decât ne iubim noi înşine, pentru că noi nu înţelegem nimic din cele duhovniceşti şi purtăm grijă numai de trup. Iar trupul suferă şi boleşte pentru că sufletul este plin de lepră.  

Păcatul nerespectării zilelor de post

Păcatul nerespectării zilelor de post

16 июня 2017

Postul are un caracter de jertfă pe care noi oamenii o aducem lui Dumnezeu. Adică în momentul în care ne înfrânăm depunem un efort conştient prin care noi oferim lui Dumnezeu, ființa noastră întreagă, trupul şi sufletul. Când nu ne înfrânăm şi nu păstrăm aceste reguli minime, cădem în stadiul animalităţii iraţionale. Oamenii care nu postesc nici măcar puțin, niciodată nu pot simţi prezenţa lui Dumnezeu, nu pot să aibă bucurii duhovniceşti în viaţă,  

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

8 июня 2017

„Unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor” (Mt.18,20). Marți, 6 iunie 2017, locuitorii satului Clococenii Vechi, raionul Glodeni, au avut parte de o adevărată sărbătoare cu ocazia slujirii unui sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Victor Guleac, blagocinul raionului Glodeni. Prilejul rugăciunii l-a constituit poposirea în localitate a unor sfințenii mari:  

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

6 июня 2017

Sâmbătă, 3 iunie 2017, în ziua hramului catedralei „Sf.Împ.Constatin și Elena” din Bălți, Preasfințitul Marchel a oficiat dumnezeiasca Liturghie în mijlocul comunității enoriașilor, care fregventează catedrala episcopală. Sărbătorea a fost înfrumusețată de prezența în jurul Arhipăstorului a multor creștini, de soborul de preoți și în special de interpretarea liturgică a corului arhieresc, condus de protoiereul Alexandru Paiul.  

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

6 июня 2017

Mănăstirea „Sfânta Treime” din satul Glinjeni,raionul Fălești, s-a îmbrăcat cu veșminte de sărbătoare pentru prăznuirea hramului. Curtea mănăsirii este aranjată cu mulțimea de flori mirositoare, credincioșii pășesc cu bucurie în suflet pragul bisericii pentru ascultarea sfintei Liturghii. Au avut ca oaspeți la acest eveniment luminat pe protoiereul mitrofor Petru Ciunciuc, secretarul eparhial, protoiereul Valentin Pînzaru și protodiacon Ștefan Rotari. Corul condus de maica Agnesia, s-a evedințiat cu cîntările armonioase,  

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

5 июня 2017

Luni, 5 iunie 2017, de sărbătoarea Sfîntului Duh, Prea Sfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, înconjurat de un sobor de preoți a săvărșit sfînta Liturghie în biserica „Sf. Irh. Nicolae” din satul Cotiujeni Mici, raionul Sîngerei. În ograda bisericii Arhiereul a fost întîmpinat de protoiereul Gheorghe Turculeț, parohul sfîntului locaș  

Film documentar pro viață

Film documentar pro viață

26 мая 2017

 

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

25 мая 2017

Joi, 25 mai 2017, de sărbătoarea Înălțarea Domnului, Preasfințitul Marchel a oficiat sfânta Liturghie în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din municipiul Bălți. Alături de arhipăstor s-au rugat soborul de clerici ai catedralei, dar și mulți creștini, enoriași fideli ai bisericii. După citirea pericopei evanghelice, Episcopul Marchel a explicat credincioșilor de ce Iisus Hristos s-a înălțat la ceruri, dar și semnificația practică a sărbătorii.  

11:30

11:30

24 мая 2017

 

Seminarul metodico-practic pentru profesorii de Religie din Bălți.

Seminarul metodico-practic pentru profesorii de Religie din Bălți.

23 мая 2017

Promovarea valorilor creștine și consolidarea comportamentului moral-religios la elevi, — acesta a fost genericul seminarului metodico-practic pentru profesorii de religie din Bălți. Cu binecuvântarea Preasfințitului Marchel, la acest seminar au participat: Secretarul Eparhial, Prot. Petru Ciunciuc; metodistul pentru mun. Bălți, Prot. Anatolie Spătaru; de asemenea, preoții Prot. Valentin Pânzaru și Prot. Serghei Ciunciuc. Cu multă bucurie ne-a primit doamna directoare, Goiman Valentina, la școala primară „Spiridon Vangheli”.  

Noi mucenici din China

11 iunie 1900: zi de prigoană diocleţiană a puţinilor creştini din China cea mare; zi de furie, de foc şi cutremur. Rebelii „boxeri” şi-au îndreptat furia lor, cu deosebire, împotriva celor aproape 700 de ortodocşi, lovind cu turbare „turma mică” a lui Hristos…Probabil că aveau multe nemulţumiri faţă de străini şi faţă de diferitele lor „misiuni”, care nu erau totdeauna străine de aspiraţiile şi interesele lumeşti. Însă, mica Biserică Ortodoxă a Chinei, sfântă odraslă a flăcării misionare ruse din epocile mai vechi, a arătat şi a dovedit de timpuriu că singura ei grijă şi lucrare era vestirea şi răspândirea Împărăţiei lui Dumnezeu, iar nu susţinerea „religioasă” a intereselor politice ale unora sau a altora, deşarte şi ademenitoare spre păcat. Astfel, dacă alţii le dăduseră motive de suspiciuni şi nemulţumiri, ortodocşii Îl propovăduiau pe Hristos răstignit şi nimic mai mult.

