versiunea moldoveneasca русская версия


Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

19 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în satul Cuhnesti, raionul Glodeni a avut loc festivalul concurs raional al cântecului sacru pascal cu genericul „SUB LUMINA ÎNVIERII”. Evenimentul a fost organizat de consiliul raional și secția Cultură din Glodeni, primăria și biserica din Cuhnești, în parteneriat cu protoieria Glodeni. Colectivele corale au adus jertfă de laudă, prin care L-au slavit pe Mielul Blând, Mântuitorul și Salvatorul omenirii. Printre cele mai onorabile coruri s-a remarcat corul de preoți ai blagociniei Glodeni, dar și corul select al orașului Dorohoi. La final au fost... 

Festivalul pascal din satul Chetriș

Festivalul pascal din satul Chetriș

18 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în frumoasa curte a bisericii „Sf.Ier.Nicolae” din satul Chetriș, raionul Fălești s-a petrecut festivalul pascal al blagociniei Fălești 2, cu genericul „Cânta-voi Dumnezeului meu”, ediţia a VII-a, organizat de către Secţia raională Cultură şi Turism în colaborare cu blagocinia 2 din raionul Făleşti. Debutul evenimentului a avut loc în biserică, prin rugăciunea de binecuvântare, săvârșită de blagocinul sectorului Fălești 2 – protoiereul Oleg Fistican și parohul bisericii – protoiereul Igor Bumbac.  

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

17 апреля 2017

Ce am sărbătorit? Am serbat că Iisus Hristos a înviat, serbăm biruința, bucurându-ne ca vrăjmașul a fost învins, moartea a fost omorâtă, iadul s-a zdrobit, zapisul nostru de condamnare a fost rupt (Col.2,14), am fost grațiați (In.1,16). Suntem fericiți că însuși Împăratul nostru ne-a îndemnat să ne bucurăm și să nu ne mai temem (Mt.28,9-10). Învierea lui Hristos nu este o simplă revenire la viața pământească, ci începutul altei vieți: viața veșnică, începutul erei eshatologice. De aceea, Biserica Ortodoxă cântă în ziua de Paști: „Prăznuim astăzi omorârea... 

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

16 апреля 2017

De sărbătoarea sărbătorilor, Învierea Domnului din morți, Preasfințitul Marchel a transmis enoriașilor catedralei, lumină din lumina focului haric. La această slujbă au participat clericii și slujitorii catedralei, dar și foarte mulți credincioși, veniți pentru a primi Lumina Sfântă, pentru a se ruga împreună cu arhipăstorul lor, pentru a se saluta mai întâi în biserică cu „Hristos a înviat”, dar și pentru a sfinți prinoasele. Particularitatea sfintei Liturghii a fost citirea ierarhică a pastoralelor: patriarhală, mitropolitană și episcopală, precum și sfințirea... 

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

15 апреля 2017

Hristos, Înviat din morți, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpînire asupra Lui. (Rom. 6.9) Iubiții mei frați și surori, să mulțumim bunului nostru Dumnezeu care L-a înviat din morți pe Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos (I Cor. 6.14), distrugînd astfel puterea purtătoare de moarte a vicleanului, ca să încolțească sîmburele nădejdii noastre spre învierea și mîntuirea sufletului omenesc, de care eram lipsiți pentru căderea strămoșilor. Învierea din morți a Mîntuitorului nostru Iisus Hristos este Taină, Lumină și Iubire negrăită, scrie Sf. Grigore Teologul:... 

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

14 апреля 2017

Vinerea Patimilor este cea mai aspră zi de post, pentru că Biserica face pomenirea răstignirii Domnului şi punerii Lui în mormânt. Evenimentul a fost retrăit vineri seara la catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”, de către Preasfinţitul Marchel, clerul şi poporul acestei catedrale. Prohodul şi înconjurarea bisericii cu sfântul epitaf au fost cele mai semnificative momente al acestei zile. Însă tristețea zilei de vineri va fi eclipsată de bucuria Învierii Domnului, care va fi sărbătorită în noaptea de Paști, la care vă chemăm pe toți.  

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

13 апреля 2017

În seara din Joia Patimilor, în bisericile ortodoxe se oficiază o slujbă deosebit de sobră și umilă. Sentimentul de tristețe este aprofundat prin citirea celor 12 Evanghelii, în care se amintește despre suferința Mântuitorului, despre pătimirea Sa, despre umilirea, biciuirea, moartea pe cruce și îngroparea Lui. Aceste ultime evenimente din viața pământească a Domnului nostru Iisus Hristos au fost trăite intens  

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

10 апреля 2017

În perioada 2 mai – 19 mai, 2017, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, invită în special preoții-profesori de Religie la cursuri de formare continuă sau altfel spus, pentru a obține modulul psiho-pedagogic. Acest modul este obligatoriu pentru cei care predau Religia, dar este foarte util și pentru toți doritorii de formare profesională. Condiții: 1. Durata studiilor: 2 mai – 19 mai, deci 3 săptămâni (15 zile), de luni până vineri.  

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

6 апреля 2017

Joi, 6 aprilie 2017, Preasfințitul Marchel s-a deplasat la ambasada Federației Ruse din Chișinău, pentru a exprima sincere condoleanțe familiilor îndoliate, ca urmare a atacului de la metroul din Sankt Petersburg, pentru care a depus flori. Ierarhul s-a rugat pentru odihna răposaților, dar și pentru însătoșirea celor răniți.  

