versiunea moldoveneasca русская версия


Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

19 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în satul Cuhnesti, raionul Glodeni a avut loc festivalul concurs raional al cântecului sacru pascal cu genericul „SUB LUMINA ÎNVIERII”. Evenimentul a fost organizat de consiliul raional și secția Cultură din Glodeni, primăria și biserica din Cuhnești, în parteneriat cu protoieria Glodeni. Colectivele corale au adus jertfă de laudă, prin care L-au slavit pe Mielul Blând, Mântuitorul și Salvatorul omenirii. Printre cele mai onorabile coruri s-a remarcat corul de preoți ai blagociniei Glodeni, dar și corul select al orașului Dorohoi. La final au fost... 

Festivalul pascal din satul Chetriș

Festivalul pascal din satul Chetriș

18 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în frumoasa curte a bisericii „Sf.Ier.Nicolae” din satul Chetriș, raionul Fălești s-a petrecut festivalul pascal al blagociniei Fălești 2, cu genericul „Cânta-voi Dumnezeului meu”, ediţia a VII-a, organizat de către Secţia raională Cultură şi Turism în colaborare cu blagocinia 2 din raionul Făleşti. Debutul evenimentului a avut loc în biserică, prin rugăciunea de binecuvântare, săvârșită de blagocinul sectorului Fălești 2 – protoiereul Oleg Fistican și parohul bisericii – protoiereul Igor Bumbac.  

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

17 апреля 2017

Ce am sărbătorit? Am serbat că Iisus Hristos a înviat, serbăm biruința, bucurându-ne ca vrăjmașul a fost învins, moartea a fost omorâtă, iadul s-a zdrobit, zapisul nostru de condamnare a fost rupt (Col.2,14), am fost grațiați (In.1,16). Suntem fericiți că însuși Împăratul nostru ne-a îndemnat să ne bucurăm și să nu ne mai temem (Mt.28,9-10). Învierea lui Hristos nu este o simplă revenire la viața pământească, ci începutul altei vieți: viața veșnică, începutul erei eshatologice. De aceea, Biserica Ortodoxă cântă în ziua de Paști: „Prăznuim astăzi omorârea... 

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

16 апреля 2017

De sărbătoarea sărbătorilor, Învierea Domnului din morți, Preasfințitul Marchel a transmis enoriașilor catedralei, lumină din lumina focului haric. La această slujbă au participat clericii și slujitorii catedralei, dar și foarte mulți credincioși, veniți pentru a primi Lumina Sfântă, pentru a se ruga împreună cu arhipăstorul lor, pentru a se saluta mai întâi în biserică cu „Hristos a înviat”, dar și pentru a sfinți prinoasele. Particularitatea sfintei Liturghii a fost citirea ierarhică a pastoralelor: patriarhală, mitropolitană și episcopală, precum și sfințirea... 

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

15 апреля 2017

Hristos, Înviat din morți, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpînire asupra Lui. (Rom. 6.9) Iubiții mei frați și surori, să mulțumim bunului nostru Dumnezeu care L-a înviat din morți pe Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos (I Cor. 6.14), distrugînd astfel puterea purtătoare de moarte a vicleanului, ca să încolțească sîmburele nădejdii noastre spre învierea și mîntuirea sufletului omenesc, de care eram lipsiți pentru căderea strămoșilor. Învierea din morți a Mîntuitorului nostru Iisus Hristos este Taină, Lumină și Iubire negrăită, scrie Sf. Grigore Teologul:... 

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

14 апреля 2017

Vinerea Patimilor este cea mai aspră zi de post, pentru că Biserica face pomenirea răstignirii Domnului şi punerii Lui în mormânt. Evenimentul a fost retrăit vineri seara la catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”, de către Preasfinţitul Marchel, clerul şi poporul acestei catedrale. Prohodul şi înconjurarea bisericii cu sfântul epitaf au fost cele mai semnificative momente al acestei zile. Însă tristețea zilei de vineri va fi eclipsată de bucuria Învierii Domnului, care va fi sărbătorită în noaptea de Paști, la care vă chemăm pe toți.  

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

13 апреля 2017

În seara din Joia Patimilor, în bisericile ortodoxe se oficiază o slujbă deosebit de sobră și umilă. Sentimentul de tristețe este aprofundat prin citirea celor 12 Evanghelii, în care se amintește despre suferința Mântuitorului, despre pătimirea Sa, despre umilirea, biciuirea, moartea pe cruce și îngroparea Lui. Aceste ultime evenimente din viața pământească a Domnului nostru Iisus Hristos au fost trăite intens  

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

10 апреля 2017

În perioada 2 mai – 19 mai, 2017, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, invită în special preoții-profesori de Religie la cursuri de formare continuă sau altfel spus, pentru a obține modulul psiho-pedagogic. Acest modul este obligatoriu pentru cei care predau Religia, dar este foarte util și pentru toți doritorii de formare profesională. Condiții: 1. Durata studiilor: 2 mai – 19 mai, deci 3 săptămâni (15 zile), de luni până vineri.  

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

6 апреля 2017

Joi, 6 aprilie 2017, Preasfințitul Marchel s-a deplasat la ambasada Federației Ruse din Chișinău, pentru a exprima sincere condoleanțe familiilor îndoliate, ca urmare a atacului de la metroul din Sankt Petersburg, pentru care a depus flori. Ierarhul s-a rugat pentru odihna răposaților, dar și pentru însătoșirea celor răniți.  

Dreptul la educaşie – perspectiv? spiritual?

