versiunea moldoveneasca русская версия


Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

19 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în satul Cuhnesti, raionul Glodeni a avut loc festivalul concurs raional al cântecului sacru pascal cu genericul „SUB LUMINA ÎNVIERII”. Evenimentul a fost organizat de consiliul raional și secția Cultură din Glodeni, primăria și biserica din Cuhnești, în parteneriat cu protoieria Glodeni. Colectivele corale au adus jertfă de laudă, prin care L-au slavit pe Mielul Blând, Mântuitorul și Salvatorul omenirii. Printre cele mai onorabile coruri s-a remarcat corul de preoți ai blagociniei Glodeni, dar și corul select al orașului Dorohoi. La final au fost... 

Festivalul pascal din satul Chetriș

Festivalul pascal din satul Chetriș

18 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în frumoasa curte a bisericii „Sf.Ier.Nicolae” din satul Chetriș, raionul Fălești s-a petrecut festivalul pascal al blagociniei Fălești 2, cu genericul „Cânta-voi Dumnezeului meu”, ediţia a VII-a, organizat de către Secţia raională Cultură şi Turism în colaborare cu blagocinia 2 din raionul Făleşti. Debutul evenimentului a avut loc în biserică, prin rugăciunea de binecuvântare, săvârșită de blagocinul sectorului Fălești 2 – protoiereul Oleg Fistican și parohul bisericii – protoiereul Igor Bumbac.  

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

17 апреля 2017

Ce am sărbătorit? Am serbat că Iisus Hristos a înviat, serbăm biruința, bucurându-ne ca vrăjmașul a fost învins, moartea a fost omorâtă, iadul s-a zdrobit, zapisul nostru de condamnare a fost rupt (Col.2,14), am fost grațiați (In.1,16). Suntem fericiți că însuși Împăratul nostru ne-a îndemnat să ne bucurăm și să nu ne mai temem (Mt.28,9-10). Învierea lui Hristos nu este o simplă revenire la viața pământească, ci începutul altei vieți: viața veșnică, începutul erei eshatologice. De aceea, Biserica Ortodoxă cântă în ziua de Paști: „Prăznuim astăzi omorârea... 

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

16 апреля 2017

De sărbătoarea sărbătorilor, Învierea Domnului din morți, Preasfințitul Marchel a transmis enoriașilor catedralei, lumină din lumina focului haric. La această slujbă au participat clericii și slujitorii catedralei, dar și foarte mulți credincioși, veniți pentru a primi Lumina Sfântă, pentru a se ruga împreună cu arhipăstorul lor, pentru a se saluta mai întâi în biserică cu „Hristos a înviat”, dar și pentru a sfinți prinoasele. Particularitatea sfintei Liturghii a fost citirea ierarhică a pastoralelor: patriarhală, mitropolitană și episcopală, precum și sfințirea... 

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

15 апреля 2017

Hristos, Înviat din morți, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpînire asupra Lui. (Rom. 6.9) Iubiții mei frați și surori, să mulțumim bunului nostru Dumnezeu care L-a înviat din morți pe Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos (I Cor. 6.14), distrugînd astfel puterea purtătoare de moarte a vicleanului, ca să încolțească sîmburele nădejdii noastre spre învierea și mîntuirea sufletului omenesc, de care eram lipsiți pentru căderea strămoșilor. Învierea din morți a Mîntuitorului nostru Iisus Hristos este Taină, Lumină și Iubire negrăită, scrie Sf. Grigore Teologul:... 

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

14 апреля 2017

Vinerea Patimilor este cea mai aspră zi de post, pentru că Biserica face pomenirea răstignirii Domnului şi punerii Lui în mormânt. Evenimentul a fost retrăit vineri seara la catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”, de către Preasfinţitul Marchel, clerul şi poporul acestei catedrale. Prohodul şi înconjurarea bisericii cu sfântul epitaf au fost cele mai semnificative momente al acestei zile. Însă tristețea zilei de vineri va fi eclipsată de bucuria Învierii Domnului, care va fi sărbătorită în noaptea de Paști, la care vă chemăm pe toți.  

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

13 апреля 2017

În seara din Joia Patimilor, în bisericile ortodoxe se oficiază o slujbă deosebit de sobră și umilă. Sentimentul de tristețe este aprofundat prin citirea celor 12 Evanghelii, în care se amintește despre suferința Mântuitorului, despre pătimirea Sa, despre umilirea, biciuirea, moartea pe cruce și îngroparea Lui. Aceste ultime evenimente din viața pământească a Domnului nostru Iisus Hristos au fost trăite intens  

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

10 апреля 2017

În perioada 2 mai – 19 mai, 2017, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, invită în special preoții-profesori de Religie la cursuri de formare continuă sau altfel spus, pentru a obține modulul psiho-pedagogic. Acest modul este obligatoriu pentru cei care predau Religia, dar este foarte util și pentru toți doritorii de formare profesională. Condiții: 1. Durata studiilor: 2 mai – 19 mai, deci 3 săptămâni (15 zile), de luni până vineri.  

