versiunea moldoveneasca русская версия


Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

19 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în satul Cuhnesti, raionul Glodeni a avut loc festivalul concurs raional al cântecului sacru pascal cu genericul „SUB LUMINA ÎNVIERII”. Evenimentul a fost organizat de consiliul raional și secția Cultură din Glodeni, primăria și biserica din Cuhnești, în parteneriat cu protoieria Glodeni. Colectivele corale au adus jertfă de laudă, prin care L-au slavit pe Mielul Blând, Mântuitorul și Salvatorul omenirii. Printre cele mai onorabile coruri s-a remarcat corul de preoți ai blagociniei Glodeni, dar și corul select al orașului Dorohoi. La final au fost... 

Festivalul pascal din satul Chetriș

Festivalul pascal din satul Chetriș

18 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în frumoasa curte a bisericii „Sf.Ier.Nicolae” din satul Chetriș, raionul Fălești s-a petrecut festivalul pascal al blagociniei Fălești 2, cu genericul „Cânta-voi Dumnezeului meu”, ediţia a VII-a, organizat de către Secţia raională Cultură şi Turism în colaborare cu blagocinia 2 din raionul Făleşti. Debutul evenimentului a avut loc în biserică, prin rugăciunea de binecuvântare, săvârșită de blagocinul sectorului Fălești 2 – protoiereul Oleg Fistican și parohul bisericii – protoiereul Igor Bumbac.  

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

17 апреля 2017

Ce am sărbătorit? Am serbat că Iisus Hristos a înviat, serbăm biruința, bucurându-ne ca vrăjmașul a fost învins, moartea a fost omorâtă, iadul s-a zdrobit, zapisul nostru de condamnare a fost rupt (Col.2,14), am fost grațiați (In.1,16). Suntem fericiți că însuși Împăratul nostru ne-a îndemnat să ne bucurăm și să nu ne mai temem (Mt.28,9-10). Învierea lui Hristos nu este o simplă revenire la viața pământească, ci începutul altei vieți: viața veșnică, începutul erei eshatologice. De aceea, Biserica Ortodoxă cântă în ziua de Paști: „Prăznuim astăzi omorârea... 

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

16 апреля 2017

De sărbătoarea sărbătorilor, Învierea Domnului din morți, Preasfințitul Marchel a transmis enoriașilor catedralei, lumină din lumina focului haric. La această slujbă au participat clericii și slujitorii catedralei, dar și foarte mulți credincioși, veniți pentru a primi Lumina Sfântă, pentru a se ruga împreună cu arhipăstorul lor, pentru a se saluta mai întâi în biserică cu „Hristos a înviat”, dar și pentru a sfinți prinoasele. Particularitatea sfintei Liturghii a fost citirea ierarhică a pastoralelor: patriarhală, mitropolitană și episcopală, precum și sfințirea... 

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

15 апреля 2017

Hristos, Înviat din morți, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpînire asupra Lui. (Rom. 6.9) Iubiții mei frați și surori, să mulțumim bunului nostru Dumnezeu care L-a înviat din morți pe Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos (I Cor. 6.14), distrugînd astfel puterea purtătoare de moarte a vicleanului, ca să încolțească sîmburele nădejdii noastre spre învierea și mîntuirea sufletului omenesc, de care eram lipsiți pentru căderea strămoșilor. Învierea din morți a Mîntuitorului nostru Iisus Hristos este Taină, Lumină și Iubire negrăită, scrie Sf. Grigore Teologul:... 

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

14 апреля 2017

Vinerea Patimilor este cea mai aspră zi de post, pentru că Biserica face pomenirea răstignirii Domnului şi punerii Lui în mormânt. Evenimentul a fost retrăit vineri seara la catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”, de către Preasfinţitul Marchel, clerul şi poporul acestei catedrale. Prohodul şi înconjurarea bisericii cu sfântul epitaf au fost cele mai semnificative momente al acestei zile. Însă tristețea zilei de vineri va fi eclipsată de bucuria Învierii Domnului, care va fi sărbătorită în noaptea de Paști, la care vă chemăm pe toți.  