Într-un fel tainic, nepriceput şi neexplicitat raşional, Dumnezeu respect? voin?a omului, chiar şi acea voin?? care refuz? binele şi prefer? r?ul.

Drept aceea, mergÎnd, Înv??aşi toate neamurile… (Mt. 28,19)

În urm? cu dou? milenii, Apostolii de curÎnd trecuşi prin experien?a Învierii, aud cuvintele lui Hristos: „mergÎnd, Înv??aşi toate neamurile”. Erau cuvinte formulate În exigen?a unui veritabil Testament. Apostolii sunt invitaşi s?-şi asume exigen?a de a merge şi de a Înv??a, iar din aceast? asumare a lor s-a n?scut şi Înc? se mai na?te Biserica. Interesant este şi faptul c? Domnul trimite pe Apostoli la „toate neamurile”. Acest „toate” cuprinde În sine, f?r? excepşie, f?pturile umane ale acestei lumi, ca destinatari ai actului pedagogic al mÎntuirii.

Toşi oamenii sunt chemaşi s? afle de mÎntuirea adus? de Hristos Domnul. Nu toşi Îns? consider? c? trebuie s? r?spund? acestei invitaşii. Nu toşi au aceeaşi percepşie asupra mesajului transmis. Acest fapt arat? c?, Într-un fel tainic, nepriceput şi neexplicitat raşional, Dumnezeu respect? voin?a omului, chiar şi acea voin?? care refuz? binele şi prefer? r?ul. Aceasta nu Înseamn? c? Domnul ?şi opre?te mergerea şi c? Înv??area neamurilor sufer? un e?ec. M?rturie este faptul c? Biserica ?şi continu? şi ast?zi lucrarea m?rturisitoare. Oamenii au dreptul s? primeasc? vestea cea bună a mÎntuirii În Hristos şi, ca atare, Biserica Încearc? s? intre În dialog cu umanitatea mai mult sau mai puşin dispus? s? asculte, s? Înve?e, s? ?mplineasc?.

Modelul dialogic propus de experien?a Bisericii cre?tine este În mare şi modelul pe care s-a construit civilizaşia contemporan? european? şi ramificaşiile sale din lume. Aceast? civilizaşie este n?scut? din interacşiunea spiritual? şi cultural? a duhului cre?tin cu geniul civilizaşional greco-roman precum şi cu tradişiile popoarelor care de-a lungul istoriei au vie?uit În aceste locuri. Iar un dialog din care Biserica lipse?te, este de cele mai multe ori o experien?? problematic?, mai ales atunci cÎnd se vorbe?te despre educaşie, fie sub aspectul metodei fie sub aspectul conşinutului. Referirea la r?d?cini nu şine, În acelaşi timp, doar de recunoa?terea existen?ei unei pinacoteci a tradişiilor cu evident interes muzeistic, ci reprezint? o continu? surs? de inspiraşie pentru cre?terea şi formarea societ?şilor de azi şi de mşine.

Prezen?a Bisericii În dialogul pentru educaşia tÎn?rului de ast?zi este fundamentat? pe faptul c? valorile pe care Biserica le propune societ?şii de ast?zi sunt valori verificate În focul trecerii timpului şi al contest?rilor de lung? durat?. Modelele de formare pe care Biserica le propune sunt modele a c?ror for?? de convingere s-au dovedit benefice, conşinuturile pe care Biserica le prezint? În exercitarea actului educaşional ofer? continuitate, stabilitate şi Înnoire, iar metodele pe care ea le folose?te sunt motivate de respectul pentru demnitatea uman? şi pentru alegerile sale.

Societatea romÎneasc? este str?b?tut? ast?zi de curente care doresc regÎndirea rolului Bisericii În exercitarea educaşiei tinerelor generaşii. Ar fi incorect Îns? ca acest rol s? fie diminuat. Dimpotriv?, ar trebui c?utate cşi de cre?tere. şi aceasta pentru c? membrii acestei comunit?şi au dreptul s? interacşioneze cu un depozitar uria? de informaşie, experien?? şi practic? de civilizaşie aflat În Biseric?, cum au şi dreptul s?-l refuze. Reducerea prezen?ei Bisericii În actul educaşional ar intensifica şi mai mult tendin?ele manifestate tot mai insistent de a reduce pe om doar la ceea ce simte, doar la nevoile subzisten?ei biologice. O astfel de abordare ar conduce la o nevalorificare a unei experien?e umane care s-a dovedit viabil? şi ar d?una unei abord?ri holistice a omului. Acesta ar trebui perceput ca Întrep?trundere a unor realit?şi biologice, intelectuale, emoşionale subsumate unei dimensiuni spirituale de care, În onestitate, nimeni nu poate face abstracşie.

De aceea, În?elegerea şi practica spiritual? nu pot s? lipseasc? din experien?a educaşional? a tinerilor. Aceasta, mai ales, Într-o perioad?, cÎnd consumerismul, relativismul şi apeten?a pentru convenşional, formal şi corectitudine politic? decid destine, credin?e şi vieşi omene?ti.

Credem, prin urmare, c? dimensiunea cre?tin? a educaşiei trebuie integrat? modelului formativ al ?colii romÎne?ti iar aceasta se poate ?mplini printr-un dialog continuu cu tot ceea ce a produs umanitatea În materie de ?tiin?? a educaşiei c?t şi cu r?d?cinile ei spirituale, cu destinul ei În veÎnicia voit? de Dumnezeu.

Sursa: doxologia.ro

 

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.