versiunea moldoveneasca русская версия


Au trecut la cele veșnice părintele Valeriu Dubenco și preoteasa Iraida.

Au trecut la cele veșnice părintele Valeriu Dubenco și preoteasa Iraida.

13 декабря 2017

În urma unui tragic accident rutier s-au stins din viața pământească protoiereul Valeriu Dubenco și preoteasa Iraida, care și-au dedicat viețile slujirii lui Dumnezeu și bisericii din satul Copăceni, raionul Sângerei. Adresăm sincere condoleanțe familiei îndurerate şi fiilor duhovniceşti. Ne rugăm ca Bunul Dumnezeu să odihnească sufletul părintelui Valeriu și preoteasa Iraida în Împărăția Sa și să mângîie sufletele celor rămași îndurerați de această despărțire.  

Pomenind pe sfântul Alexandru Nevski

Pomenind pe sfântul Alexandru Nevski

6 декабря 2017

Miercuri, 6 decembrie 2017, în biserica „Sfânta Treime” din satul Scumpia, raionul Fălești, a fost oficiată sfânta Liturghie de către un sobor de preoți, avându-l protos pe protoiereul-blagocin Anatolie Negură. Slujba a fost prilejuită de sărbătorirea onomastică a ocrotitorului ceresc al părintelui – paroh Alexandru Negură, la care au participat mulți creștini, membrii familiei, prieteni, iar răspunsurile la strană au răsunat armonios de un cor din municipiul Ungheni. Cel mai emoționant moment a fost adresarea enoriașilor față de paroh cu cuvinte de felicitare și... 

Adunarea preoților din raionul Fălești.

Adunarea preoților din raionul Fălești.

5 декабря 2017

Marți, 5 decembrie 2017, în biserica „Sf.M.Mc.Dimitrie” din orașul Fălești, sectorul Gara Feroviară, a avut loc adunarea clericilor din raionul Fălești. Întrunirea a debutat cu rugăciunile pentru mărturisirea slujitorilor altarului, săvârșită de arhimandritul Zosima Aftene. A urmat consfătuirea preoților pe marginea celor mai importante teme curente de ordin intern și administrativ. A urmat spovedania parohilor și încheierea cu rugăciunea finală a Axionului.  

Lumina liturgică în satul Danu

Lumina liturgică în satul Danu

29 ноября 2017

Marţi, 14 noiembrie 2017, enoriaşii satului Danu, raionul Glodeni, împreună cu preotul-paroh Veaceslav Spijavca au găzduit slujba sobornicească a preoţilor din circumscripţia Glodeni. Atât sfânta Liturgie cât şi Te-deumul de mulţumire au fost coordonate de către părintele-protopop Victor Guleac, care la final a venit cu un cuvânt de învăţătură şi de mulțumire. De asemenea, după slujbă părintele Roman Oraşan a ţinut un discurs eminent despre sfinţi şi sfinţenii. La serviciul divin au asistat şi autorităţile locale, ceea ce relevă o apartenență vie cu Biserica.  

Приглашение на повышения квалификации по направлению «Основы духовно-нравственной культуры»

Приглашение на повышения квалификации по направлению «Основы духовно-нравственной культуры»

29 ноября 2017

С 8 по 17 января в Московской духовной академии на территории Свято-Троицкой Сергиевой Лавры пройдет обучение по программе повышения квалификации для педагогов и специалистов с высшим и средним профессиональным образованием. Также в эти дни мы предлагаем всем желающим углубить свои знания о вере, освоив курс «Основы Православия».... 

Educația fără Religie înseamnă școală fără suflet, neam fără Dumnezeu, fără identitate.

Educația fără Religie înseamnă școală fără suflet, neam fără Dumnezeu, fără identitate.