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

13 апреля 2017

În seara din Joia Patimilor, în bisericile ortodoxe se oficiază o slujbă deosebit de sobră și umilă. Sentimentul de tristețe este aprofundat prin citirea celor 12 Evanghelii, în care se amintește despre suferința Mântuitorului, despre pătimirea Sa, despre umilirea, biciuirea, moartea pe cruce și îngroparea Lui. Aceste ultime evenimente din viața pământească a Domnului nostru Iisus Hristos au fost trăite intens  

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

10 апреля 2017

În perioada 2 mai – 19 mai, 2017, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, invită în special preoții-profesori de Religie la cursuri de formare continuă sau altfel spus, pentru a obține modulul psiho-pedagogic. Acest modul este obligatoriu pentru cei care predau Religia, dar este foarte util și pentru toți doritorii de formare profesională. Condiții: 1. Durata studiilor: 2 mai – 19 mai, deci 3 săptămâni (15 zile), de luni până vineri.  

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

6 апреля 2017

Joi, 6 aprilie 2017, Preasfințitul Marchel s-a deplasat la ambasada Federației Ruse din Chișinău, pentru a exprima sincere condoleanțe familiilor îndoliate, ca urmare a atacului de la metroul din Sankt Petersburg, pentru care a depus flori. Ierarhul s-a rugat pentru odihna răposaților, dar și pentru însătoșirea celor răniți.  

Minciunile horoscopului

Că vom avea o zi bună sau rea, nu hotărăsc astrii, planetele sau galaxiiile. Horărăste doar Dumnezeu si cumintenia noastră. După principiul: «Cine seamănă vînt culege furtună», ziua de azi e urmarea zilei de ieri: mostenesc acum ceea ce mi-am arvunit mai demult.

În vremea noastră, oamenii (unii chiar botezati) gîndesc altfel: dimineata, înainte de începerea programului, cetăteanul îsi cumpără nerăbdător ziarul, pentru a-si lua portia de încredere sau neîncredere a acelei zile din rubrica «Horoscop».

Superstitii abil exploatate în lumea contemporană, în care omul-demiurg, lipsit de modestie, nestiutor de propriile limite, vrea să afle totul despre toate. După moda statisticilor ce contabillizează pînă si cele mai intime secrete ale naturii omenesti, care desacralizează tainele omului, făptură a lui Dumnezeu, singurul atotstiutor. Dar păcatele horoscopului, desi nu se văd, sînt multe si îngrijorătoare pentru cel ce vrea să se mîntuiască, pentru ortodoxia noastră.

Asadar, să le identificăm, întrebîndu-ne: cîti dintre noi stim că avem datoria de a ne păzi credinta curată, ferind-o de inovatii lumesti ori «spirituale»? Cîti ne întrebăm despre păstrarea credintei? Are horoscopul învătături comune Bisericii lui Hristos, ori dimpotrivă? Se raportează el la Dumnezeul evanghelic în ceea ce îndeamnă, promite, descoperă etc.? Arată horoscopul calea binelui si răului? În cel fel?

Cel ce se încrede în horoscop suferă de necredintă. Nu crede cu toată inima, din tot sufletul, că Dumnezeu îi poartă de grijă, că Cel ce a făcut astrele si planetele îl poate apăra de toate predestinările «proorocite» de horoscopul tiran, care paralizează libertatea celui temător.

Încrederea acordată horoscopului umileste persoana, reducînd-o la o banală masinărie teleghidată de capriciile meteoritilor neînsufletiti, fără gînd si cuvînt.

