versiunea moldoveneasca русская версия


Mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie” a găzduit racla cu moaște ale sfinților Pantelimon, Luca și Matrona

Mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie” a găzduit racla cu moaște ale sfinților Pantelimon, Luca și Matrona

23 июня 2017

Cu binecuvântarea Preasfințitului Marchel, mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie”, de lângă satul Izvoare , raionul Fălești, a fost gazda pentru o zi a mai multor sfințenii alese: icoana Sf.M.Mc.Pantelimon, racla cu un fragment din moaștele Sf.Ier.Luca din Crimeia și racla cu un fragment din moaștele Sf.Fer.Matrona de la Moscova. Cu acest prilej arhimandritul Zosima Aftene împreună cu obștea monahală a făcut priveghere de noapte și sfânta Liturghie la miezul nopții, considerând că gândurile și grijile lumești domină mai puțin pacea sufletului și liniștea rugăciunii.  

În viaţă nimic nu este întâmplător

În viaţă nimic nu este întâmplător

17 июня 2017

Toate greutăţile şi bolile vin asupra noastră pentru că nu vrem să-L primim pe Dumnezeu şi tot stăruim într-ale noastre. Iar Dumnezeu ne iubeşte mai mult decât ne iubim noi înşine, pentru că noi nu înţelegem nimic din cele duhovniceşti şi purtăm grijă numai de trup. Iar trupul suferă şi boleşte pentru că sufletul este plin de lepră.  

Păcatul nerespectării zilelor de post

Păcatul nerespectării zilelor de post

16 июня 2017

Postul are un caracter de jertfă pe care noi oamenii o aducem lui Dumnezeu. Adică în momentul în care ne înfrânăm depunem un efort conştient prin care noi oferim lui Dumnezeu, ființa noastră întreagă, trupul şi sufletul. Când nu ne înfrânăm şi nu păstrăm aceste reguli minime, cădem în stadiul animalităţii iraţionale. Oamenii care nu postesc nici măcar puțin, niciodată nu pot simţi prezenţa lui Dumnezeu, nu pot să aibă bucurii duhovniceşti în viaţă,  

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

8 июня 2017

„Unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor” (Mt.18,20). Marți, 6 iunie 2017, locuitorii satului Clococenii Vechi, raionul Glodeni, au avut parte de o adevărată sărbătoare cu ocazia slujirii unui sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Victor Guleac, blagocinul raionului Glodeni. Prilejul rugăciunii l-a constituit poposirea în localitate a unor sfințenii mari:  

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

6 июня 2017

Sâmbătă, 3 iunie 2017, în ziua hramului catedralei „Sf.Împ.Constatin și Elena” din Bălți, Preasfințitul Marchel a oficiat dumnezeiasca Liturghie în mijlocul comunității enoriașilor, care fregventează catedrala episcopală. Sărbătorea a fost înfrumusețată de prezența în jurul Arhipăstorului a multor creștini, de soborul de preoți și în special de interpretarea liturgică a corului arhieresc, condus de protoiereul Alexandru Paiul.  

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

6 июня 2017

Mănăstirea „Sfânta Treime” din satul Glinjeni,raionul Fălești, s-a îmbrăcat cu veșminte de sărbătoare pentru prăznuirea hramului. Curtea mănăsirii este aranjată cu mulțimea de flori mirositoare, credincioșii pășesc cu bucurie în suflet pragul bisericii pentru ascultarea sfintei Liturghii. Au avut ca oaspeți la acest eveniment luminat pe protoiereul mitrofor Petru Ciunciuc, secretarul eparhial, protoiereul Valentin Pînzaru și protodiacon Ștefan Rotari. Corul condus de maica Agnesia, s-a evedințiat cu cîntările armonioase,  

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

5 июня 2017

Luni, 5 iunie 2017, de sărbătoarea Sfîntului Duh, Prea Sfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, înconjurat de un sobor de preoți a săvărșit sfînta Liturghie în biserica „Sf. Irh. Nicolae” din satul Cotiujeni Mici, raionul Sîngerei. În ograda bisericii Arhiereul a fost întîmpinat de protoiereul Gheorghe Turculeț, parohul sfîntului locaș  