24 ноября 2017

„Educaţia este cea mai puternică armă pe care o poţi folosi pentru a schimba lumea” (Nelson Mandela). Joi, 23 noiembrie 2017, în gimnaziul ,,Sergiu Rădăuțan” din satul Iezăreni Vechi, raionul Sîngerei, s-a desfășurat Atelierul de formare continuă a profesorilor de Religie din instituțiile de învățămînt preuniversitar cu genericul „Asigurarea calității procesului educațional prin promovarea strategiilor didactice în cadrul orelor de religie”.  

Reportaj din satul Clococenii Vechi

Reportaj din satul Clococenii Vechi

24 ноября 2017

 

Slujbă omagială în Scumpia

Slujbă omagială în Scumpia

24 ноября 2017

Joi, 24 noiembrie 2017, în ziua pomenirii sfântului mucenic Mina, în biserica „Sfânta Treime” din satul Scumpia, raionul Fălești, a fost oficiată sfânta Liturghie de un sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Alexandru Negură. Slujba a fost prilejuită de aniversarea a 15 ani de slujire preoțească ai părintelui-paroh Alexandru. La sărbătoare au participat cei mai râvnitori credincioși, dar și ctitorii sfântului locaș. Particularitatea zilei a fost marcată de  

La hramul bisericii din s.Musteață

La hramul bisericii din s.Musteață

21 ноября 2017

Ziua de 21 noiembrie 2017, când facem pomenirea Sfinților Arhistrategi Mihail și Gavriil, este ziua hramului bisericii noi din satul Musteață, raionul Fălești. Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor de preoți, avându-l ca protos pe părintele-blagocin și totodată parohul bisericii, protoiereul Oleg Fistican. Alături de sfinția sa a coliturghisit prot. Ioan Vidmichi, din s. Văleni, r.Cahul și prot. Iulian Procopciuc, din s.Andrușul-de-Sus, r.Cahul, originari din satul Musteață. La finalul slujbei a fost  

Sfinții Arhangheli serbați în Sîngerei

Sfinții Arhangheli serbați în Sîngerei

21 ноября 2017

Marți, 21 noiembrie 2017, cînd sunt pomeniți Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, una din bisericile orașului Sîngerei și-a serbat Hramul. Sfînta Liturghie a fost săvărșită de un sobor de preoți și diaconi, avândul ca protos pe protoiereul Maxim Guzun, blagocinul raionului Sîngerei și parohul bisericii. Printre cei prezenți la sfînta sărbătoare a fost și primarul orașului Gheorghe Brașovschi și alți funcționari publici. La finalul sfintei Liturghii a fost săvîrșit un Te-Deum de mulțumire, după care a urmat tradiționala agapa frățească.  

Duminica OrtodoxieiНеделя 1-я Великого поста. Торжество Православия

Rabi, Tu esti Fiul lui Dumnezeu,
Tu esti ?mp?ratul lui Israel! (Ioan I, 49)
      Ast?zi este prima duminică din Postul Mare, numit? «Duminica Ortodoxiei» sau «a cinstirii sfintelor icoane». 

В день Торжества Православия мы празднуем церковное событие: заключение эпохи семи Вселенских соборов. На седьмом Вселенском соборе был провозглашен догмат об иконах, который говорит нам, что, став человеком, Бог стал изобразим, что воплощением Своим невидимый, непостижимый Господь приобрел человеческий лик, и что лик Божий может быть запечатлен линиями и красками; не как портрет, а как внутренний, таинственный образ Божий, познанный, пережитый, знаемый в Церкви.

      A trecut prima s?pt?mÎn? din SfÎntul Post, numit? şi «S?pt?mÎna Mare». Ne bucur?m c? bisericile iar?şi s-au umplut de credincioşi, c? aşi postit cu toşii şi c? v? Îndreptaşi cu credin?? şi evlavie spre Dumnezeu, MÎntuitorul şi n?dejdea noastr?.
      CuvÎntul  din Duminica Ortodoxiei trebuie s? Înceap?, cu Întrebarea: Ce este Ortodoxia?
    