Dar poate că cea mai mare vină a horoscopului e că schimbă conceptia despre omul biblic, falsificînd chipul si asemănarea lui Dumnezeu, întipărite în om încă de la începutul existentei lui. Învătătura biblică ne arată că Dumnezeu l-a făcut pe om rational si cuvîntător, liber si nemuritor, atribute după care stim că ne asemănăm cu Ziditorul (nu că am fi egali cu El). Iată că horoscopul ne învată dimpotrivă: că nu gîndim ce vrem, nu cuvîntăm ce hotărîm, nu alegem, nu sîntem liberi să muncim cît si unde vrem, nu ne odihnim cît avem nevoie, nu ne miscăm cît, unde si cum voim, ci în toate sîntem obligati, fortati, predestinati. Hule si aberatii, care în mod necesar si automat nu lovesc în omul bine-frumos-armonios creat de Dumnezeu, ci chiar în Dumnezeu, despre care ni se sugerează că n-ar fi chiar un Ziditor deplin, iscusit, desăvîrsit în facerea omului, care e sclav al constrîngerilor exterioare vointei lui, predestinat traiului de cobai-robot. Da, omul ar fi un fel de încercare nereusită, o greseală a cerului, un mutant strivit si batjocorit de soartă.

Altă slăbiciune a ideilor horoscopice e profanarea tainei umane, prin sondarea indiscretă si nepermisă a pornirilor si simtirilor ascunse în cutele sufletului omenesc. Cînd cele lăuntrice sînt înregistrate, contabilizate, analizate în cîntarul mintii omenesti, fiind apoi arătate prin intermediul horoscopului multimii amatoare de divertisment si senzatii tari, pricepem clar natura si menirea sa: pîngărirea omului, banalizarea desacralizantă a celui pentru care S-a născut si S-a răstignit Hristos.

De 2000 de ani încoace, Evanghelia lăsată de Hristos omenirii nu încetează să ne spună că singurii responsabili de faptele noastre sîntem noi, singurii si marii vinovati de păcatele noastre sîntem noi, în fata lui Dumnezeu si a istoriei. Noi, prin fapte noastre, izvorîte din patimi. Nu Dumnezeu, nu horoscopul, nici vreo altă existentă a universului ne va sta împotrivă la judecata cea mare, ci noi însine. Cei ce cred în «tainele» horoscopului sînt pînditi de cea mai perversă înselare: de ideea că nu sînt vinovati de cele săvîrsite, de autoeliminarea din cursa celor ce făptuiesc ceva nobil pentru ei si pentru ceilalti, de deznădejdea si neîncrederea că Dumnezeu ar putea să-i scoată din ghearele horoscopului, culminînd în final cu lipsa oricărui efort pentru dobîndirea mîntuirii prin crestineasca perseverentă.

Da, pentru omul «horoscopic» totul pare a fi zadarnic, fad, implacabil, amorf. Amorteala horoscopică te otrăveste cu panică ori apatie fată de chemările duhovnicesti, legitimîndu-ti discret chiar eventuala sinucidere.

Stăpîn peste clipe si ani, Dumnezeu binecuvintează zilele spre tot lucrul bun pe care vrem a-l săvîrsi. Dacă astăzi Europa si lumea întreagă se află într-o criză fără asemănare, vina e a apostaziei generale, iar nu a vreunei răutăti «naturale» imprimate în destinul continentului european.

La fel, orice zi pe Terra nu este stigmatizată genetic spre a fi purtătoare de germeni «buni» ori «răi». Dacă clipele sînt deasupra noastră, hotărînd totul, se stinge orice logică a existentei si a istoriei si nu mai putem vorbi despre mîntuirea propovăduită de Biserică. Sub tirania zilelor ce-ti taie libertatea de a fi bun ori rău, nimeni nu poate fi socotit păcătos, iar întruparea lui Hristos, precum si răsplătirile vesnice pentru faptele săvîrsite rămîn o poveste dibace pentru încîntarea babelor si cumintirea pruncilor. Pentru conformitate: Cum se face că aceeasi zi e bună pentru mine si rea pentru tine? «Celui curat, toate îi sînt curate.»

Părintele Porfirie de la Iaşi.

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.