versiunea moldoveneasca русская версия


După cum Moise a înălţat şarpele în pustie, aşa trebuie să se înalţe Fiul Omului.

După cum Moise a înălţat şarpele în pustie, aşa trebuie să se înalţe Fiul Omului.

23 сентября 2017

Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci a Domnului este una dintre cele mai importante sărbători. Este atât de mare, încât duminica dinaintea acesteia şi duminica de după ea, Sfânta noastră Biserică le dedică pregătirii creştinilor pentru ea şi întăririi în cugetarea la aceasta. Astfel, este rânduit şi inaintea sărbătorii Naşterii lui Hristos, şi înaintea Botezului Domnului. Cum ne pregăteşte Sfânta Biserică pentru aceasta mare sărbătoare? Ne propune ­să ne concentrăm atenţia şi inima la Crucea Domnului.  

Liturghia arhierească din satul Pruteni

Liturghia arhierească din satul Pruteni

16 сентября 2017

Sâmbătă, 16 septembrie 2017, Preasfințitul Marchel a oficiat sfințirea bisericii și sfânta Liturghie în biserica „Sf.Arh.Mihail și Gavriil ” din satul Pruteni, raionul Fălești. Slujba a fost prilejuită de finisarea lucrărilor de pictură și de a mulțumi bunului Dumnezeu pentru binefacerile Lui revărsate asupra noastră. În curtea bisericii, Episcopul a fost întâmpinat cu multe emoții de copii din sat, îmbrăcați în haine naționale. Au participat la sfânta Liturghie foarte mulți enoriași și ctitori, pentru a se ruga alături de arhipăstor,  

Înnoirea bisericii din Scumpia

Înnoirea bisericii din Scumpia

9 сентября 2017

Sâmbătă, 9 septembrie 2017, Preasfințitul Marchel a oficiat sfințirea picturii și implicit sfânta Liturghie în biserica „Sfânta Treime” din satul Scumpia, raionul Fălești. Ierarhul a fost întâmpinat foarte frumos de primarul localității, alături de copii îmbrăcați în haine naționale, de parohul bisericii – protoiereul Alexandru Negură. La slujbă au participat foarte mulți copii, mulți enoriași și un sobor de preoți constituit din:  

Demersul Preasfințitului Marchel la Consiliului municipal din Bălți

Demersul Preasfințitului Marchel la Consiliului municipal din Bălți

8 сентября 2017

În dimineața zilei de 8 septembrie 2017, Preasfințitul Marchel s-a aflat în sala de ședințe a Consiliului municipal din Bălți. Episcopul a venit cu o solicitare de permisiune pentru inițierea reînhumarii în curtea catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena” din municipiul Bălți a osemintelor episcopului Visarion Puiu, întemeietorul Eparhiei din Bălți. Consiliului municipal a dat acordul pentru inițierea dosarului juridic în vederea realizării acestei acțiuni.  

Cred într-Unul Dumnezeu și Biserica Sa.

Cred într-Unul Dumnezeu și Biserica Sa.

6 сентября 2017

La mine vin oameni și zic: „Măi părinte, eu cred în Dumnezeu!” Minți, că nu crezi! Dacă ai crede, ai duce viață de credincios… Zice că: „Cred în Dumnezeu, dar la Biserică nu merg!“ Nu se poate! Cineva care nu merge la Biserică, să știe că nu crede în Dumnezeu sau credința lui este la măsura superstiției.”  

Despre pomenirea la 40 de Liturghii și parastase.

Despre pomenirea la 40 de Liturghii și parastase.