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

6 апреля 2017

Joi, 6 aprilie 2017, Preasfințitul Marchel s-a deplasat la ambasada Federației Ruse din Chișinău, pentru a exprima sincere condoleanțe familiilor îndoliate, ca urmare a atacului de la metroul din Sankt Petersburg, pentru care a depus flori. Ierarhul s-a rugat pentru odihna răposaților, dar și pentru însătoșirea celor răniți.  

Duminica OrtodoxieiНеделя 1-я Великого поста. Торжество Православия

Rabi, Tu esti Fiul lui Dumnezeu,
Tu esti ?mp?ratul lui Israel! (Ioan I, 49)
      Ast?zi este prima duminică din Postul Mare, numit? «Duminica Ortodoxiei» sau «a cinstirii sfintelor icoane». 

В день Торжества Православия мы празднуем церковное событие: заключение эпохи семи Вселенских соборов. На седьмом Вселенском соборе был провозглашен догмат об иконах, который говорит нам, что, став человеком, Бог стал изобразим, что воплощением Своим невидимый, непостижимый Господь приобрел человеческий лик, и что лик Божий может быть запечатлен линиями и красками; не как портрет, а как внутренний, таинственный образ Божий, познанный, пережитый, знаемый в Церкви.

      A trecut prima s?pt?mÎn? din SfÎntul Post, numit? şi «S?pt?mÎna Mare». Ne bucur?m c? bisericile iar?şi s-au umplut de credincioşi, c? aşi postit cu toşii şi c? v? Îndreptaşi cu credin?? şi evlavie spre Dumnezeu, MÎntuitorul şi n?dejdea noastr?.
      CuvÎntul  din Duminica Ortodoxiei trebuie s? Înceap?, cu Întrebarea: Ce este Ortodoxia?
    