Ortodoxia este adev?rata cunoa?tere a lui Dumnezeu şi cinstire a lui Dumnezeu. Ortodoxia este Închinarea la Dumnezeu În Duh şi Adev?r. Ortodoxia este proslăvirea lui Dumnezeu prin adev?rata Lui cunoa?tere şi Închinare la El. Ortodoxia este proslăvirea de către Dumnezeu, prin d?ruirea harului AtotsfÎntului Duh, a omului care sluje?te Lui cu adev?rat. Duhul este slava cre?tinilor (Ioan 7, 39). Unde nu este Duhul, acolo nu este Ortodoxie.
      Nu este Ortodoxie În Înv???turile şi filosof?rile omene?ti: În ele domne?te ?tiin?a cu nume mincinos, care e road? a c?derii. Ortodoxia este Înv???tura SfÎntului Duh, dat? de Dumnezeu oamenilor spre mÎntuire.  «Cine voie?te s? se mÎntuiasc?, mai Înainte de toate, se cade lui s? şin? credin?a soborniceasc? pe care dac? nu o va p?zi omul Întreag? şi f?r? de prihan?, f?r? nicio Îndoial?, va pieri pe veci».
        Biserica lui Hristos dreptm?ritoare pr?znuie?te ast?zi un mare a?ez?mÎnt apostolesc şi sobornicesc, anume cultul sfintelor icoane. Acesta s-a a?ezat prin hot?r?rea SfÎntului şi marelui Sinod Ecumenic al ?aptelea de la Niceea din anul 787, la care au luat parte trei sute ?aizeci şi ?apte de Sfinţi P?rinşi şi o sut? treizeci şi ?ase de arhimandrişi şi stareşi de Mănăstiri. Sinodul a fost condus din partea Bisericii Ortodoxe de R?s?rit de SfÎntul Tarasie, Patriarhul Constantinopolului. Din partea Bisericii de Apus, a fost Petru, Arhiepiscopul Romei, Însoşit de Petru, prezbiter şi egumen al Mănăstirii SfÎntul Sava din Roma, din partea Papei Adrian.
      Toşi ace?ti Sfinţi P?rinşi au hot?r?t cinstirea Sfintelor Icoane şi au dat anatema pe toşi ereticii lupt?tori de icoane, de la care mulşi sfinţi au suferit mari prigoane şi moarte timp de aproape dou? secole, de la Leon Isaurul, primul lupt?tor ?mpotriva sfintelor icoane, şi pÎn? la Teofil, cel de pe urm?. Dup? moartea lui Teofil, prin r?vna ?mp?r?tesei Teodora şi a Sfinţilor P?rinşi, s-a stabilit din nou dreapta credin?? şi cinstirea sfintelor icoane, cum a fost şi pe vremea MÎntuitorului şi a Sfinţilor Apostoli, c?ci Iisus Hristos, prin minune nef?cut? de mşini, a zugr?vit chipul fe?ei Sale pe mahram? şi l-a trimis lui Avgar, regele Edesei. Dup? tradişia apostolic?, sfÎntul apostol şi evanghelist Luca, fiind mare pictor, a zugr?vit chipul Maicii Domnului cu Pruncul Iisus În bra?e pe cÎnd era ea În via??. Acest mare adev?r ?l adevere?te şi SfÎntul Sinod al 7-lea ecumenic, zicÎnd: «Noi p?str?m predaniile Bisericii, pe cele scrise, dar şi pe cele din tradişia nescris?»
      SfÎntul Ioan Damaschin, care a suferit mult pentru sfintele icoane, scrie despre ele: «În orice lucru este bine de cunoscut ce este În el adev?rat sau mincinos şi care este scopul lui, bun sau r?u». Tot a?a, cÎnd este vorba despre sfintele icoane, trebuie de cercetat dac? ele sunt adev?rate şi pentru care scop sunt f?cute. Dac? ele sunt adev?rate şi slujesc spre slava lui Dumnezeu şi a sfinţilor Lui, spre a Îndemna la fapte bune, spre Îndreptarea f?r? de prihan? şi spre mÎntuirea sufletelor, apoi noi trebuie s? le primim şi s? le cinstim, Îns? nu În alt fel, dec?t ca pe Închipuiri, ca pilde, ca exemple, ca pe ni?te c?rşi pentru oameni, ca pe monumente.