4 сентября 2017

Înainte vreme, când încă nu se ştia puterea celor 40 de Liturghii, lumea făcea pentru cei răposaţi câte 20, alţii câte 30 de Liturghii. Dar s-a descoperit că sunt mai puternice 40 de Liturghii decât 30. Si cum a fost? Un preot bătrân dintr-un sat avea peste 80 de ani. El, săracul, nu mai putea sluji. A măritat o fată a lui, iar ginerele rămăsese în locul lui la parohie. Poporul avea evlavie la preotul bătrân,  

Slujba aniversară din satul Bisericani

Slujba aniversară din satul Bisericani

31 августа 2017

Joi, 31 august 2017, Preasfințitul Marchel a oficiat sfânta Liturghie în biserica „Sf.Ier.Nicolae” din satul Bisericani, raionul Glodeni. Slujba a fost prilejuită de aniversarea a 120 de ani de la înființarea bisericii. Ierarhul a fost întâmpinat de președintele raionului, domnul Ion Leucă; primarul localității, domnul Bețișor Ion; domnul Lungu Gheorghe, ex-ministru Agriculturii, unul din ctitorii bisericii. La slujbă au participat mulți enoriași și un sobor de preoți constituit din:  

În satul Musteață a fost sfințită Crucea Recunoștinței

În satul Musteață a fost sfințită Crucea Recunoștinței

29 августа 2017

Marți, 29 august 2017, creștinii din satul Musteață, raionul Fălești, au înscris încă o filă în istoria satului prin sfințirea Crucii Recunoștinței de către un sobor de preoți, avându-l ca protos pe parohul satului, părintele – blagocin Oleg Fisitican. Înălțarea sfintei Cruci la intrarea în sat a fost motivat de sentimentul mulțumirii al preoților băștinași din acest sat: preotul Igor Niculescu, preotul Serghei Vidmichi, preotul Ion Vidmichi și preotul Iulian Procopciuc. În predica sa, părintele Oleg a subliniat  

În satul Năvârneț a fost sfințit în aceiași zi un întreg sector de gospodării

În satul Năvârneț a fost sfințit în aceiași zi un întreg sector de gospodării

27 августа 2017

Duminică, 27 august 2017, un lucru inedit s-a petrecut în satul Năvârneț, raionul Fălești, prin sfințirea a peste 30 de locuințe. La invitația preotului – paroh Igor Constantinovici, evenimentul a fost onorat cu rugăciunea unui sobor de preoți, avându-l ca protos pe părintele – blagocin Oleg Fisitican. Ierurgia de sfințire a fost solicitată de creștini în ajun de Ziua Satului, ca urmare a multor suferințe. În acest context părintele Oleg a asociat evanghelia zilei  

Duminica OrtodoxieiНеделя 1-я Великого поста. Торжество Православия

Rabi, Tu esti Fiul lui Dumnezeu,
Tu esti ?mp?ratul lui Israel! (Ioan I, 49)
      Ast?zi este prima duminică din Postul Mare, numit? «Duminica Ortodoxiei» sau «a cinstirii sfintelor icoane». 

В день Торжества Православия мы празднуем церковное событие: заключение эпохи семи Вселенских соборов. На седьмом Вселенском соборе был провозглашен догмат об иконах, который говорит нам, что, став человеком, Бог стал изобразим, что воплощением Своим невидимый, непостижимый Господь приобрел человеческий лик, и что лик Божий может быть запечатлен линиями и красками; не как портрет, а как внутренний, таинственный образ Божий, познанный, пережитый, знаемый в Церкви.

      A trecut prima s?pt?mÎn? din SfÎntul Post, numit? şi «S?pt?mÎna Mare». Ne bucur?m c? bisericile iar?şi s-au umplut de credincioşi, c? aşi postit cu toşii şi c? v? Îndreptaşi cu credin?? şi evlavie spre Dumnezeu, MÎntuitorul şi n?dejdea noastr?.
      CuvÎntul  din Duminica Ortodoxiei trebuie s? Înceap?, cu Întrebarea: Ce este Ortodoxia?
    
