versiunea moldoveneasca русская версия


Anunț

Anunț

26 июня 2017

Marți, 4 iulie 2017, ora 8:30, în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți, va avea lor adunarea trimestrială a preoților din cuprinsul Eparhiei de Bălți și Fălești. Adunarea va fi ordinară, alocuțiunea generală a Episcopului, iar la final discuții individuale. Se vor prezenta dările de seamă și se vor discuta cele mai importante subiecte de ordin caritabil, administrativ și pastoral.  

Mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie” a găzduit racla cu moaște ale sfinților Pantelimon, Luca și Matrona

Mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie” a găzduit racla cu moaște ale sfinților Pantelimon, Luca și Matrona

23 июня 2017

Cu binecuvântarea Preasfințitului Marchel, mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie”, de lângă satul Izvoare , raionul Fălești, a fost gazda pentru o zi a mai multor sfințenii alese: icoana Sf.M.Mc.Pantelimon, racla cu un fragment din moaștele Sf.Ier.Luca din Crimeia și racla cu un fragment din moaștele Sf.Fer.Matrona de la Moscova. Cu acest prilej arhimandritul Zosima Aftene împreună cu obștea monahală a făcut priveghere de noapte și sfânta Liturghie la miezul nopții, considerând că gândurile și grijile lumești domină mai puțin pacea sufletului și liniștea rugăciunii.  

În viaţă nimic nu este întâmplător

În viaţă nimic nu este întâmplător

17 июня 2017

Toate greutăţile şi bolile vin asupra noastră pentru că nu vrem să-L primim pe Dumnezeu şi tot stăruim într-ale noastre. Iar Dumnezeu ne iubeşte mai mult decât ne iubim noi înşine, pentru că noi nu înţelegem nimic din cele duhovniceşti şi purtăm grijă numai de trup. Iar trupul suferă şi boleşte pentru că sufletul este plin de lepră.  

Păcatul nerespectării zilelor de post

Păcatul nerespectării zilelor de post

16 июня 2017

Postul are un caracter de jertfă pe care noi oamenii o aducem lui Dumnezeu. Adică în momentul în care ne înfrânăm depunem un efort conştient prin care noi oferim lui Dumnezeu, ființa noastră întreagă, trupul şi sufletul. Când nu ne înfrânăm şi nu păstrăm aceste reguli minime, cădem în stadiul animalităţii iraţionale. Oamenii care nu postesc nici măcar puțin, niciodată nu pot simţi prezenţa lui Dumnezeu, nu pot să aibă bucurii duhovniceşti în viaţă,  

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

8 июня 2017

„Unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor” (Mt.18,20). Marți, 6 iunie 2017, locuitorii satului Clococenii Vechi, raionul Glodeni, au avut parte de o adevărată sărbătoare cu ocazia slujirii unui sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Victor Guleac, blagocinul raionului Glodeni. Prilejul rugăciunii l-a constituit poposirea în localitate a unor sfințenii mari:  

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

6 июня 2017

Sâmbătă, 3 iunie 2017, în ziua hramului catedralei „Sf.Împ.Constatin și Elena” din Bălți, Preasfințitul Marchel a oficiat dumnezeiasca Liturghie în mijlocul comunității enoriașilor, care fregventează catedrala episcopală. Sărbătorea a fost înfrumusețată de prezența în jurul Arhipăstorului a multor creștini, de soborul de preoți și în special de interpretarea liturgică a corului arhieresc, condus de protoiereul Alexandru Paiul.  

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

6 июня 2017

Mănăstirea „Sfânta Treime” din satul Glinjeni,raionul Fălești, s-a îmbrăcat cu veșminte de sărbătoare pentru prăznuirea hramului. Curtea mănăsirii este aranjată cu mulțimea de flori mirositoare, credincioșii pășesc cu bucurie în suflet pragul bisericii pentru ascultarea sfintei Liturghii. Au avut ca oaspeți la acest eveniment luminat pe protoiereul mitrofor Petru Ciunciuc, secretarul eparhial, protoiereul Valentin Pînzaru și protodiacon Ștefan Rotari. Corul condus de maica Agnesia, s-a evedințiat cu cîntările armonioase,  

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

5 июня 2017

Luni, 5 iunie 2017, de sărbătoarea Sfîntului Duh, Prea Sfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, înconjurat de un sobor de preoți a săvărșit sfînta Liturghie în biserica „Sf. Irh. Nicolae” din satul Cotiujeni Mici, raionul Sîngerei. În ograda bisericii Arhiereul a fost întîmpinat de protoiereul Gheorghe Turculeț, parohul sfîntului locaș  

Film documentar pro viață

Film documentar pro viață

26 мая 2017

 

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

25 мая 2017

Joi, 25 mai 2017, de sărbătoarea Înălțarea Domnului, Preasfințitul Marchel a oficiat sfânta Liturghie în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din municipiul Bălți. Alături de arhipăstor s-au rugat soborul de clerici ai catedralei, dar și mulți creștini, enoriași fideli ai bisericii. După citirea pericopei evanghelice, Episcopul Marchel a explicat credincioșilor de ce Iisus Hristos s-a înălțat la ceruri, dar și semnificația practică a sărbătorii.  

