versiunea moldoveneasca русская версия


În viaţă nimic nu este întâmplător

În viaţă nimic nu este întâmplător

17 июня 2017

Toate greutăţile şi bolile vin asupra noastră pentru că nu vrem să-L primim pe Dumnezeu şi tot stăruim într-ale noastre. Iar Dumnezeu ne iubeşte mai mult decât ne iubim noi înşine, pentru că noi nu înţelegem nimic din cele duhovniceşti şi purtăm grijă numai de trup. Iar trupul suferă şi boleşte pentru că sufletul este plin de lepră.  

Păcatul nerespectării zilelor de post

Păcatul nerespectării zilelor de post

16 июня 2017

Postul are un caracter de jertfă pe care noi oamenii o aducem lui Dumnezeu. Adică în momentul în care ne înfrânăm depunem un efort conştient prin care noi oferim lui Dumnezeu, ființa noastră întreagă, trupul şi sufletul. Când nu ne înfrânăm şi nu păstrăm aceste reguli minime, cădem în stadiul animalităţii iraţionale. Oamenii care nu postesc nici măcar puțin, niciodată nu pot simţi prezenţa lui Dumnezeu, nu pot să aibă bucurii duhovniceşti în viaţă,  

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

8 июня 2017

„Unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor” (Mt.18,20). Marți, 6 iunie 2017, locuitorii satului Clococenii Vechi, raionul Glodeni, au avut parte de o adevărată sărbătoare cu ocazia slujirii unui sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Victor Guleac, blagocinul raionului Glodeni. Prilejul rugăciunii l-a constituit poposirea în localitate a unor sfințenii mari:  

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

6 июня 2017

Sâmbătă, 3 iunie 2017, în ziua hramului catedralei „Sf.Împ.Constatin și Elena” din Bălți, Preasfințitul Marchel a oficiat dumnezeiasca Liturghie în mijlocul comunității enoriașilor, care fregventează catedrala episcopală. Sărbătorea a fost înfrumusețată de prezența în jurul Arhipăstorului a multor creștini, de soborul de preoți și în special de interpretarea liturgică a corului arhieresc, condus de protoiereul Alexandru Paiul.  

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

6 июня 2017

Mănăstirea „Sfânta Treime” din satul Glinjeni,raionul Fălești, s-a îmbrăcat cu veșminte de sărbătoare pentru prăznuirea hramului. Curtea mănăsirii este aranjată cu mulțimea de flori mirositoare, credincioșii pășesc cu bucurie în suflet pragul bisericii pentru ascultarea sfintei Liturghii. Au avut ca oaspeți la acest eveniment luminat pe protoiereul mitrofor Petru Ciunciuc, secretarul eparhial, protoiereul Valentin Pînzaru și protodiacon Ștefan Rotari. Corul condus de maica Agnesia, s-a evedințiat cu cîntările armonioase,  

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

5 июня 2017

Luni, 5 iunie 2017, de sărbătoarea Sfîntului Duh, Prea Sfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, înconjurat de un sobor de preoți a săvărșit sfînta Liturghie în biserica „Sf. Irh. Nicolae” din satul Cotiujeni Mici, raionul Sîngerei. În ograda bisericii Arhiereul a fost întîmpinat de protoiereul Gheorghe Turculeț, parohul sfîntului locaș  

Film documentar pro viață

Film documentar pro viață

26 мая 2017

 

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

25 мая 2017

Joi, 25 mai 2017, de sărbătoarea Înălțarea Domnului, Preasfințitul Marchel a oficiat sfânta Liturghie în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din municipiul Bălți. Alături de arhipăstor s-au rugat soborul de clerici ai catedralei, dar și mulți creștini, enoriași fideli ai bisericii. După citirea pericopei evanghelice, Episcopul Marchel a explicat credincioșilor de ce Iisus Hristos s-a înălțat la ceruri, dar și semnificația practică a sărbătorii.  

11:30

11:30

24 мая 2017

 

Seminarul metodico-practic pentru profesorii de Religie din Bălți.

Seminarul metodico-practic pentru profesorii de Religie din Bălți.

23 мая 2017

Promovarea valorilor creștine și consolidarea comportamentului moral-religios la elevi, — acesta a fost genericul seminarului metodico-practic pentru profesorii de religie din Bălți. Cu binecuvântarea Preasfințitului Marchel, la acest seminar au participat: Secretarul Eparhial, Prot. Petru Ciunciuc; metodistul pentru mun. Bălți, Prot. Anatolie Spătaru; de asemenea, preoții Prot. Valentin Pânzaru și Prot. Serghei Ciunciuc. Cu multă bucurie ne-a primit doamna directoare, Goiman Valentina, la școala primară „Spiridon Vangheli”.  

Jur?mÎntul sau ?mplinirea cuvÎntului dat

În relaşionarea dintre oameni exist? Întotdeauna În mod invariabil un Început şi un viitor, poate şi un trecut, dar definitoriu este faptul c?, Întotdeauna, mai mult sau mai puşin con?tient, ne c?ut?m pe noi Înşine În ceilalţi, uneori cu o Înfrigurare şi sete de autocunoa?tere, alteori cu o pace netulburat?, ca o perg?tire pioas? pentru SfÎnta Liturghie, Îns? cu a?tept?ri, proiecşii către viitor şi f?g?duin?e care „ne menşin pe cale”.


