versiunea moldoveneasca русская версия


Pomenind pe sfântul Alexandru Nevski

Pomenind pe sfântul Alexandru Nevski

6 декабря 2017

Miercuri, 6 decembrie 2017, în biserica „Sfânta Treime” din satul Scumpia, raionul Fălești, a fost oficiată sfânta Liturghie de către un sobor de preoți, avându-l protos pe protoiereul-blagocin Anatolie Negură. Slujba a fost prilejuită de sărbătorirea onomastică a ocrotitorului ceresc al părintelui – paroh Alexandru Negură, la care au participat mulți creștini, membrii familiei, prieteni, iar răspunsurile la strană au răsunat armonios de un cor din municipiul Ungheni. Cel mai emoționant moment a fost adresarea enoriașilor față de paroh cu cuvinte de felicitare și... 

Adunarea preoților din raionul Fălești.

Adunarea preoților din raionul Fălești.

5 декабря 2017

Marți, 5 decembrie 2017, în biserica „Sf.M.Mc.Dimitrie” din orașul Fălești, sectorul Gara Feroviară, a avut loc adunarea clericilor din raionul Fălești. Întrunirea a debutat cu rugăciunile pentru mărturisirea slujitorilor altarului, săvârșită de arhimandritul Zosima Aftene. A urmat consfătuirea preoților pe marginea celor mai importante teme curente de ordin intern și administrativ. A urmat spovedania parohilor și încheierea cu rugăciunea finală a Axionului.  

Lumina liturgică în satul Danu

Lumina liturgică în satul Danu

29 ноября 2017

Marţi, 14 noiembrie 2017, enoriaşii satului Danu, raionul Glodeni, împreună cu preotul-paroh Veaceslav Spijavca au găzduit slujba sobornicească a preoţilor din circumscripţia Glodeni. Atât sfânta Liturgie cât şi Te-deumul de mulţumire au fost coordonate de către părintele-protopop Victor Guleac, care la final a venit cu un cuvânt de învăţătură şi de mulțumire. De asemenea, după slujbă părintele Roman Oraşan a ţinut un discurs eminent despre sfinţi şi sfinţenii. La serviciul divin au asistat şi autorităţile locale, ceea ce relevă o apartenență vie cu Biserica.  

Приглашение на повышения квалификации по направлению «Основы духовно-нравственной культуры»

Приглашение на повышения квалификации по направлению «Основы духовно-нравственной культуры»

29 ноября 2017

С 8 по 17 января в Московской духовной академии на территории Свято-Троицкой Сергиевой Лавры пройдет обучение по программе повышения квалификации для педагогов и специалистов с высшим и средним профессиональным образованием. Также в эти дни мы предлагаем всем желающим углубить свои знания о вере, освоив курс «Основы Православия».... 

Educația fără Religie înseamnă școală fără suflet, neam fără Dumnezeu, fără identitate.

Educația fără Religie înseamnă școală fără suflet, neam fără Dumnezeu, fără identitate.

24 ноября 2017

„Educaţia este cea mai puternică armă pe care o poţi folosi pentru a schimba lumea” (Nelson Mandela). Joi, 23 noiembrie 2017, în gimnaziul ,,Sergiu Rădăuțan” din satul Iezăreni Vechi, raionul Sîngerei, s-a desfășurat Atelierul de formare continuă a profesorilor de Religie din instituțiile de învățămînt preuniversitar cu genericul „Asigurarea calității procesului educațional prin promovarea strategiilor didactice în cadrul orelor de religie”.  

Reportaj din satul Clococenii Vechi

Reportaj din satul Clococenii Vechi

24 ноября 2017

 

Slujbă omagială în Scumpia

Slujbă omagială în Scumpia

24 ноября 2017

Joi, 24 noiembrie 2017, în ziua pomenirii sfântului mucenic Mina, în biserica „Sfânta Treime” din satul Scumpia, raionul Fălești, a fost oficiată sfânta Liturghie de un sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Alexandru Negură. Slujba a fost prilejuită de aniversarea a 15 ani de slujire preoțească ai părintelui-paroh Alexandru. La sărbătoare au participat cei mai râvnitori credincioși, dar și ctitorii sfântului locaș. Particularitatea zilei a fost marcată de  

