versiunea moldoveneasca русская версия


Cine-i omul fericit?

Cine-i omul fericit?

28 февраля 2017

Auzit-am că, pe vremuri, Dumnezeu ar fi dorit Ca să afle, printr-un înger, Dacă omu-i fericit! Merse îngerul pe cale Lumea-ntreagă colindând, Când la deal şi când la vale, Pe creştini tot întrebând  

25 de preoți au primit în dar veșminte noi de la Renato Usatîi

25 de preoți au primit în dar veșminte noi de la Renato Usatîi

24 февраля 2017

Marți, 21 februarie 2017, în incinta centrului eparhial din Bălți a avut loc înmânarea veșmintelor noi pentru 25 de preoți din cuprinsul Episcopiei de Bălți și Fălești. Acest dar a fost oferit de primarul municipiului Bălți și președintele Partidul Nostru – domnul Renato Usatîi. Din partea administrației municipale a participat la eveniment domnul vice-primar Igor Șeremet, care a menționat prin acest gest echipa administrativă a primăriei și-a exprimat solidaritatea cu slujitorii Bisericii.  

Invitație la închinare în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”

Invitație la închinare în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”

23 февраля 2017

Începând de luni, 27 februarie 2017, prima zi a postului mare, cu binecuvântarea Preasfințitului Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din municipiul Bălți vor fi expuse pentru închinare fragmente de moaște ale SFÂNTULUI IERARH LUCA AL CRIMEII, SFÂNTULUI MARE MUCENIC PANTELIMON, SFINTEI FERICITE MATROANA. Vă îndemnăm, iubiți credincioși, să folosiți această ocazie pentru a vă închina și ruga înaintea acestor sfinți bineplăcuți lui Dumnezeu. Zilnic se vor citi acatiste și moleben în fața acestor sfințenii, care se... 

Care este sensul vieții?

Care este sensul vieții?

22 февраля 2017

Din motive religioase, toate culturile mondiale pot fi împărțite în două curente: soteriologice și hedoniste. 1.„Soteriologice” (din grecescul soteria — mântuire), care sunt în căutarea mântuirii ca sensul ultim al vieții umane. Aceștia cred că de cealaltă parte a pragului morții este viață, iar menirea vieții acesteia de acum este exprimată prin cuvintele lui Socrate „o pregătire pentru moarte”… 2.„Hedoniste”  

Cred cum vreau?

Cred cum vreau?

20 февраля 2017

„Eu cred în Dumnezeu, dar în felul meu. N-am nevoe de serviciile bisericii. Nu mă mai deranjati cu formalitățile voastre. Am propria mea credință!” Cât de des auzim așa obiecție ca răspuns la predica pentru o viață îmbisericită a fiecarui credincios în parte. Este ciudat că cel ce afirmă așa nu observă contradicția evidentă și absurditatea propriilor cuvinte, pentru că e ca și cum ai zice: „În Dumnezeu cred, dar încredere în Dumnezeu n-am!”.  

Pilda raiului și a iadului

Pilda raiului și a iadului

20 февраля 2017

Ce este iadul? O încăpere cu o masă mare și rotundă. În mijlocul mesei, un vas mare cu o mâncare deosebit de plăcută. Însă oamenii care stăteau în jurul mesei erau slabi ca niște schelete, flămânzi și nervoși. Fiecare avea în mână câte o lingură cu coadă foarte lungă. Ajungeau cu lingurile până la vasul cu mâncare, umpleau lingurile, însă când trebuiau să introducă lingurile cu mâncare în gură, nu reușeau, fiindcă lingurile aveau cozile foarte lungi. Ce este raiul?  

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

15 февраля 2017

Dragi fraţi şi surori! Săvârşind astăzi prăznuirea Întâmpinării Domnului, Biserica noastră în mod tradiţional se roagă pentru tânăra generaţie, nutrind speranţe pentru cei care urmează să păstreze şi să propovăduiască credinţa ortodoxă în următoarele decenii. Nu în zădar, adresându-Se ucenicilor Săi, iar prin ei şi nouă tuturor, Mântuitorul i-a numit „sarea pământului” şi „lumina lumii” (Matei 5, 13-14). Precum sarea îmbunătăţeşte considerabil gustul mâncării, prevenind alterarea ei, creştinii sunt chemaţi să schimbe lumea cu puterea mărturisirii... 

Semnificația psalmului 136

Semnificația psalmului 136

11 февраля 2017

La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântați-ne nouă din cântările Sionului!“ Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.  

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

10 февраля 2017

Ziua de duminică, 5 februarie 2017, a fost cea mai fericită pentru tinerii Ioan și Liudmila, ginerele și fiica părintelui — blagocin Oleg Fistican, care și-au consfințit dragostea reciprocă prin Taina Cununiei. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Marchel în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La final, Episcopul a felicitat mirii Ioan și Liudmila cu primirea cununiei, dorindu-le căsnicie fericită, dragoste jertfelnică, ajutor și binecuvântare de la Dumnezeu în această etapă nouă a vieții lor.... 

Dreptul la educaşie – perspectiv? spiritual?

Într-un fel tainic, nepriceput şi neexplicitat raşional, Dumnezeu respect? voin?a omului, chiar şi acea voin?? care refuz? binele şi prefer? r?ul.