Ortodoxia este adev?rata cunoa?tere a lui Dumnezeu şi cinstire a lui Dumnezeu. Ortodoxia este Închinarea la Dumnezeu În Duh şi Adev?r. Ortodoxia este proslăvirea lui Dumnezeu prin adev?rata Lui cunoa?tere şi Închinare la El. Ortodoxia este proslăvirea de către Dumnezeu, prin d?ruirea harului AtotsfÎntului Duh, a omului care sluje?te Lui cu adev?rat. Duhul este slava cre?tinilor (Ioan 7, 39). Unde nu este Duhul, acolo nu este Ortodoxie.
      Nu este Ortodoxie În Înv???turile şi filosof?rile omene?ti: În ele domne?te ?tiin?a cu nume mincinos, care e road? a c?derii. Ortodoxia este Înv???tura SfÎntului Duh, dat? de Dumnezeu oamenilor spre mÎntuire.  «Cine voie?te s? se mÎntuiasc?, mai Înainte de toate, se cade lui s? şin? credin?a soborniceasc? pe care dac? nu o va p?zi omul Întreag? şi f?r? de prihan?, f?r? nicio Îndoial?, va pieri pe veci».
        Biserica lui Hristos dreptm?ritoare pr?znuie?te ast?zi un mare a?ez?mÎnt apostolesc şi sobornicesc, anume cultul sfintelor icoane. Acesta s-a a?ezat prin hot?r?rea SfÎntului şi marelui Sinod Ecumenic al ?aptelea de la Niceea din anul 787, la care au luat parte trei sute ?aizeci şi ?apte de Sfinţi P?rinşi şi o sut? treizeci şi ?ase de arhimandrişi şi stareşi de Mănăstiri. Sinodul a fost condus din partea Bisericii Ortodoxe de R?s?rit de SfÎntul Tarasie, Patriarhul Constantinopolului. Din partea Bisericii de Apus, a fost Petru, Arhiepiscopul Romei, Însoşit de Petru, prezbiter şi egumen al Mănăstirii SfÎntul Sava din Roma, din partea Papei Adrian.
      Toşi ace?ti Sfinţi P?rinşi au hot?r?t cinstirea Sfintelor Icoane şi au dat anatema pe toşi ereticii lupt?tori de icoane, de la care mulşi sfinţi au suferit mari prigoane şi moarte timp de aproape dou? secole, de la Leon Isaurul, primul lupt?tor ?mpotriva sfintelor icoane, şi pÎn? la Teofil, cel de pe urm?. Dup? moartea lui Teofil, prin r?vna ?mp?r?tesei Teodora şi a Sfinţilor P?rinşi, s-a stabilit din nou dreapta credin?? şi cinstirea sfintelor icoane, cum a fost şi pe vremea MÎntuitorului şi a Sfinţilor Apostoli, c?ci Iisus Hristos, prin minune nef?cut? de mşini, a zugr?vit chipul fe?ei Sale pe mahram? şi l-a trimis lui Avgar, regele Edesei. Dup? tradişia apostolic?, sfÎntul apostol şi evanghelist Luca, fiind mare pictor, a zugr?vit chipul Maicii Domnului cu Pruncul Iisus În bra?e pe cÎnd era ea În via??. Acest mare adev?r ?l adevere?te şi SfÎntul Sinod al 7-lea ecumenic, zicÎnd: «Noi p?str?m predaniile Bisericii, pe cele scrise, dar şi pe cele din tradişia nescris?»
      SfÎntul Ioan Damaschin, care a suferit mult pentru sfintele icoane, scrie despre ele: «În orice lucru este bine de cunoscut ce este În el adev?rat sau mincinos şi care este scopul lui, bun sau r?u». Tot a?a, cÎnd este vorba despre sfintele icoane, trebuie de cercetat dac? ele sunt adev?rate şi pentru care scop sunt f?cute. Dac? ele sunt adev?rate şi slujesc spre slava lui Dumnezeu şi a sfinţilor Lui, spre a Îndemna la fapte bune, spre Îndreptarea f?r? de prihan? şi spre mÎntuirea sufletelor, apoi noi trebuie s? le primim şi s? le cinstim, Îns? nu În alt fel, dec?t ca pe Închipuiri, ca pilde, ca exemple, ca pe ni?te c?rşi pentru oameni, ca pe monumente.
