verdiunea moldoveneasca русская версия


Despre credință și mântuire.

Despre credință și mântuire.

8 decembrie 2016

“Eu sunt Lumina lumii…“ (Ioan 8,12). “Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa“ (Ioan 14, 6).“Eu sunt Învăţătorul şi Domnul“ (Ioan 13, 13).“Eu sunt Învierea şi Viaţa“ (Ioan 11, 25). DESPRE ORTODOXIE. Iubiţii mei fii, ce este Ortodoxia? Suntem ortodocşi şi în general nu cunoaştem înălţimea, profunzimea, lărgimea Ortodoxiei. Va trebui să o vedem în toată sfinţenia ei. Ortodoxia este adevărul despre Dumnezeu, despre om şi despre lume, aşa cum ni l-a dat Însuşi Dumnezeu cel Întrupat prin învăţătura Sa desăvârşită. Aşa cum l-a exprimat mai târziu cugetul... 

Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media.

Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media.

7 decembrie 2016

Miercuri, 7 decembrie, cu binecuvântarea ÎPS Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al întregii Moldove, în sala sinodală din incinta Reşedinţei mitropolitane din mun. Chişinău, a avut loc Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media, cu participarea reprezentanţilor presei ortodoxe din republică. Şedinţa a început cu un cuvânt al PS Ioan, Episcop de Soroca, Vicar mitropolitan, preşedinte al Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media, care a vorbit despre deontologia comunicării pastorale în internet, axându-se... 

Conferință teologică în s.Izvoare, r.Fălești

Conferință teologică în s.Izvoare, r.Fălești

6 decembrie 2016

Marți, 6 decembrie 2016, în biserica „Acoperământul Maicii Domnului” din satul Izvoare, raionul Fălești a avut loc adunarea generală a preoților din raion. Întrunirea a debutat cu oficierea sfintei Liturghii de un sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Oleg Fistican, blagocinul circumscripției. A urmat mărturisirea preoților, după care a demarat conferința teologică cu tema: „Apărarea în fața abuzului prozeletismului sectar”. Conferința a fost susținută de lectorul Facultății de Teologie din Chișinău, protoiereul Octavian Solomon și de protoiereul... 

Spovedania unui păcătos

Spovedania unui păcătos

5 decembrie 2016

Mantuirea noastra incepe prin renuntarea la lumea aceasta pacatoasa si desfranata sau prin dispretuirea a tot ceea ce iubesc si lauda oamenii lumesti; prin indiferenta fata de bunurile pamantesti, care nu au nici un pret, spre deosebire de cele vesnice, din ceruri. Dar eu sunt total dedat acestei lumi, caci iubesc banii, confortul, lauda, slava, imbracamintea frumoasa, distractiile si dansurile, desi stiu ca dupa acestea, ca dupa focul de paie, nu mai ramane nimic, in afara de scrum si cenusa. O, Doamne, milostiv fii mie, pacatosului; slabeste si raceste in mine dragostea pentru lumea aceasta si,... 

Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

3 decembrie 2016

„Nu vă îmbătaţi de vin, întru care este desfrânarea ” (Efeseni 5, 18) Să îndreptăm astăzi limba noastră împotriva beţiei şi să răsturnăm la pământ acest fel de vieţuire ruşinoasă şi fără de rânduială! Voim a pârî pe cei ce s-au dedat ei, nu pentru a-i arunca în ruşine, ci pentru a-i slobozi din ruşine; nu pentru a le face jigniri, ci pentru a-i îndrepta; nu pentru a-i da defăimării obşteşti, ci pentru a-i apăra de defăimarea cea înfricoşată şi a-i scăpa din mâinile satanei. Căci cine trăieşte în beţie, desfătare şi necumpătare a căzut sub... 

Tipic pentru  ziua de 04.12.2016

Tipic pentru ziua de 04.12.2016

2 decembrie 2016

Неделя 24-я по Пятидесятнице. Глас 7-й. Введе́ние (Вход) во храм Пресвятой Владычицы нашей Богородицы и Приснодевы Марии. Бденная служба праздника Введения во храм Пресвятой Богородицы совершается вместе с воскресной службой Октоиха (по 1-й Марковой главе Типикона под 21 ноября: «Подоба́ет ве́дати, я́ко а́ще случи́тся пра́здник Введе́ния... 

Superficialitatea

Superficialitatea

1 decembrie 2016

Avem o vorbă în popor pentru cei ce nu duc o treabă până la capăt. Spunem că face treabă de mântuială! Alfel spus, a face treabă de mântuială se numeşte superficialitate. E important a înţelege ce este superficialitatea, de ce este dăunătoare omului şi cum poate fi evitată. Superficialitatea se descrie ca o lipsă de profunzime, de neînţelegere a sensului vieţii şi a adâncurilor ei.  Superficialitatea este una dintre bolile cele mai răspândite ale societaţii contemporane. Ea rezultă şi din faptul că omul doreşte să câştige mult cu efort puţin, să reuşească... 