Fiindc? nu toşi ?tiu a citi şi nu pot s? se Îndeletniceasc? cu citirea, P?rinşii au judecat ca toate faptele lui Hristos vrednice de m?rire s? le Închipuiasc? pe icoane care ar sluji la scurte amintiri. De multe ori se Înt?mpl? c? noi nu gÎndim la patimile MÎntuitorului, dar, Îndat? ce vedem icoana r?stignirii lui Hristos, ne aducem aminte de mÎntuitoarele Lui patimi, c?dem şi ne Închin?m, nu materialului, ci Celui ce este Închipuit.Asemenea este şi cu Închinarea, adic? ne Închin?m nu materialului din care este f?cut? Evanghelia sau Crucea, ci la aceea ce se Închipuie?te prin ele, adic? la puterea Duhului SfÎnt ce izvor??te din ele.
Noi nu ne Închin?m materialului din care sunt f?cute icoanele. Dac? Înaintea noastr? se afl? icoana Domnului, noi ne rug?m, zicÎnd: «Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ajut?-ne şi ne mÎntuie?te!» 
CÎnd ?mp?ratul iconomah, aidoma sectanşilor no?tri, afirma pe nedrept c? la cele ?ase Sinoade Ecumenice n-ar fi fost icoane şi c? despre dÎnsele nu s-a vorbit, atunci Papa Grigorie şi scria; «?mp?rate, vezi c? nimic nu s-a spus nici de pşine, nici de ap?, nici nu s-a spus c? se cuvine a mÎnca sau bea. Îns? tu ?tii, dup? tradişie, c? acest lucru este necesar pentru Întemeierea vieşii. A?a şi despre icoane era cunoscut din Tradişie. Înşişi arhiereii aduceau icoane la Sinod şi niciun om iubitor de Hristos nu porne?te la drum şi nu-şi face c?l?toria f?r? de icoane. A?a fac oamenii lucr?tori de fapte bune şi pl?cuşii lui Dumnezeu».
      SfÎntul Grigorie de Nyssa vorbe?te despre Închipuirea aducerii lui Isaac ca jertf? de către Avraam, icoana spre care, atunci cÎnd c?uta, v?rsa din ochi lacrimi de umilin??. El mai vorbe?te şi despre icoana sfÎntului şi Marelui mucenic Teodor Tiron şi despre icoana lui Hristos. Iar SfÎntul Ambrozie de Milan, vorbind despre vedeniile care le-a avut Înaintea descoperirii moa?telor sfinţilor mucenici, Ghervasie şi Protasie, m?rturisea c? i s-a ar?tat Apostolul Pavel, a?a cum este Închipuit pe icoan? (Scrisoarea 35).
      Pentru oamenii f?r? ?tiin?? de carte şi pentru copii, Sfintele Icoane sunt ca şi Biblia. Ceea ce În Biblie este tip?rit cu litere pe icoane este zugr?vit cu vopsele. De pild?, despre patimile MÎntuitorului nostru Iisus Hristos nu va putea citi În Biblie cel ce nu ?tie carte, Îns?, privind la icoanele reprezentÎnd suferin?ele lui Hristos, el va În?elege cu mintea ce este pictat pe icoane şi va simşi mai mult? evlavie În inima sa. Biserica lui Hristos cÎnt? a?a: «Pe Dumnezeu a-L vedea nu este cu putin?? oamenilor, spre Care nu cuteaz? a c?uta o?tile Îngere?ti…» şi În alt loc zice despre Maica Domnului: «Iar prin tine, Preacurat?, S-a ar?tat oamenilor CuvÎntul Întrupat, pe Care, m?rindu-L cu o?tirile cere?ti, pe tine te fericim».
     V? Îndemn, iubi?i credincio?i, s? continuaşi a posti tot postul, s? v? rugaşi, s? citişi c?t mai mult SfÎnta Scriptur?, s? faceşi dup? putere milostenie. Astfel veşi simşi bucurie şi pace În suflet.S?-l rug?m pe Fiul lui Dumnezeu s? Înt?reasc? dreapta credin?? şi evlavia ortodox?, ca s? biruim cu puterea Lui pe diavoli şi pe sectanşii hulitori, dar şi pe necredincioşi.Astfel s? trşim veÎnic În bucuria şi iubirea lui Dumnezeu. Amin.
Protodiacon Maxim Guzun, cleric la biserica
 Sf. Mare Mucenic Gheorghe din or.Sîngerei.