Între „furnicarele” budiştilor, confucianiştilor şi taoiştilor, prezenţa ortodoxă era o „picătură într-un ocean”. Totuşi, această picătură era nesuferit de deranjantă pentru „boxeri”, care nu o lăsau să lucreze în ochii sufletului lor precum colirul, curăţindu-le vederea duhovnicească spre a distinge lumina adevăratei cunoaşteri de Dumnezeu. De aceea s-au şi repezit să zvânte această picătură cu flăcările prigoanei, cu vântul înfricoşător al cruzimii. Cu orice chip!…

Aproape toate bisericile au fost incendiate. Centrul misionar din Peking, preţioasa lui bibliotecă, tipografia acestuia, toate au fost date focului. Tot ceea ce reuşise să creeze smerita activitate misionară s-a transformat în ruine şi cenuşă.

Dintre cei 700 de credincioşi – pe ruşi îi numărai pe degete, ei reprezentând personalul de bază al misiunii conduse de Arhimandritul Inochentie – majoritatea erau chinezi autohtoni. Turbarea „boxerilor” a izbucnit mai ales împotriva celor de un neam cu ei… Nu există cuvinte care să descrie furia lor ucigaşă împotriva mieilor Bisericii!…

Printre primele victime a fost venerabilul Preot Mitrofan Tsi. „Bate-voi păstorul şi se vor risipi oile turmei” (Matei 26, 31)… Împreună cu preotul, şi fiul lui nevinovat, Ioan, în vârstă de opt ani, pe care l-au mutilat fără milă…

– Te lepezi de credinţa în Hristos?
– Nu!
– Te închini lui Buda?
– Să nu-mi fie mie!

L-au tăiat în bucăţi. Atunci când îşi dădea sufletul, unii mai miloşi s-au apropiat şi au încercat să îi arate puţină omenie. La întrebarea dacă suferă mult, Sfântul Copil Mucenic al lui Hristos, cu un zâmbet îngeresc pe buze, a murmurat: „Să sufere cineva pentru Hristos nu este lucru greu…”, apoi şi-a închis ochii nevinovaţi faţă de barbaria lumii, ca să îi deschidă în Împărăţia lui Dumnezeu, unde Chiric, şi Tarcisie, şi Claudiu, şi Ipatie, şi Dionisie, şi Pavel şi alţi copii iubiţi de Hristos îl aşteptau, ca să îl ia în „jocul” lor, împreună cu Heruvimii şi Serafimii…

Pentru Pavel Van, profesor, venise ceasul să pecetluiască prin mărturisire şi martiriu pentru Hristos învăţăturile pe care ani la rând le predase „bobocilor” Bisericii. A îndurat răbdător chinuri nemaiauzite, având rugăciunea pe buze, şi şi-a predat fericitul suflet în mâinile Ziditorului său… Ighia Ven, profesoară a Şcolii Misionare, a fost chinuită inuman în mod repetat. A fost lovită, mutilată şi, în cele din urmă, şi-a dat sufletul mărturisind şi ea cu bărbăţie şi îndrăzneală numele lui Hristos. Dimpreună cu ei şi alţii, mici şi mari, oameni simpli şi oameni de vază, învăţaţi şi neînvăţaţi, oameni de la ţară sau de la oraş, cărturari şi simpli muncitori… Numele lor le cunoaşte Dumnezeu, Care i-a înscris în cartea vieţii… Aproape 400 de prieteni ai lui Hristos s-au dovedit mucenici şi mărturisitori şi au udat cu sângiurile lor curate pământul Chinei, sfințindu-l cu jertfa lor supremă.

Pământul Chinei, mai înainte neroditor şi sterp, a încolţit primele flori de-mir-mirositoare, care, cu dulcea lor culoare galbenă, au îmbogăţit frumuseţea Grădinii Edenului ceresc şi, prin răcoarea lor, au răcorit creştinătatea de la începuturile secolului XX, leşinată de arşita raţionalismului şi a acediei. Poporul Chinei și-a dat pârga sa Dumnezeului Savaot…

11 iunie 1900: vrednică este jertfa Noilor-Mucenici chinezi, vrednic este epitrahilul udat cu sânge al Preotului Mitrofan, vrednică este neprihănita jertfă, băieţaşul Ioan… Vrednic este sângele Ighiei, al lui Pavel şi al tuturor mărturisitorilor şi mucenicilor necunoscuţi, dar de Dumnezeu cunoscuţi după nume, pârga jertfei neamului galben…

Pentru rugăciunile acestor Sfinţi, Hristoase Dumnezeule, ridică cortul căzut al Bisericii Tale din China şi mântuieşte sufletele noastre, ale robilor Tăi iubitori de Mucenici…

Tropar, glasul al III-lea: «Mucenicii chinezi, stricând înşelarea părintească, au înălţat credinţa ortodocşilor şi s-au luptat cu tărie, căci religia budistă au ruşinat-o şi cu îndrăzneală, desăvârşit L-au mărturisit pe Hristos Dumnezeu. Acestuia, cu stăruinţă, rugaţi-vă pentru sufletele noastre».

Sursa: Sinikón Kléos (Oi Neomártires tis Kínas) [Slava Chinei (Noii-Mucenici ai Chinei], Editura « Orthódoxos Kypséli», Tesalonic 1999.

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.