De fapt, aceste f?g?duin?e, rostite sau doar Închipuite, dau sens, creeaz? un cadru relaşional, şi oblig? pe ceilalţi, dar şi pe noi Înşine În egal? m?sur?, ne ?lefuiesc, ne smeresc prin conformare la a?tept?rile create şi, În cele din urm?, ne ofer? un drum al nostru, pe care ?l croim ca fiin?e dialogice, În dialog cu Dumenezeu şi cu semenii no?tri. Acest lucru nu este nici pe departe o noutate, pentru c? dac? cercet?m paginile Sfintei Scripturi a Vechiului Testament putem În?elege c?, Înc? de la c?derea În p?cat a protop?rinşilor, Dumnezeu i-a f?cut omului promisiunea c? va fi izb?vit (Facerea 3, 15), iar Întreaga SfÎnt? Scriptur?, În special cea veterotestamentar?, cuprinde istoria f?g?duin?elor lui Dumnezeu către poporul evreu, dar şi către neamuri.
În limba ebraic? biblic? cuvÎntul folosit pentru promisiune sau f?g?duin?? era imrah,Înrudindu-se din punct de vedere semantic cu termeni precum berith (leg?mÎnt);mishpat (porunc?); tora (lege).[1] În limba romÎn? Îns?, sinonim? cu termenii de promisiune, sau f?g?duin?? este expresia a-şi da cuvÎntul, aceasta avÎnd un profund caracter scripturistic şi cultic, deoarece În Evanghelia SfÎntului Ioan, CuvÎntul este identificat cu Hristos Întrupat: „şi CuvÎntul S-a f?cut trup şi S-a s?l??luit Între noi şi am v?zut slava Lui” (Ioan 1,14). De fapt În persoana lui Hristos CuvÎntul sunt ?mplinite toate f?g?duin?ele cuprinse În Vechiul Testament, El este Persoana prin excelen?? care se jertfe?te şi se ofer? În cadrul fiec?rei Sfinte Liturghii ca ?mplinire a f?g?duin?ei mÎntuitoare a lui Dumnezeu către neamul omenesc: „Cel se se sf?r?m? şi nu se desparte, Cel ce se mÎnÎnc? pururea şi niciodat? nu se sf?r?e?te, ci pe cei ce se ?mp?rt??esc şi sfin?e?te”[2] Prin urmare, cel care-şi d? cuvÎntul liturghise?te, ?l ofer? pe Hristos care este În el, drept cheza? al ?mplinirii faptelor celor bune şi mÎntuitoare promise, Într-un viitor care nu-i aparşine şi care poate fi aureolat de slava conlucr?rii cu harul lui Dumnezeu. De aceea, poate c? s-ar c?dea s? avem o responsabilitate mai mare fa?? de ceea ce rostim şi mai cu seam? fa?? de ceea ce promitem deoarece cuvÎntul este lucr?tor, liturghisitor, cu at?t mai mult cu c?t avem şi modelul scripturistic al f?g?duin?elor lui Dumnezeu care nu au r?mas ne?mplinite.
Practic, toate profeşiile mesianice vechitestamentare se constituie Într-o sum? de f?g?duin?e care aparşin aceluiaşi plan al lui Dumnezeu ce În permanen?? a fost ?mbog?şit; plecÎnd de la Gr?dina Edenului În care a fost promis? „s?mÎn?a”, pÎn? la ?mp?r?şia f?r? de sf?rşit a lui Dumnezeu „cer nou şi pămînt nou”.[3]
În Vechiul Testament o expresie uzual? este dabar Yahweh (cuvÎntul Domnului), care din 241 de ocuren?e, de 225 de ori este folosit? ca terminus technicus pentru descoperirea profetic? a cuvÎntului lui Dumnezeu. Semnificativ este faptul c? deşi vorbesc de „cuvÎnt”, vederea şi viziunile reprezint? cheia experien?elor profeşilor În relaşia cu Dumnezeu[4]: „şi a zis Domnul către mine: «Ce vezi tu Amos?» şi am zis: O cumpÎn? de plumb. şi mi-a r?spuns Domnul: «Iat? Eu voi pune cumpÎna cea de plumb În mijlocul poporului Meu Israel şi de aici Încolo nu-l voi mai cru?a»”(Amos 7,8), la fel şi În cazul profetului Miheia: „şi a zis el: «Iat?, v?d pe toşi Israelişii ?mpr??tiaşi prin munşi, ca oile ce n-au p?stor. şi a zis Domnul: «Ei n-au domn, s? se Întoarc? fiecare cu pace la casa sa»” (3 Regi 22,17). A?adar cuvÎntul era doar un mijloc de transmitere a viziunilor ce exprimau voin?a lui Dumnezeu. Folosirea expresiei „a?a grşie?te Domnul” indic? faptul c? profetul era mai mult dec?t un intermediar al mesajului lui Dumnezeu (Avacum 2, 1-3; Iov 4, 12-17), fiind chiar un interpret al acestuia, ca cel care „primea, În?elegea şi credea” mesajul divin.[5] Transmiterea mesajului lui Dumnezeu implica responsabilitatea profetului fa?? de El, dar şi fa?? de cei c?rora mesejul le era adresat, o responsabilitate ce trebuia ?mplinit? În duh de jertfelnicie, ca o Liturghie a chem?rii Întregii lumi la via??.
sursa: www.vrÎne?ti.blogspot.com

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.