Ortodoxia este adev?rata cunoa?tere a lui Dumnezeu şi cinstire a lui Dumnezeu. Ortodoxia este Închinarea la Dumnezeu În Duh şi Adev?r. Ortodoxia este proslăvirea lui Dumnezeu prin adev?rata Lui cunoa?tere şi Închinare la El. Ortodoxia este proslăvirea de către Dumnezeu, prin d?ruirea harului AtotsfÎntului Duh, a omului care sluje?te Lui cu adev?rat. Duhul este slava cre?tinilor (Ioan 7, 39). Unde nu este Duhul, acolo nu este Ortodoxie.
      Nu este Ortodoxie În Înv???turile şi filosof?rile omene?ti: În ele domne?te ?tiin?a cu nume mincinos, care e road? a c?derii. Ortodoxia este Înv???tura SfÎntului Duh, dat? de Dumnezeu oamenilor spre mÎntuire.  «Cine voie?te s? se mÎntuiasc?, mai Înainte de toate, se cade lui s? şin? credin?a soborniceasc? pe care dac? nu o va p?zi omul Întreag? şi f?r? de prihan?, f?r? nicio Îndoial?, va pieri pe veci».
        Biserica lui Hristos dreptm?ritoare pr?znuie?te ast?zi un mare a?ez?mÎnt apostolesc şi sobornicesc, anume cultul sfintelor icoane. Acesta s-a a?ezat prin hot?r?rea SfÎntului şi marelui Sinod Ecumenic al ?aptelea de la Niceea din anul 787, la care au luat parte trei sute ?aizeci şi ?apte de Sfinţi P?rinşi şi o sut? treizeci şi ?ase de arhimandrişi şi stareşi de Mănăstiri. Sinodul a fost condus din partea Bisericii Ortodoxe de R?s?rit de SfÎntul Tarasie, Patriarhul Constantinopolului. Din partea Bisericii de Apus, a fost Petru, Arhiepiscopul Romei, Însoşit de Petru, prezbiter şi egumen al Mănăstirii SfÎntul Sava din Roma, din partea Papei Adrian.
      Toşi ace?ti Sfinţi P?rinşi au hot?r?t cinstirea Sfintelor Icoane şi au dat anatema pe toşi ereticii lupt?tori de icoane, de la care mulşi sfinţi au suferit mari prigoane şi moarte timp de aproape dou? secole, de la Leon Isaurul, primul lupt?tor ?mpotriva sfintelor icoane, şi pÎn? la Teofil, cel de pe urm?. Dup? moartea lui Teofil, prin r?vna ?mp?r?tesei Teodora şi a Sfinţilor P?rinşi, s-a stabilit din nou dreapta credin?? şi cinstirea sfintelor icoane, cum a fost şi pe vremea MÎntuitorului şi a Sfinţilor Apostoli, c?ci Iisus Hristos, prin minune nef?cut? de mşini, a zugr?vit chipul fe?ei Sale pe mahram? şi l-a trimis lui Avgar, regele Edesei. Dup? tradişia apostolic?, sfÎntul apostol şi evanghelist Luca, fiind mare pictor, a zugr?vit chipul Maicii Domnului cu Pruncul Iisus În bra?e pe cÎnd era ea În via??. Acest mare adev?r ?l adevere?te şi SfÎntul Sinod al 7-lea ecumenic, zicÎnd: «Noi p?str?m predaniile Bisericii, pe cele scrise, dar şi pe cele din tradişia nescris?»
      SfÎntul Ioan Damaschin, care a suferit mult pentru sfintele icoane, scrie despre ele: «În orice lucru este bine de cunoscut ce este În el adev?rat sau mincinos şi care este scopul lui, bun sau r?u». Tot a?a, cÎnd este vorba despre sfintele icoane, trebuie de cercetat dac? ele sunt adev?rate şi pentru care scop sunt f?cute. Dac? ele sunt adev?rate şi slujesc spre slava lui Dumnezeu şi a sfinţilor Lui, spre a Îndemna la fapte bune, spre Îndreptarea f?r? de prihan? şi spre mÎntuirea sufletelor, apoi noi trebuie s? le primim şi s? le cinstim, Îns? nu În alt fel, dec?t ca pe Închipuiri, ca pilde, ca exemple, ca pe ni?te c?rşi pentru oameni, ca pe monumente.
Fiindc? nu toşi ?tiu a citi şi nu pot s? se Îndeletniceasc? cu citirea, P?rinşii au judecat ca toate faptele lui Hristos vrednice de m?rire s? le Închipuiasc? pe icoane care ar sluji la scurte amintiri. De multe ori se Înt?mpl? c? noi nu gÎndim la patimile MÎntuitorului, dar, Îndat? ce vedem icoana r?stignirii lui Hristos, ne aducem aminte de mÎntuitoarele Lui patimi, c?dem şi ne Închin?m, nu materialului, ci Celui ce este Închipuit.Asemenea este şi cu Închinarea, adic? ne Închin?m nu materialului din care este f?cut? Evanghelia sau Crucea, ci la aceea ce se Închipuie?te prin ele, adic? la puterea Duhului SfÎnt ce izvor??te din ele.
Noi nu ne Închin?m materialului din care sunt f?cute icoanele. Dac? Înaintea noastr? se afl? icoana Domnului, noi ne rug?m, zicÎnd: «Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ajut?-ne şi ne mÎntuie?te!» 
CÎnd ?mp?ratul iconomah, aidoma sectanşilor no?tri, afirma pe nedrept c? la cele ?ase Sinoade Ecumenice n-ar fi fost icoane şi c? despre dÎnsele nu s-a vorbit, atunci Papa Grigorie şi scria; «?mp?rate, vezi c? nimic nu s-a spus nici de pşine, nici de ap?, nici nu s-a spus c? se cuvine a mÎnca sau bea. Îns? tu ?tii, dup? tradişie, c? acest lucru este necesar pentru Întemeierea vieşii. A?a şi despre icoane era cunoscut din Tradişie. Înşişi arhiereii aduceau icoane la Sinod şi niciun om iubitor de Hristos nu porne?te la drum şi nu-şi face c?l?toria f?r? de icoane. A?a fac oamenii lucr?tori de fapte bune şi pl?cuşii lui Dumnezeu».
      SfÎntul Grigorie de Nyssa vorbe?te despre Închipuirea aducerii lui Isaac ca jertf? de către Avraam, icoana spre care, atunci cÎnd c?uta, v?rsa din ochi lacrimi de umilin??. El mai vorbe?te şi despre icoana sfÎntului şi Marelui mucenic Teodor Tiron şi despre icoana lui Hristos. Iar SfÎntul Ambrozie de Milan, vorbind despre vedeniile care le-a avut Înaintea descoperirii moa?telor sfinţilor mucenici, Ghervasie şi Protasie, m?rturisea c? i s-a ar?tat Apostolul Pavel, a?a cum este Închipuit pe icoan? (Scrisoarea 35).
      Pentru oamenii f?r? ?tiin?? de carte şi pentru copii, Sfintele Icoane sunt ca şi Biblia. Ceea ce În Biblie este tip?rit cu litere pe icoane este zugr?vit cu vopsele. De pild?, despre patimile MÎntuitorului nostru Iisus Hristos nu va putea citi În Biblie cel ce nu ?tie carte, Îns?, privind la icoanele reprezentÎnd suferin?ele lui Hristos, el va În?elege cu mintea ce este pictat pe icoane şi va simşi mai mult? evlavie În inima sa. Biserica lui Hristos cÎnt? a?a: «Pe Dumnezeu a-L vedea nu este cu putin?? oamenilor, spre Care nu cuteaz? a c?uta o?tile Îngere?ti…» şi În alt loc zice despre Maica Domnului: «Iar prin tine, Preacurat?, S-a ar?tat oamenilor CuvÎntul Întrupat, pe Care, m?rindu-L cu o?tirile cere?ti, pe tine te fericim».
     V? Îndemn, iubi?i credincio?i, s? continuaşi a posti tot postul, s? v? rugaşi, s? citişi c?t mai mult SfÎnta Scriptur?, s? faceşi dup? putere milostenie. Astfel veşi simşi bucurie şi pace În suflet.S?-l rug?m pe Fiul lui Dumnezeu s? Înt?reasc? dreapta credin?? şi evlavia ortodox?, ca s? biruim cu puterea Lui pe diavoli şi pe sectanşii hulitori, dar şi pe necredincioşi.Astfel s? trşim veÎnic În bucuria şi iubirea lui Dumnezeu. Amin.
Protodiacon Maxim Guzun, cleric la biserica
 Sf. Mare Mucenic Gheorghe din or.Sîngerei.