Film documentar pro viață

Film documentar pro viață

26 мая 2017

 

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

25 мая 2017

Joi, 25 mai 2017, de sărbătoarea Înălțarea Domnului, Preasfințitul Marchel a oficiat sfânta Liturghie în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din municipiul Bălți. Alături de arhipăstor s-au rugat soborul de clerici ai catedralei, dar și mulți creștini, enoriași fideli ai bisericii. După citirea pericopei evanghelice, Episcopul Marchel a explicat credincioșilor de ce Iisus Hristos s-a înălțat la ceruri, dar și semnificația practică a sărbătorii.  

11:30

11:30

24 мая 2017

 

Duminica Înfrico?atei Judec?şi, a milosteniei, a l?satul sec de carne

„Bunule Înv???tor, ce bine s? fac, ca s? am via?a veÎnic??”(Mt.19.16)
„Larg? este poarta şi lat? este calea care duce la pieire şi mulşi sunt cei care o afl?.
  şi str?mt? este poarta şi Îngust? este calea care duce la via?? şi puşini sunt care o afl?”. (Mt.7,13-14)

Omul are menirea divin? s? se Înal?e neÎncetat peste hotarele firii sale, peste  nevoile cele pămînte?ti, ca s? se fac? Înger Întrupat. Dar aceasta nu se poate ?mplinif?r?rug?ciune şi virtuşi ce conduc la s?v?rşirea faptelor bune.Cu ajutorul rug?ciunii, omul se Înal?? spre cer, prin ea Înt?lnindu-se cu Dumnezeu şi amestecÎndu-se cu Îngerii.
Dar, vai! c?şi cre?tini sÎnt ast?zi În?elaşi de diavol, c?şi nu vor s? se roage, ruşinÎndu-se de semenii lor puşini credincioşi sau din lene, c?şi nu merg la biseric?, fiindc? ?l arat? cu degetul necredincioşii, sau nu g?sesc timp pentru rug?ciune pe parcursul Întregii vieşi. Asta pentru c? sÎnt robi ai acestei lumi trec?toare. Alearg? pe cşile cele late ale desf?t?rilor, c?utÎnd  doar binele cel pămîntesc şi slujind poftelor trupe?ti. Îndemnaşi de diavol, fiind slabi În credin??, uit? de Închinarea la Dumnezeu, de menirea lor pe acest pămînt: a-I da Domnului datorita slav?, ca, prin aceasta, s? c??tige lini?tea sufleteasc?, dup? cum spunea Fer. Augustin: ,,Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, numai Tu  poşi s? dai lini?te sufletului meu, numai la Tine este lini?tea şi fericirea cea veÎnic?”. Ace?tia ?şi las? sufletele s? le istoveasc? rÎnile p?catelor, deşi ?tiu bine c? trupul este trec?tor aidoma florilor prim?verii, pe cÎnd sufletul este ?mpodobit cu nemurire, este chipul lui Dumnezeu.
A?a ducÎndu-şi deci via?a, omul cu sufletul tulburat de foame, de sete, bÎntuit de mii de ispite, ?şi pierde noble?ea cea dumnezeiasc?, precum spune David: ,,Omul n-a cunoscut cinstea sa, s-a al?turat dobitoacelor celor f?r? de minte şi s-a asemÎnat lor” (Ps.48,12). şi iar?şi glasul prorocului spune: ”Fiii oamenilor, pÎn? cÎnd se va Îngreuna inima voastr?, pentru ce iubişi de?ert?ciunea şi c?utaşi minciuna?” (Ps. 4,2). Pentru ce caut? omul cele pămînte?ti care sunt vremelnice, În locul celor cere?ti care sunt veÎnice? Cele trec?toare În locul celor netrec?toare? PÎn? cÎnd va Închide ochii şi va astupa urechile, nevoind s? aud? glasul cel dumnezeiesc ce strig?: ,,Cereşi şi se va da, c?utaşi şi veşi afla, bateşi şi se va deschide” (Mt.7,7).