La hramul bisericii din s.Musteață

La hramul bisericii din s.Musteață

21 ноября 2017

Ziua de 21 noiembrie 2017, când facem pomenirea Sfinților Arhistrategi Mihail și Gavriil, este ziua hramului bisericii noi din satul Musteață, raionul Fălești. Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor de preoți, avându-l ca protos pe părintele-blagocin și totodată parohul bisericii, protoiereul Oleg Fistican. Alături de sfinția sa a coliturghisit prot. Ioan Vidmichi, din s. Văleni, r.Cahul și prot. Iulian Procopciuc, din s.Andrușul-de-Sus, r.Cahul, originari din satul Musteață. La finalul slujbei a fost  

Sfinții Arhangheli serbați în Sîngerei

Sfinții Arhangheli serbați în Sîngerei

21 ноября 2017

Marți, 21 noiembrie 2017, cînd sunt pomeniți Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, una din bisericile orașului Sîngerei și-a serbat Hramul. Sfînta Liturghie a fost săvărșită de un sobor de preoți și diaconi, avândul ca protos pe protoiereul Maxim Guzun, blagocinul raionului Sîngerei și parohul bisericii. Printre cei prezenți la sfînta sărbătoare a fost și primarul orașului Gheorghe Brașovschi și alți funcționari publici. La finalul sfintei Liturghii a fost săvîrșit un Te-Deum de mulțumire, după care a urmat tradiționala agapa frățească.  

Liturghie aniversară în s.Pînzăreni.

Liturghie aniversară în s.Pînzăreni.

20 ноября 2017

În ajunul hramului, luni, 20 noiembrie 2017, în biserica „Sf.Arh.Mihail și Gavriil” din satul Pînzăreni, raionul Fălești, a fost oficiată sfânta Liturghie de un sobor de preoți, avându-l ca protos pe părintele-blagocin Anatolie Negură. Slujba a fost prilejuită de aniversarea a 30 de ani de viață ai părintelui-paroh Nicolae Fusu. Sărbătoarea a fost înfrumusețată de interpetarea liturgică a corului Axion, format din preoți și preotese. Din numele confraților preoți, dar și a enoriașilor părintele-blagocin Anatolie i-a adresat omagiatului părinte Nicolae sincere... 

Edictul de la Milan — libertatea credin?ei cre?tine

Anul esta se ?mplinesc 1700 de ani de cÎnd la Milan (Mediolanum), ?mp?raşii romani Constantin şi Licinius au trimis o scrisoare tuturor guvernatorilor din imperiu prin care religiei cre?tine i se acordau drepturile cuvenite pÎn? atunci doar cultelor p?gÎne. Edictul (sau decretul) de la Milan, din februarie 313 consfin?ea, nu numai Încetarea oric?ror persecuşii ?mpotriva cre?tinilor, dar acorda acestora drepturi şi libert?şi de care nu se mai bucuraser? vreodat? În Imperiul Roman.

În Edict se legifera: „Eu, Constantin Augustul, c?t şi eu, Licinius Augustus, cÎnd ne-am reunit În chip fericit la Milano şi am luat În discuşie toate aspectele privind binele şi siguran?a public?, am socotit de cuviin?? c? trebuie s? reglement?m În primul rÎnd – printre alte dispozişii menite s? asigure viitorul majorit?şii cet??enilor – pe acelea care se refer? la respectul fa?? de Divinitate, astfel Înc?t s? oferim şi cre?tinilor, ca şi tuturor celorlalţi oameni, libera posibilitate de a urma fiecare credin?a pe care o alege, pentru ca orice natur? divin? exist? În s?la?urile cere?ti s? se poat? Îndupleca şi manifesta În chip favorabil fa?? de noi şi fa?? de toşi cei aflaşi sub obl?duirea noastr?.

De aceea am considerat – În spiritul unei politici sÎn?toase şi pe deplin Îndrept?şite – c? este necesar s? decidem ca nici unui om s? nu i se mai refuze aceast? opşiune, fie c? s-a legat suflete?te de religia cre?tinilor, fie de alt cult despre care simte c? este cel mai potrivit pentru sine: a?a Înc?t Divinitatea Suprem?, a c?rei cinstire o respect?m cu inimi eliberate, s? ne poat? ?mp?rt?şi Întru toate obiÎnuitele Sale favoruri şi semne de bunăvoin??.