Как это дивно: у Бога – лик, и этот лик мы можем созерцать; и перед иконой, которая выражает церковный опыт, церковное знание о Боге, мы действительно можем преклонить колена с любовью, с благоговением, с нежностью. Бог стал одним из нас, не переставая быть непостижимым, великим Богом, самой Жизнью, самой Святостью, самой Непостижимостью. И вместе с этим по-новому озаряется слово Ветхого Завета о том, что мы созданы по образу Божию; каждый из нас – икона. Как это дивно! Взирая друг на друга, так же, как когда мы взираем на икону, мы можем взором веры, взором любви, взором богопочитания прозреть образ Божий.

Есть в Новом Завете слово о том, что нам надо отдавать кесарю кесарево и Богу – то, что принадлежит Богу. Сказано было это слово, когда Спасителю Христу был представлен динарий с запечатленным лицом, образом римского кесаря, и Он отозвался: отдавайте то, на что легла печать мира, печать власти, печать земли, тем, кому это дорого; а Богу отдавайте то, что запечатлено Его печатью… И каждый из нас – образ Божий, на каждом из нас эта печать, которая делает нас Божиими, и этого мы не можем отдать никому – только Богу.

И сегодняшний праздник икон говорит нам не только о рукописных иконах, не только о том, что Бог изобразим, что Бог стал человеком и у Него человеческий лик и образ; но говорит также, как нам надо относиться к тому, что каждый из нас – святая икона Божия. Как должны мы относиться к себе и друг другу, если только мы это понимаем, если только мы можем об этом вспомнить! Бывают иконы оскверненные, попранные, изуродованные человеческой злобой; и эти иконы нам делаются так дороги, словно это иконы-мученицы; эти иконы нам хочется оберечь, окружить любовью, охранить, потому что они так пострадали от человеческой неправды… Так должны мы смотреть и друг на друга, когда человека изуродовал грех, когда человек ранен, когда так трудно в нем прозреть красоту и славу Божию; тогда-то нам надо глубоко вглядеться в этот святой и оскверненный образ, тогда-то надо приложить весь труд, всю любовь, все благоговение наше, чтобы эта икона, не на древе написанная, а в душе человека, в облике и в образе его, очистилась, исцелилась, вновь освятилась, стала иконой во славу Божию.

И вот, вступим сегодня во вторую седмицу Великого поста, в конце которой святой Григорий Палама будет провозглашать славу человека, будет говорить, что Божия благодать, живущая в человеке, почивающая на нем, касающаяся его, исцеляющая, творящая его новым, что эта благодать – Сам Бог, вселяющийся в нас. Как благоговейно должны мы глядеть друг на друга, как трепетно и благоговейно относиться друг к другу, невзирая на наши немощи, слабости, грехи, ибо мы – образ: оскверненный и, однако, освященный. Аминь.

Митрополит Сурожский Антоний
Электронная библиотека
«Митрополит Антоний Сурожский»

www.zakonbozhiy.ru

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.