Fiindc? nu toşi ?tiu a citi şi nu pot s? se Îndeletniceasc? cu citirea, P?rinşii au judecat ca toate faptele lui Hristos vrednice de m?rire s? le Închipuiasc? pe icoane care ar sluji la scurte amintiri. De multe ori se Înt?mpl? c? noi nu gÎndim la patimile MÎntuitorului, dar, Îndat? ce vedem icoana r?stignirii lui Hristos, ne aducem aminte de mÎntuitoarele Lui patimi, c?dem şi ne Închin?m, nu materialului, ci Celui ce este Închipuit.Asemenea este şi cu Închinarea, adic? ne Închin?m nu materialului din care este f?cut? Evanghelia sau Crucea, ci la aceea ce se Închipuie?te prin ele, adic? la puterea Duhului SfÎnt ce izvor??te din ele.
Noi nu ne Închin?m materialului din care sunt f?cute icoanele. Dac? Înaintea noastr? se afl? icoana Domnului, noi ne rug?m, zicÎnd: «Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ajut?-ne şi ne mÎntuie?te!» 
CÎnd ?mp?ratul iconomah, aidoma sectanşilor no?tri, afirma pe nedrept c? la cele ?ase Sinoade Ecumenice n-ar fi fost icoane şi c? despre dÎnsele nu s-a vorbit, atunci Papa Grigorie şi scria; «?mp?rate, vezi c? nimic nu s-a spus nici de pşine, nici de ap?, nici nu s-a spus c? se cuvine a mÎnca sau bea. Îns? tu ?tii, dup? tradişie, c? acest lucru este necesar pentru Întemeierea vieşii. A?a şi despre icoane era cunoscut din Tradişie. Înşişi arhiereii aduceau icoane la Sinod şi niciun om iubitor de Hristos nu porne?te la drum şi nu-şi face c?l?toria f?r? de icoane. A?a fac oamenii lucr?tori de fapte bune şi pl?cuşii lui Dumnezeu».
      SfÎntul Grigorie de Nyssa vorbe?te despre Închipuirea aducerii lui Isaac ca jertf? de către Avraam, icoana spre care, atunci cÎnd c?uta, v?rsa din ochi lacrimi de umilin??. El mai vorbe?te şi despre icoana sfÎntului şi Marelui mucenic Teodor Tiron şi despre icoana lui Hristos. Iar SfÎntul Ambrozie de Milan, vorbind despre vedeniile care le-a avut Înaintea descoperirii moa?telor sfinţilor mucenici, Ghervasie şi Protasie, m?rturisea c? i s-a ar?tat Apostolul Pavel, a?a cum este Închipuit pe icoan? (Scrisoarea 35).
      Pentru oamenii f?r? ?tiin?? de carte şi pentru copii, Sfintele Icoane sunt ca şi Biblia. Ceea ce În Biblie este tip?rit cu litere pe icoane este zugr?vit cu vopsele. De pild?, despre patimile MÎntuitorului nostru Iisus Hristos nu va putea citi În Biblie cel ce nu ?tie carte, Îns?, privind la icoanele reprezentÎnd suferin?ele lui Hristos, el va În?elege cu mintea ce este pictat pe icoane şi va simşi mai mult? evlavie În inima sa. Biserica lui Hristos cÎnt? a?a: «Pe Dumnezeu a-L vedea nu este cu putin?? oamenilor, spre Care nu cuteaz? a c?uta o?tile Îngere?ti…» şi În alt loc zice despre Maica Domnului: «Iar prin tine, Preacurat?, S-a ar?tat oamenilor CuvÎntul Întrupat, pe Care, m?rindu-L cu o?tirile cere?ti, pe tine te fericim».
     V? Îndemn, iubi?i credincio?i, s? continuaşi a posti tot postul, s? v? rugaşi, s? citişi c?t mai mult SfÎnta Scriptur?, s? faceşi dup? putere milostenie. Astfel veşi simşi bucurie şi pace În suflet.S?-l rug?m pe Fiul lui Dumnezeu s? Înt?reasc? dreapta credin?? şi evlavia ortodox?, ca s? biruim cu puterea Lui pe diavoli şi pe sectanşii hulitori, dar şi pe necredincioşi.Astfel s? trşim veÎnic În bucuria şi iubirea lui Dumnezeu. Amin.
Protodiacon Maxim Guzun, cleric la biserica
 Sf. Mare Mucenic Gheorghe din or.Sîngerei.