Se cuvine, a?adar, ca Excelen?a Ta s? afle ce am hot?r?t: ca – suprimÎnd În Întregime toate restricşiile ce erau conşinute În documentele expediate anterior pentru birourile tale cu privire la numele de cre?tini – s? abolim prevederile ce ni s-au p?rut Întru totul sinistre şi strşine de clemen?a noastr? şi s? permitem de acum Înainte oric?ruia dintre cei ce nutresc voin?a de a urma religia cre?tinilor s? o poat? face În mod liber şi pe fa??, departe de orice temere şi tulburare (din afar?).

Am crezut c? este necesar s? aducem la cuno?tin?? solicitudinii tale aceste decizii c?t mai pe larg, spre a te convinge c? le-am acordat numişilor cre?tini Îng?duin?a deplin? şi absolut? de a-şi practica religia”.

Dup? Edictul din 313, ?mp?ratul Constantin a comandat construirea unei bazilici În cinstea Apostolului Pavel şi la sugestia Papei Silvestru (314-335) („Eodem tempore fecit Constantinus basilicam Beato Apostolo ex suggestione Silvestri episcopi”), a depus osemintele Într-o racl? de bronz. Este m?rturia pe care o g?sim În Liber Pontificalis, un fel de istorie bisericeasc?.

Iubind unitatea Bisericii, SfÎntul Constantin a intervenit pentru stingerea schismei donatiste care izbucnise În Africa de Nord şi a convocat, la 1 august 314, pe toşi episcopii occidentali Într-un sinod la Arelatae (Arles), În sudul Galliei. Era primul sinod convocat de un ?mp?rat roman. Sinodul a confirmat pe Cecilianus al Carthaginei În rangul de episcop şi l-a condamnat pe Donatus şi pe adepşii sşi.

CÎnd comunit?şile cre?tine din Orient au fost adÎnc tulburate de erezia lui Arie din Alexandria, care nega dumnezeirea MÎntuitorului Hristos, SfÎntul Constantin a convocat pe toşi episcopii cre?tini În primul sinod ecumenic. Întrunit la 20 mai 325, În palatul imperial din Niceea (În Bithynia Asiei Mici), sinodul a fost deschis printr-o cuvÎntare În limba latin?, rostit? de SfÎntul Constantin. CondamnÎndu-l pe Arie şi adepşii lui, sinodalii au proclamat În renumitul Simbol de Credin?? (Crezul) de la Niceea, completat de al II-lea Sinod Ecumenic de la Constantinopol (381) c? Fiul lui Dumnezeu cel Întrupat este de-o fiin?? cu Dumnezeu-Tat?l. S-a fixat ca Sfintele Pa?ti s? fie serbate de cre?tini În duminica I dup? luna plin? ce urmeaz? echinocşiului de prim?var?. şedinţa de Închidere a avut loc la 25 august 325 iar hot?r?rile (canones) au c?p?tat putere de lege şi au fost aduse la cuno?tin?? În toate p?rşile imperiului pentru a fi respectate.

A?a cum Biserica a v?zut În persoana Sfinţilor Apostoli pe fondatorii ?mp?r?şiei, manifestarea lui Dumnezeu pe pămînt, fundamentele e?afodajului divin, al c?rei „piatr? din capul unghiului” este Hristos, În persoana SfÎntului Constantin cel Mare, ea a v?zut pe cel Întocmai-cu-Apostolii, Întemeietorul universalit?şii şi al mondialit?şii vizibile a Bisericii.

În persoana lui Constantin cel Mare, În propria sa recunoa?tere de către stat, Biserica a În?eles c? adev?rul naturii sale universale, asumarea lumii, transfigurarea ei În ?mp?r?şia lui Dumnezeu, lua dimensiuni istorice concrete.

Biserica ?şi asum? Întreaga via?? a omului, firea sa, adic? modul universal al vieşii umane, instituşiile, organizarea, „?tiin?a politic?”, credin?a omului În Dumnezeu.

Preot dr. Constantin Leonte


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.