Duminica OrtodoxieiНеделя 1-я Великого поста. Торжество Православия

Rabi, Tu esti Fiul lui Dumnezeu,
Tu esti ?mp?ratul lui Israel! (Ioan I, 49)
      Ast?zi este prima duminică din Postul Mare, numit? «Duminica Ortodoxiei» sau «a cinstirii sfintelor icoane». 

В день Торжества Православия мы празднуем церковное событие: заключение эпохи семи Вселенских соборов. На седьмом Вселенском соборе был провозглашен догмат об иконах, который говорит нам, что, став человеком, Бог стал изобразим, что воплощением Своим невидимый, непостижимый Господь приобрел человеческий лик, и что лик Божий может быть запечатлен линиями и красками; не как портрет, а как внутренний, таинственный образ Божий, познанный, пережитый, знаемый в Церкви.

      A trecut prima s?pt?mÎn? din SfÎntul Post, numit? şi «S?pt?mÎna Mare». Ne bucur?m c? bisericile iar?şi s-au umplut de credincioşi, c? aşi postit cu toşii şi c? v? Îndreptaşi cu credin?? şi evlavie spre Dumnezeu, MÎntuitorul şi n?dejdea noastr?.
      CuvÎntul  din Duminica Ortodoxiei trebuie s? Înceap?, cu Întrebarea: Ce este Ortodoxia?
    
