versiunea moldoveneasca русская версия


Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

19 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în satul Cuhnesti, raionul Glodeni a avut loc festivalul concurs raional al cântecului sacru pascal cu genericul „SUB LUMINA ÎNVIERII”. Evenimentul a fost organizat de consiliul raional și secția Cultură din Glodeni, primăria și biserica din Cuhnești, în parteneriat cu protoieria Glodeni. Colectivele corale au adus jertfă de laudă, prin care L-au slavit pe Mielul Blând, Mântuitorul și Salvatorul omenirii. Printre cele mai onorabile coruri s-a remarcat corul de preoți ai blagociniei Glodeni, dar și corul select al orașului Dorohoi. La final au fost... 

Festivalul pascal din satul Chetriș

Festivalul pascal din satul Chetriș

18 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în frumoasa curte a bisericii „Sf.Ier.Nicolae” din satul Chetriș, raionul Fălești s-a petrecut festivalul pascal al blagociniei Fălești 2, cu genericul „Cânta-voi Dumnezeului meu”, ediţia a VII-a, organizat de către Secţia raională Cultură şi Turism în colaborare cu blagocinia 2 din raionul Făleşti. Debutul evenimentului a avut loc în biserică, prin rugăciunea de binecuvântare, săvârșită de blagocinul sectorului Fălești 2 – protoiereul Oleg Fistican și parohul bisericii – protoiereul Igor Bumbac.  

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

17 апреля 2017

Ce am sărbătorit? Am serbat că Iisus Hristos a înviat, serbăm biruința, bucurându-ne ca vrăjmașul a fost învins, moartea a fost omorâtă, iadul s-a zdrobit, zapisul nostru de condamnare a fost rupt (Col.2,14), am fost grațiați (In.1,16). Suntem fericiți că însuși Împăratul nostru ne-a îndemnat să ne bucurăm și să nu ne mai temem (Mt.28,9-10). Învierea lui Hristos nu este o simplă revenire la viața pământească, ci începutul altei vieți: viața veșnică, începutul erei eshatologice. De aceea, Biserica Ortodoxă cântă în ziua de Paști: „Prăznuim astăzi omorârea... 

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

16 апреля 2017

De sărbătoarea sărbătorilor, Învierea Domnului din morți, Preasfințitul Marchel a transmis enoriașilor catedralei, lumină din lumina focului haric. La această slujbă au participat clericii și slujitorii catedralei, dar și foarte mulți credincioși, veniți pentru a primi Lumina Sfântă, pentru a se ruga împreună cu arhipăstorul lor, pentru a se saluta mai întâi în biserică cu „Hristos a înviat”, dar și pentru a sfinți prinoasele. Particularitatea sfintei Liturghii a fost citirea ierarhică a pastoralelor: patriarhală, mitropolitană și episcopală, precum și sfințirea... 

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

15 апреля 2017

Hristos, Înviat din morți, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpînire asupra Lui. (Rom. 6.9) Iubiții mei frați și surori, să mulțumim bunului nostru Dumnezeu care L-a înviat din morți pe Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos (I Cor. 6.14), distrugînd astfel puterea purtătoare de moarte a vicleanului, ca să încolțească sîmburele nădejdii noastre spre învierea și mîntuirea sufletului omenesc, de care eram lipsiți pentru căderea strămoșilor. Învierea din morți a Mîntuitorului nostru Iisus Hristos este Taină, Lumină și Iubire negrăită, scrie Sf. Grigore Teologul:... 

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

14 апреля 2017

Vinerea Patimilor este cea mai aspră zi de post, pentru că Biserica face pomenirea răstignirii Domnului şi punerii Lui în mormânt. Evenimentul a fost retrăit vineri seara la catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”, de către Preasfinţitul Marchel, clerul şi poporul acestei catedrale. Prohodul şi înconjurarea bisericii cu sfântul epitaf au fost cele mai semnificative momente al acestei zile. Însă tristețea zilei de vineri va fi eclipsată de bucuria Învierii Domnului, care va fi sărbătorită în noaptea de Paști, la care vă chemăm pe toți.  

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

13 апреля 2017

În seara din Joia Patimilor, în bisericile ortodoxe se oficiază o slujbă deosebit de sobră și umilă. Sentimentul de tristețe este aprofundat prin citirea celor 12 Evanghelii, în care se amintește despre suferința Mântuitorului, despre pătimirea Sa, despre umilirea, biciuirea, moartea pe cruce și îngroparea Lui. Aceste ultime evenimente din viața pământească a Domnului nostru Iisus Hristos au fost trăite intens  

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

10 апреля 2017

În perioada 2 mai – 19 mai, 2017, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, invită în special preoții-profesori de Religie la cursuri de formare continuă sau altfel spus, pentru a obține modulul psiho-pedagogic. Acest modul este obligatoriu pentru cei care predau Religia, dar este foarte util și pentru toți doritorii de formare profesională. Condiții: 1. Durata studiilor: 2 mai – 19 mai, deci 3 săptămâni (15 zile), de luni până vineri.  

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

6 апреля 2017

Joi, 6 aprilie 2017, Preasfințitul Marchel s-a deplasat la ambasada Federației Ruse din Chișinău, pentru a exprima sincere condoleanțe familiilor îndoliate, ca urmare a atacului de la metroul din Sankt Petersburg, pentru care a depus flori. Ierarhul s-a rugat pentru odihna răposaților, dar și pentru însătoșirea celor răniți.  