Jur?mÎntul sau ?mplinirea cuvÎntului dat

În relaşionarea dintre oameni exist? Întotdeauna În mod invariabil un Început şi un viitor, poate şi un trecut, dar definitoriu este faptul c?, Întotdeauna, mai mult sau mai puşin con?tient, ne c?ut?m pe noi Înşine În ceilalţi, uneori cu o Înfrigurare şi sete de autocunoa?tere, alteori cu o pace netulburat?, ca o perg?tire pioas? pentru SfÎnta Liturghie, Îns? cu a?tept?ri, proiecşii către viitor şi f?g?duin?e care „ne menşin pe cale”.


De fapt, aceste f?g?duin?e, rostite sau doar Închipuite, dau sens, creeaz? un cadru relaşional, şi oblig? pe ceilalţi, dar şi pe noi Înşine În egal? m?sur?, ne ?lefuiesc, ne smeresc prin conformare la a?tept?rile create şi, În cele din urm?, ne ofer? un drum al nostru, pe care ?l croim ca fiin?e dialogice, În dialog cu Dumenezeu şi cu semenii no?tri. Acest lucru nu este nici pe departe o noutate, pentru c? dac? cercet?m paginile Sfintei Scripturi a Vechiului Testament putem În?elege c?, Înc? de la c?derea În p?cat a protop?rinşilor, Dumnezeu i-a f?cut omului promisiunea c? va fi izb?vit (Facerea 3, 15), iar Întreaga SfÎnt? Scriptur?, În special cea veterotestamentar?, cuprinde istoria f?g?duin?elor lui Dumnezeu către poporul evreu, dar şi către neamuri.
În limba ebraic? biblic? cuvÎntul folosit pentru promisiune sau f?g?duin?? era imrah,Înrudindu-se din punct de vedere semantic cu termeni precum berith (leg?mÎnt);mishpat (porunc?); tora (lege).[1] În limba romÎn? Îns?, sinonim? cu termenii de promisiune, sau f?g?duin?? este expresia a-şi da cuvÎntul, aceasta avÎnd un profund caracter scripturistic şi cultic, deoarece În Evanghelia SfÎntului Ioan, CuvÎntul este identificat cu Hristos Întrupat: „şi CuvÎntul S-a f?cut trup şi S-a s?l??luit Între noi şi am v?zut slava Lui” (Ioan 1,14). De fapt În persoana lui Hristos CuvÎntul sunt ?mplinite toate f?g?duin?ele cuprinse În Vechiul Testament, El este Persoana prin excelen?? care se jertfe?te şi se ofer? În cadrul fiec?rei Sfinte Liturghii ca ?mplinire a f?g?duin?ei mÎntuitoare a lui Dumnezeu către neamul omenesc: „Cel se se sf?r?m? şi nu se desparte, Cel ce se mÎnÎnc? pururea şi niciodat? nu se sf?r?e?te, ci pe cei ce se ?mp?rt??esc şi sfin?e?te”[2] Prin urmare, cel care-şi d? cuvÎntul liturghise?te, ?l ofer? pe Hristos care este În el, drept cheza? al ?mplinirii faptelor celor bune şi mÎntuitoare promise, Într-un viitor care nu-i aparşine şi care poate fi aureolat de slava conlucr?rii cu harul lui Dumnezeu. De aceea, poate c? s-ar c?dea s? avem o responsabilitate mai mare fa?? de ceea ce rostim şi mai cu seam? fa?? de ceea ce promitem deoarece cuvÎntul este lucr?tor, liturghisitor, cu at?t mai mult cu c?t avem şi modelul scripturistic al f?g?duin?elor lui Dumnezeu care nu au r?mas ne?mplinite.
Practic, toate profeşiile mesianice vechitestamentare se constituie Într-o sum? de f?g?duin?e care aparşin aceluiaşi plan al lui Dumnezeu ce În permanen?? a fost ?mbog?şit; plecÎnd de la Gr?dina Edenului În care a fost promis? „s?mÎn?a”, pÎn? la ?mp?r?şia f?r? de sf?rşit a lui Dumnezeu „cer nou şi pămînt nou”.[3]
În Vechiul Testament o expresie uzual? este dabar Yahweh (cuvÎntul Domnului), care din 241 de ocuren?e, de 225 de ori este folosit? ca terminus technicus pentru descoperirea profetic? a cuvÎntului lui Dumnezeu. Semnificativ este faptul c? deşi vorbesc de „cuvÎnt”, vederea şi viziunile reprezint? cheia experien?elor profeşilor În relaşia cu Dumnezeu[4]: „şi a zis Domnul către mine: «Ce vezi tu Amos?» şi am zis: O cumpÎn? de plumb. şi mi-a r?spuns Domnul: «Iat? Eu voi pune cumpÎna cea de plumb În mijlocul poporului Meu Israel şi de aici Încolo nu-l voi mai cru?a»”(Amos 7,8), la fel şi În cazul profetului Miheia: „şi a zis el: «Iat?, v?d pe toşi Israelişii ?mpr??tiaşi prin munşi, ca oile ce n-au p?stor. şi a zis Domnul: «Ei n-au domn, s? se Întoarc? fiecare cu pace la casa sa»” (3 Regi 22,17). A?adar cuvÎntul era doar un mijloc de transmitere a viziunilor ce exprimau voin?a lui Dumnezeu. Folosirea expresiei „a?a grşie?te Domnul” indic? faptul c? profetul era mai mult dec?t un intermediar al mesajului lui Dumnezeu (Avacum 2, 1-3; Iov 4, 12-17), fiind chiar un interpret al acestuia, ca cel care „primea, În?elegea şi credea” mesajul divin.[5] Transmiterea mesajului lui Dumnezeu implica responsabilitatea profetului fa?? de El, dar şi fa?? de cei c?rora mesejul le era adresat, o responsabilitate ce trebuia ?mplinit? În duh de jertfelnicie, ca o Liturghie a chem?rii Întregii lumi la via??.
sursa: www.vrÎne?ti.blogspot.com

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.