Ortodoxia este adev?rata cunoa?tere a lui Dumnezeu şi cinstire a lui Dumnezeu. Ortodoxia este Închinarea la Dumnezeu În Duh şi Adev?r. Ortodoxia este proslăvirea lui Dumnezeu prin adev?rata Lui cunoa?tere şi Închinare la El. Ortodoxia este proslăvirea de către Dumnezeu, prin d?ruirea harului AtotsfÎntului Duh, a omului care sluje?te Lui cu adev?rat. Duhul este slava cre?tinilor (Ioan 7, 39). Unde nu este Duhul, acolo nu este Ortodoxie.
      Nu este Ortodoxie În Înv???turile şi filosof?rile omene?ti: În ele domne?te ?tiin?a cu nume mincinos, care e road? a c?derii. Ortodoxia este Înv???tura SfÎntului Duh, dat? de Dumnezeu oamenilor spre mÎntuire.  «Cine voie?te s? se mÎntuiasc?, mai Înainte de toate, se cade lui s? şin? credin?a soborniceasc? pe care dac? nu o va p?zi omul Întreag? şi f?r? de prihan?, f?r? nicio Îndoial?, va pieri pe veci».
        Biserica lui Hristos dreptm?ritoare pr?znuie?te ast?zi un mare a?ez?mÎnt apostolesc şi sobornicesc, anume cultul sfintelor icoane. Acesta s-a a?ezat prin hot?r?rea SfÎntului şi marelui Sinod Ecumenic al ?aptelea de la Niceea din anul 787, la care au luat parte trei sute ?aizeci şi ?apte de Sfinţi P?rinşi şi o sut? treizeci şi ?ase de arhimandrişi şi stareşi de Mănăstiri. Sinodul a fost condus din partea Bisericii Ortodoxe de R?s?rit de SfÎntul Tarasie, Patriarhul Constantinopolului. Din partea Bisericii de Apus, a fost Petru, Arhiepiscopul Romei, Însoşit de Petru, prezbiter şi egumen al Mănăstirii SfÎntul Sava din Roma, din partea Papei Adrian.
      Toşi ace?ti Sfinţi P?rinşi au hot?r?t cinstirea Sfintelor Icoane şi au dat anatema pe toşi ereticii lupt?tori de icoane, de la care mulşi sfinţi au suferit mari prigoane şi moarte timp de aproape dou? secole, de la Leon Isaurul, primul lupt?tor ?mpotriva sfintelor icoane, şi pÎn? la Teofil, cel de pe urm?. Dup? moartea lui Teofil, prin r?vna ?mp?r?tesei Teodora şi a Sfinţilor P?rinşi, s-a stabilit din nou dreapta credin?? şi cinstirea sfintelor icoane, cum a fost şi pe vremea MÎntuitorului şi a Sfinţilor Apostoli, c?ci Iisus Hristos, prin minune nef?cut? de mşini, a zugr?vit chipul fe?ei Sale pe mahram? şi l-a trimis lui Avgar, regele Edesei. Dup? tradişia apostolic?, sfÎntul apostol şi evanghelist Luca, fiind mare pictor, a zugr?vit chipul Maicii Domnului cu Pruncul Iisus În bra?e pe cÎnd era ea În via??. Acest mare adev?r ?l adevere?te şi SfÎntul Sinod al 7-lea ecumenic, zicÎnd: «Noi p?str?m predaniile Bisericii, pe cele scrise, dar şi pe cele din tradişia nescris?»
      SfÎntul Ioan Damaschin, care a suferit mult pentru sfintele icoane, scrie despre ele: «În orice lucru este bine de cunoscut ce este În el adev?rat sau mincinos şi care este scopul lui, bun sau r?u». Tot a?a, cÎnd este vorba despre sfintele icoane, trebuie de cercetat dac? ele sunt adev?rate şi pentru care scop sunt f?cute. Dac? ele sunt adev?rate şi slujesc spre slava lui Dumnezeu şi a sfinţilor Lui, spre a Îndemna la fapte bune, spre Îndreptarea f?r? de prihan? şi spre mÎntuirea sufletelor, apoi noi trebuie s? le primim şi s? le cinstim, Îns? nu În alt fel, dec?t ca pe Închipuiri, ca pilde, ca exemple, ca pe ni?te c?rşi pentru oameni, ca pe monumente.
Fiindc? nu toşi ?tiu a citi şi nu pot s? se Îndeletniceasc? cu citirea, P?rinşii au judecat ca toate faptele lui Hristos vrednice de m?rire s? le Închipuiasc? pe icoane care ar sluji la scurte amintiri. De multe ori se Înt?mpl? c? noi nu gÎndim la patimile MÎntuitorului, dar, Îndat? ce vedem icoana r?stignirii lui Hristos, ne aducem aminte de mÎntuitoarele Lui patimi, c?dem şi ne Închin?m, nu materialului, ci Celui ce este Închipuit.Asemenea este şi cu Închinarea, adic? ne Închin?m nu materialului din care este f?cut? Evanghelia sau Crucea, ci la aceea ce se Închipuie?te prin ele, adic? la puterea Duhului SfÎnt ce izvor??te din ele.
Noi nu ne Închin?m materialului din care sunt f?cute icoanele. Dac? Înaintea noastr? se afl? icoana Domnului, noi ne rug?m, zicÎnd: «Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ajut?-ne şi ne mÎntuie?te!» 
CÎnd ?mp?ratul iconomah, aidoma sectanşilor no?tri, afirma pe nedrept c? la cele ?ase Sinoade Ecumenice n-ar fi fost icoane şi c? despre dÎnsele nu s-a vorbit, atunci Papa Grigorie şi scria; «?mp?rate, vezi c? nimic nu s-a spus nici de pşine, nici de ap?, nici nu s-a spus c? se cuvine a mÎnca sau bea. Îns? tu ?tii, dup? tradişie, c? acest lucru este necesar pentru Întemeierea vieşii. A?a şi despre icoane era cunoscut din Tradişie. Înşişi arhiereii aduceau icoane la Sinod şi niciun om iubitor de Hristos nu porne?te la drum şi nu-şi face c?l?toria f?r? de icoane. A?a fac oamenii lucr?tori de fapte bune şi pl?cuşii lui Dumnezeu».
      SfÎntul Grigorie de Nyssa vorbe?te despre Închipuirea aducerii lui Isaac ca jertf? de către Avraam, icoana spre care, atunci cÎnd c?uta, v?rsa din ochi lacrimi de umilin??. El mai vorbe?te şi despre icoana sfÎntului şi Marelui mucenic Teodor Tiron şi despre icoana lui Hristos. Iar SfÎntul Ambrozie de Milan, vorbind despre vedeniile care le-a avut Înaintea descoperirii moa?telor sfinţilor mucenici, Ghervasie şi Protasie, m?rturisea c? i s-a ar?tat Apostolul Pavel, a?a cum este Închipuit pe icoan? (Scrisoarea 35).
      Pentru oamenii f?r? ?tiin?? de carte şi pentru copii, Sfintele Icoane sunt ca şi Biblia. Ceea ce În Biblie este tip?rit cu litere pe icoane este zugr?vit cu vopsele. De pild?, despre patimile MÎntuitorului nostru Iisus Hristos nu va putea citi În Biblie cel ce nu ?tie carte, Îns?, privind la icoanele reprezentÎnd suferin?ele lui Hristos, el va În?elege cu mintea ce este pictat pe icoane şi va simşi mai mult? evlavie În inima sa. Biserica lui Hristos cÎnt? a?a: «Pe Dumnezeu a-L vedea nu este cu putin?? oamenilor, spre Care nu cuteaz? a c?uta o?tile Îngere?ti…» şi În alt loc zice despre Maica Domnului: «Iar prin tine, Preacurat?, S-a ar?tat oamenilor CuvÎntul Întrupat, pe Care, m?rindu-L cu o?tirile cere?ti, pe tine te fericim».
     V? Îndemn, iubi?i credincio?i, s? continuaşi a posti tot postul, s? v? rugaşi, s? citişi c?t mai mult SfÎnta Scriptur?, s? faceşi dup? putere milostenie. Astfel veşi simşi bucurie şi pace În suflet.S?-l rug?m pe Fiul lui Dumnezeu s? Înt?reasc? dreapta credin?? şi evlavia ortodox?, ca s? biruim cu puterea Lui pe diavoli şi pe sectanşii hulitori, dar şi pe necredincioşi.Astfel s? trşim veÎnic În bucuria şi iubirea lui Dumnezeu. Amin.
Protodiacon Maxim Guzun, cleric la biserica
 Sf. Mare Mucenic Gheorghe din or.Sîngerei.