Edictul de la Milan — libertatea credin?ei cre?tine

Anul esta se ?mplinesc 1700 de ani de cÎnd la Milan (Mediolanum), ?mp?raşii romani Constantin şi Licinius au trimis o scrisoare tuturor guvernatorilor din imperiu prin care religiei cre?tine i se acordau drepturile cuvenite pÎn? atunci doar cultelor p?gÎne. Edictul (sau decretul) de la Milan, din februarie 313 consfin?ea, nu numai Încetarea oric?ror persecuşii ?mpotriva cre?tinilor, dar acorda acestora drepturi şi libert?şi de care nu se mai bucuraser? vreodat? În Imperiul Roman.

În Edict se legifera: „Eu, Constantin Augustul, c?t şi eu, Licinius Augustus, cÎnd ne-am reunit În chip fericit la Milano şi am luat În discuşie toate aspectele privind binele şi siguran?a public?, am socotit de cuviin?? c? trebuie s? reglement?m În primul rÎnd – printre alte dispozişii menite s? asigure viitorul majorit?şii cet??enilor – pe acelea care se refer? la respectul fa?? de Divinitate, astfel Înc?t s? oferim şi cre?tinilor, ca şi tuturor celorlalţi oameni, libera posibilitate de a urma fiecare credin?a pe care o alege, pentru ca orice natur? divin? exist? În s?la?urile cere?ti s? se poat? Îndupleca şi manifesta În chip favorabil fa?? de noi şi fa?? de toşi cei aflaşi sub obl?duirea noastr?.

De aceea am considerat – În spiritul unei politici sÎn?toase şi pe deplin Îndrept?şite – c? este necesar s? decidem ca nici unui om s? nu i se mai refuze aceast? opşiune, fie c? s-a legat suflete?te de religia cre?tinilor, fie de alt cult despre care simte c? este cel mai potrivit pentru sine: a?a Înc?t Divinitatea Suprem?, a c?rei cinstire o respect?m cu inimi eliberate, s? ne poat? ?mp?rt?şi Întru toate obiÎnuitele Sale favoruri şi semne de bunăvoin??.

Se cuvine, a?adar, ca Excelen?a Ta s? afle ce am hot?r?t: ca – suprimÎnd În Întregime toate restricşiile ce erau conşinute În documentele expediate anterior pentru birourile tale cu privire la numele de cre?tini – s? abolim prevederile ce ni s-au p?rut Întru totul sinistre şi strşine de clemen?a noastr? şi s? permitem de acum Înainte oric?ruia dintre cei ce nutresc voin?a de a urma religia cre?tinilor s? o poat? face În mod liber şi pe fa??, departe de orice temere şi tulburare (din afar?).

Am crezut c? este necesar s? aducem la cuno?tin?? solicitudinii tale aceste decizii c?t mai pe larg, spre a te convinge c? le-am acordat numişilor cre?tini Îng?duin?a deplin? şi absolut? de a-şi practica religia”.

Dup? Edictul din 313, ?mp?ratul Constantin a comandat construirea unei bazilici În cinstea Apostolului Pavel şi la sugestia Papei Silvestru (314-335) („Eodem tempore fecit Constantinus basilicam Beato Apostolo ex suggestione Silvestri episcopi”), a depus osemintele Într-o racl? de bronz. Este m?rturia pe care o g?sim În Liber Pontificalis, un fel de istorie bisericeasc?.

Iubind unitatea Bisericii, SfÎntul Constantin a intervenit pentru stingerea schismei donatiste care izbucnise În Africa de Nord şi a convocat, la 1 august 314, pe toşi episcopii occidentali Într-un sinod la Arelatae (Arles), În sudul Galliei. Era primul sinod convocat de un ?mp?rat roman. Sinodul a confirmat pe Cecilianus al Carthaginei În rangul de episcop şi l-a condamnat pe Donatus şi pe adepşii sşi.

CÎnd comunit?şile cre?tine din Orient au fost adÎnc tulburate de erezia lui Arie din Alexandria, care nega dumnezeirea MÎntuitorului Hristos, SfÎntul Constantin a convocat pe toşi episcopii cre?tini În primul sinod ecumenic. Întrunit la 20 mai 325, În palatul imperial din Niceea (În Bithynia Asiei Mici), sinodul a fost deschis printr-o cuvÎntare În limba latin?, rostit? de SfÎntul Constantin. CondamnÎndu-l pe Arie şi adepşii lui, sinodalii au proclamat În renumitul Simbol de Credin?? (Crezul) de la Niceea, completat de al II-lea Sinod Ecumenic de la Constantinopol (381) c? Fiul lui Dumnezeu cel Întrupat este de-o fiin?? cu Dumnezeu-Tat?l. S-a fixat ca Sfintele Pa?ti s? fie serbate de cre?tini În duminica I dup? luna plin? ce urmeaz? echinocşiului de prim?var?. şedinţa de Închidere a avut loc la 25 august 325 iar hot?r?rile (canones) au c?p?tat putere de lege şi au fost aduse la cuno?tin?? În toate p?rşile imperiului pentru a fi respectate.

A?a cum Biserica a v?zut În persoana Sfinţilor Apostoli pe fondatorii ?mp?r?şiei, manifestarea lui Dumnezeu pe pămînt, fundamentele e?afodajului divin, al c?rei „piatr? din capul unghiului” este Hristos, În persoana SfÎntului Constantin cel Mare, ea a v?zut pe cel Întocmai-cu-Apostolii, Întemeietorul universalit?şii şi al mondialit?şii vizibile a Bisericii.

În persoana lui Constantin cel Mare, În propria sa recunoa?tere de către stat, Biserica a În?eles c? adev?rul naturii sale universale, asumarea lumii, transfigurarea ei În ?mp?r?şia lui Dumnezeu, lua dimensiuni istorice concrete.

Biserica ?şi asum? Întreaga via?? a omului, firea sa, adic? modul universal al vieşii umane, instituşiile, organizarea, „?tiin?a politic?”, credin?a omului În Dumnezeu.

Preot dr. Constantin Leonte


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.