Drept aceea, mergÎnd, Înv??aşi toate neamurile… (Mt. 28,19)

În urm? cu dou? milenii, Apostolii de curÎnd trecuşi prin experien?a Învierii, aud cuvintele lui Hristos: „mergÎnd, Înv??aşi toate neamurile”. Erau cuvinte formulate În exigen?a unui veritabil Testament. Apostolii sunt invitaşi s?-şi asume exigen?a de a merge şi de a Înv??a, iar din aceast? asumare a lor s-a n?scut şi Înc? se mai na?te Biserica. Interesant este şi faptul c? Domnul trimite pe Apostoli la „toate neamurile”. Acest „toate” cuprinde În sine, f?r? excepşie, f?pturile umane ale acestei lumi, ca destinatari ai actului pedagogic al mÎntuirii.

Toşi oamenii sunt chemaşi s? afle de mÎntuirea adus? de Hristos Domnul. Nu toşi Îns? consider? c? trebuie s? r?spund? acestei invitaşii. Nu toşi au aceeaşi percepşie asupra mesajului transmis. Acest fapt arat? c?, Într-un fel tainic, nepriceput şi neexplicitat raşional, Dumnezeu respect? voin?a omului, chiar şi acea voin?? care refuz? binele şi prefer? r?ul. Aceasta nu Înseamn? c? Domnul ?şi opre?te mergerea şi c? Înv??area neamurilor sufer? un e?ec. M?rturie este faptul c? Biserica ?şi continu? şi ast?zi lucrarea m?rturisitoare. Oamenii au dreptul s? primeasc? vestea cea bună a mÎntuirii În Hristos şi, ca atare, Biserica Încearc? s? intre În dialog cu umanitatea mai mult sau mai puşin dispus? s? asculte, s? Înve?e, s? ?mplineasc?.

Modelul dialogic propus de experien?a Bisericii cre?tine este În mare şi modelul pe care s-a construit civilizaşia contemporan? european? şi ramificaşiile sale din lume. Aceast? civilizaşie este n?scut? din interacşiunea spiritual? şi cultural? a duhului cre?tin cu geniul civilizaşional greco-roman precum şi cu tradişiile popoarelor care de-a lungul istoriei au vie?uit În aceste locuri. Iar un dialog din care Biserica lipse?te, este de cele mai multe ori o experien?? problematic?, mai ales atunci cÎnd se vorbe?te despre educaşie, fie sub aspectul metodei fie sub aspectul conşinutului. Referirea la r?d?cini nu şine, În acelaşi timp, doar de recunoa?terea existen?ei unei pinacoteci a tradişiilor cu evident interes muzeistic, ci reprezint? o continu? surs? de inspiraşie pentru cre?terea şi formarea societ?şilor de azi şi de mşine.

Prezen?a Bisericii În dialogul pentru educaşia tÎn?rului de ast?zi este fundamentat? pe faptul c? valorile pe care Biserica le propune societ?şii de ast?zi sunt valori verificate În focul trecerii timpului şi al contest?rilor de lung? durat?. Modelele de formare pe care Biserica le propune sunt modele a c?ror for?? de convingere s-au dovedit benefice, conşinuturile pe care Biserica le prezint? În exercitarea actului educaşional ofer? continuitate, stabilitate şi Înnoire, iar metodele pe care ea le folose?te sunt motivate de respectul pentru demnitatea uman? şi pentru alegerile sale.

Societatea romÎneasc? este str?b?tut? ast?zi de curente care doresc regÎndirea rolului Bisericii În exercitarea educaşiei tinerelor generaşii. Ar fi incorect Îns? ca acest rol s? fie diminuat. Dimpotriv?, ar trebui c?utate cşi de cre?tere. şi aceasta pentru c? membrii acestei comunit?şi au dreptul s? interacşioneze cu un depozitar uria? de informaşie, experien?? şi practic? de civilizaşie aflat În Biseric?, cum au şi dreptul s?-l refuze. Reducerea prezen?ei Bisericii În actul educaşional ar intensifica şi mai mult tendin?ele manifestate tot mai insistent de a reduce pe om doar la ceea ce simte, doar la nevoile subzisten?ei biologice. O astfel de abordare ar conduce la o nevalorificare a unei experien?e umane care s-a dovedit viabil? şi ar d?una unei abord?ri holistice a omului. Acesta ar trebui perceput ca Întrep?trundere a unor realit?şi biologice, intelectuale, emoşionale subsumate unei dimensiuni spirituale de care, În onestitate, nimeni nu poate face abstracşie.

De aceea, În?elegerea şi practica spiritual? nu pot s? lipseasc? din experien?a educaşional? a tinerilor. Aceasta, mai ales, Într-o perioad?, cÎnd consumerismul, relativismul şi apeten?a pentru convenşional, formal şi corectitudine politic? decid destine, credin?e şi vieşi omene?ti.

Credem, prin urmare, c? dimensiunea cre?tin? a educaşiei trebuie integrat? modelului formativ al ?colii romÎne?ti iar aceasta se poate ?mplini printr-un dialog continuu cu tot ceea ce a produs umanitatea În materie de ?tiin?? a educaşiei c?t şi cu r?d?cinile ei spirituale, cu destinul ei În veÎnicia voit? de Dumnezeu.

Sursa: doxologia.ro

 

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.