Как это дивно: у Бога – лик, и этот лик мы можем созерцать; и перед иконой, которая выражает церковный опыт, церковное знание о Боге, мы действительно можем преклонить колена с любовью, с благоговением, с нежностью. Бог стал одним из нас, не переставая быть непостижимым, великим Богом, самой Жизнью, самой Святостью, самой Непостижимостью. И вместе с этим по-новому озаряется слово Ветхого Завета о том, что мы созданы по образу Божию; каждый из нас – икона. Как это дивно! Взирая друг на друга, так же, как когда мы взираем на икону, мы можем взором веры, взором любви, взором богопочитания прозреть образ Божий.

Есть в Новом Завете слово о том, что нам надо отдавать кесарю кесарево и Богу – то, что принадлежит Богу. Сказано было это слово, когда Спасителю Христу был представлен динарий с запечатленным лицом, образом римского кесаря, и Он отозвался: отдавайте то, на что легла печать мира, печать власти, печать земли, тем, кому это дорого; а Богу отдавайте то, что запечатлено Его печатью… И каждый из нас – образ Божий, на каждом из нас эта печать, которая делает нас Божиими, и этого мы не можем отдать никому – только Богу.

И сегодняшний праздник икон говорит нам не только о рукописных иконах, не только о том, что Бог изобразим, что Бог стал человеком и у Него человеческий лик и образ; но говорит также, как нам надо относиться к тому, что каждый из нас – святая икона Божия. Как должны мы относиться к себе и друг другу, если только мы это понимаем, если только мы можем об этом вспомнить! Бывают иконы оскверненные, попранные, изуродованные человеческой злобой; и эти иконы нам делаются так дороги, словно это иконы-мученицы; эти иконы нам хочется оберечь, окружить любовью, охранить, потому что они так пострадали от человеческой неправды… Так должны мы смотреть и друг на друга, когда человека изуродовал грех, когда человек ранен, когда так трудно в нем прозреть красоту и славу Божию; тогда-то нам надо глубоко вглядеться в этот святой и оскверненный образ, тогда-то надо приложить весь труд, всю любовь, все благоговение наше, чтобы эта икона, не на древе написанная, а в душе человека, в облике и в образе его, очистилась, исцелилась, вновь освятилась, стала иконой во славу Божию.

И вот, вступим сегодня во вторую седмицу Великого поста, в конце которой святой Григорий Палама будет провозглашать славу человека, будет говорить, что Божия благодать, живущая в человеке, почивающая на нем, касающаяся его, исцеляющая, творящая его новым, что эта благодать – Сам Бог, вселяющийся в нас. Как благоговейно должны мы глядеть друг на друга, как трепетно и благоговейно относиться друг к другу, невзирая на наши немощи, слабости, грехи, ибо мы – образ: оскверненный и, однако, освященный. Аминь.

Митрополит Сурожский Антоний
Электронная библиотека
«Митрополит Антоний Сурожский»

www.zakonbozhiy.ru

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.