Как это дивно: у Бога – лик, и этот лик мы можем созерцать; и перед иконой, которая выражает церковный опыт, церковное знание о Боге, мы действительно можем преклонить колена с любовью, с благоговением, с нежностью. Бог стал одним из нас, не переставая быть непостижимым, великим Богом, самой Жизнью, самой Святостью, самой Непостижимостью. И вместе с этим по-новому озаряется слово Ветхого Завета о том, что мы созданы по образу Божию; каждый из нас – икона. Как это дивно! Взирая друг на друга, так же, как когда мы взираем на икону, мы можем взором веры, взором любви, взором богопочитания прозреть образ Божий.

Есть в Новом Завете слово о том, что нам надо отдавать кесарю кесарево и Богу – то, что принадлежит Богу. Сказано было это слово, когда Спасителю Христу был представлен динарий с запечатленным лицом, образом римского кесаря, и Он отозвался: отдавайте то, на что легла печать мира, печать власти, печать земли, тем, кому это дорого; а Богу отдавайте то, что запечатлено Его печатью… И каждый из нас – образ Божий, на каждом из нас эта печать, которая делает нас Божиими, и этого мы не можем отдать никому – только Богу.

И сегодняшний праздник икон говорит нам не только о рукописных иконах, не только о том, что Бог изобразим, что Бог стал человеком и у Него человеческий лик и образ; но говорит также, как нам надо относиться к тому, что каждый из нас – святая икона Божия. Как должны мы относиться к себе и друг другу, если только мы это понимаем, если только мы можем об этом вспомнить! Бывают иконы оскверненные, попранные, изуродованные человеческой злобой; и эти иконы нам делаются так дороги, словно это иконы-мученицы; эти иконы нам хочется оберечь, окружить любовью, охранить, потому что они так пострадали от человеческой неправды… Так должны мы смотреть и друг на друга, когда человека изуродовал грех, когда человек ранен, когда так трудно в нем прозреть красоту и славу Божию; тогда-то нам надо глубоко вглядеться в этот святой и оскверненный образ, тогда-то надо приложить весь труд, всю любовь, все благоговение наше, чтобы эта икона, не на древе написанная, а в душе человека, в облике и в образе его, очистилась, исцелилась, вновь освятилась, стала иконой во славу Божию.

И вот, вступим сегодня во вторую седмицу Великого поста, в конце которой святой Григорий Палама будет провозглашать славу человека, будет говорить, что Божия благодать, живущая в человеке, почивающая на нем, касающаяся его, исцеляющая, творящая его новым, что эта благодать – Сам Бог, вселяющийся в нас. Как благоговейно должны мы глядеть друг на друга, как трепетно и благоговейно относиться друг к другу, невзирая на наши немощи, слабости, грехи, ибо мы – образ: оскверненный и, однако, освященный. Аминь.

Митрополит Сурожский Антоний
Электронная библиотека
«Митрополит Антоний Сурожский»

www.zakonbozhiy.ru

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.