Dar fiindc? unii sÎnt Într-at?t de plecaşi către cele pămînte?ti şi nu aud acest glas, Întruc?t nu pricep cum trebuie s? se roage şi, odat? cu rug?ciunea, s? se aleag? cu virtutea faptelor bune, Domnul Însuşi ne las? model de rug?ciune, permi?Îndu-ne a-L numi Tat?, dar şi ÎndemnÎndu-ne s? ne plec?m cugetele la cuvintele: ”Fişi fiii Tat?lui vostru Celui din ceruri, c? El face s? r?sar? soarele şi peste cei rşi şi peste cei buni şi trimite ploaie peste cei drepşi şi peste cei nedrepşi. (Mt.5,45).
    S? cumpÎnim, fraşilor, la dec?derea firii noastre, la Înrudirea noastr? cu pămîntul, cu pulberea, cu cenu?a şi s? ne uimim de nespusa dragoste şi bog?şie a bunăt?şii lui Dumnezeu către noi, Învoidu-ne s?-L numim Tat?. Dar pe Dumnezeu cel bun nu poate s?-L numeasc? Tat? acela care este orbit suflete?te, st?pÎnit de toate patimile şi poftele cele rele.
Mulşi zic:voiesc s?-mi petrec tinere?ea În distracşii, s? fac ce-mi place, apoi la b?trÎne?e m? voi griji de mÎntuirea sufletului. Aceasta este o mare gre?eal?, pentru c? cine ne poate asigura c? vom ajunge la b?trÎne?e? Precum gl?suie?te cuvÎntul sfÎnt al psalmistului: ”Zilele omului — ca floarea c?mpului”(Ps.102,15).
GÎnde?te-te, frate cre?tine, c? a sosit ceasul judec?şii şi te afli În fa?a tribunalului dumnezeiesc. Unde vei c?uta cu privirea­? În sus nu vei putea ridica ochii, pentru c? acolo stau o?tile cere?ti. De fric?, nu vei Îndr?zni s? prive?ti În jos unde curge r?ul de foc veÎnic. UitÎndu-te În jur, vei vedea nenum?rate fiin?e omene?ti, drepşi şi p?c?toşi. Dar nici de la ace?tia nu vei afla ajutor, fiindc? În acel moment toate faptele tale f?cute la Întuneric şi necunoscute de oameni vor ieşi la lumin?. Ce ruşine, ce greutate va avea ceasul acela atunci, c?ci În fa?a ta Dreptul Judec?tor va sta plin de asprime şi dreptate!
Una din cauzele pentru care noi p?c?tuim a?a de u?or, este c? nu cunoa?tem adev?rata dreptate a lui Dumnezeu, iar la judecat? ni se va face pe deplin cunoscut Acela c?rui I-am nesocotit poruncile. C?ci fiecare gÎnd de r?utate Îndreptat ?mpotriva aproapelui este un spin În cununa de pe fruntea MÎntuitorului. Un cuvÎnt necurat este o p?lmuire a fe?ei lui Hristos.
SfÎnta Biseric? ne vine În ajutor cu cÎntarea Triodului: ”Vai mie, Înegritule suflet, pÎn? cÎnd de la r?ut?şi nu fugi, de ce nu-şi aduci aminte de ceasul morşii, de Înfrico??toarea Judecat?? Ce vei r?spunde? Lucrurile stau de fa?? mustrÎndu-te, faptele te p?r?sc…”
De s-ar Înt?mpla ceasul sf?rşitului acum, cine se va afla preg?tit s? dea un r?spuns f?r? prihan? şi f?r? fric? În fa?a Dreptului Judec?tor? Cum ne vom putea dezvinov?şi atunci, de ne va g?si ceasul sf?rşitului nepreg?tişi suflete?te?
Amar bolnavului care nu ascult? de doctor şi vai celui care mÎnie pe Judec?tor, dar nespus de Înfrico??tor va fi pentru acei care nu vor conteni s? nesocoteasc? poruncile lui Dumnezeu. Pentru c? pedeapsa nu va Înt?rzia şi osÎnda p?c?toşilor va fi veÎnic?. AMIN.
Protoiereu Alexandru Negur?, s. Scumpia, r. Făleşti.

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.