Как это дивно: у Бога – лик, и этот лик мы можем созерцать; и перед иконой, которая выражает церковный опыт, церковное знание о Боге, мы действительно можем преклонить колена с любовью, с благоговением, с нежностью. Бог стал одним из нас, не переставая быть непостижимым, великим Богом, самой Жизнью, самой Святостью, самой Непостижимостью. И вместе с этим по-новому озаряется слово Ветхого Завета о том, что мы созданы по образу Божию; каждый из нас – икона. Как это дивно! Взирая друг на друга, так же, как когда мы взираем на икону, мы можем взором веры, взором любви, взором богопочитания прозреть образ Божий.

Есть в Новом Завете слово о том, что нам надо отдавать кесарю кесарево и Богу – то, что принадлежит Богу. Сказано было это слово, когда Спасителю Христу был представлен динарий с запечатленным лицом, образом римского кесаря, и Он отозвался: отдавайте то, на что легла печать мира, печать власти, печать земли, тем, кому это дорого; а Богу отдавайте то, что запечатлено Его печатью… И каждый из нас – образ Божий, на каждом из нас эта печать, которая делает нас Божиими, и этого мы не можем отдать никому – только Богу.

И сегодняшний праздник икон говорит нам не только о рукописных иконах, не только о том, что Бог изобразим, что Бог стал человеком и у Него человеческий лик и образ; но говорит также, как нам надо относиться к тому, что каждый из нас – святая икона Божия. Как должны мы относиться к себе и друг другу, если только мы это понимаем, если только мы можем об этом вспомнить! Бывают иконы оскверненные, попранные, изуродованные человеческой злобой; и эти иконы нам делаются так дороги, словно это иконы-мученицы; эти иконы нам хочется оберечь, окружить любовью, охранить, потому что они так пострадали от человеческой неправды… Так должны мы смотреть и друг на друга, когда человека изуродовал грех, когда человек ранен, когда так трудно в нем прозреть красоту и славу Божию; тогда-то нам надо глубоко вглядеться в этот святой и оскверненный образ, тогда-то надо приложить весь труд, всю любовь, все благоговение наше, чтобы эта икона, не на древе написанная, а в душе человека, в облике и в образе его, очистилась, исцелилась, вновь освятилась, стала иконой во славу Божию.

И вот, вступим сегодня во вторую седмицу Великого поста, в конце которой святой Григорий Палама будет провозглашать славу человека, будет говорить, что Божия благодать, живущая в человеке, почивающая на нем, касающаяся его, исцеляющая, творящая его новым, что эта благодать – Сам Бог, вселяющийся в нас. Как благоговейно должны мы глядеть друг на друга, как трепетно и благоговейно относиться друг к другу, невзирая на наши немощи, слабости, грехи, ибо мы – образ: оскверненный и, однако, освященный. Аминь.

Митрополит Сурожский Антоний
Электронная библиотека
«Митрополит Антоний Сурожский»

www.zakonbozhiy.ru

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.