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

22 noiembrie 2016

La 20 noiembrie 2016, în Duminica a 22-a după Cincizecime, la catedrala sobornicească „Hristos Mântuitorul”, or. Moscova, Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii Chiril împreună cu Întâistătătorii şi reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe Locale, cu o ceată de arhierei şi clerici ai Bisericii Ortodoxe Ruse a săvârşit Dumnezeiasca Liturghie. În această zi Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse a împlinit 70 de ani. Slujba dumnezeiască a fost condusă de: Preafericitului Papă și Patriarh al Alexandriei și al întregii Africi Teodor II; Preafericitul... 

Zi cu hram la Sîngerei

Zi cu hram la Sîngerei

21 noiembrie 2016

Luni, 21 noiembrie 2016, de ziua pomenirii „Sf.Arh.Mihail și Gavriil”, una din cele trei biserici din orașul Sîngerei și-a serbat ziua ocrotitorilor cerești. Sfînta Liturhie a fost săvîrșită de protoiereul Maxim Guzun, blagocinul raionului Sîngerei și parohul bisericii. La finalul sfintei Liturghii a fost săvîrșit un Te-Deum de mulțumire. Printre cei prezenți s-a numărat protoiereul Ioan Ursachi, parohul bisericii „Sf.M.Mc.Gheorghe” din același oraș; primarul orașului Sîngerei, Gheorghe Brașovschi; șeful IP Sîngerei, precum și alți funcționari publici ai orașului.... 

Privelistea mormintelor

Privelistea mormintelor

19 noiembrie 2016

Privelistea mormintelor nu este lipsita de importanta în desavârsirea întelepciunii noastre. Privindu-le, sufletul nostru, daca lâncezea, tresare de îndata, iar de era treaz si vrednic, înca si mai vrednic se face. Cel ce se plânge ca-i sarac, primeste de la aceasta priveliste o binevenita mângâiere; iar cel ce umfla de trufie ca-i bogat, e trezit la realitate si smerit. Vederea mormintelor predispune pe fiecare dintre noi sa cugete, chiar de n-ar vrea, asupra sfârsitului propriu; ea ne încredinteaza de a nu mai crede temeinic nici unul din lucrurile lumii acesteia, placute sau suparatoare;... 

Dreptul la educaşie – perspectiv? spiritual?

Într-un fel tainic, nepriceput şi neexplicitat raşional, Dumnezeu respect? voin?a omului, chiar şi acea voin?? care refuz? binele şi prefer? r?ul.

Drept aceea, mergÎnd, Înv??aşi toate neamurile… (Mt. 28,19)

În urm? cu dou? milenii, Apostolii de curÎnd trecuşi prin experien?a Învierii, aud cuvintele lui Hristos: „mergÎnd, Înv??aşi toate neamurile”. Erau cuvinte formulate În exigen?a unui veritabil Testament. Apostolii sunt invitaşi s?-şi asume exigen?a de a merge şi de a Înv??a, iar din aceast? asumare a lor s-a n?scut şi Înc? se mai na?te Biserica. Interesant este şi faptul c? Domnul trimite pe Apostoli la „toate neamurile”. Acest „toate” cuprinde În sine, f?r? excepşie, f?pturile umane ale acestei lumi, ca destinatari ai actului pedagogic al mÎntuirii.

Toşi oamenii sunt chemaşi s? afle de mÎntuirea adus? de Hristos Domnul. Nu toşi Îns? consider? c? trebuie s? r?spund? acestei invitaşii. Nu toşi au aceeaşi percepşie asupra mesajului transmis. Acest fapt arat? c?, Într-un fel tainic, nepriceput şi neexplicitat raşional, Dumnezeu respect? voin?a omului, chiar şi acea voin?? care refuz? binele şi prefer? r?ul. Aceasta nu Înseamn? c? Domnul ?şi opre?te mergerea şi c? Înv??area neamurilor sufer? un e?ec. M?rturie este faptul c? Biserica ?şi continu? şi ast?zi lucrarea m?rturisitoare. Oamenii au dreptul s? primeasc? vestea cea bună a mÎntuirii În Hristos şi, ca atare, Biserica Încearc? s? intre În dialog cu umanitatea mai mult sau mai puşin dispus? s? asculte, s? Înve?e, s? ?mplineasc?.

Modelul dialogic propus de experien?a Bisericii cre?tine este În mare şi modelul pe care s-a construit civilizaşia contemporan? european? şi ramificaşiile sale din lume. Aceast? civilizaşie este n?scut? din interacşiunea spiritual? şi cultural? a duhului cre?tin cu geniul civilizaşional greco-roman precum şi cu tradişiile popoarelor care de-a lungul istoriei au vie?uit În aceste locuri. Iar un dialog din care Biserica lipse?te, este de cele mai multe ori o experien?? problematic?, mai ales atunci cÎnd se vorbe?te despre educaşie, fie sub aspectul metodei fie sub aspectul conşinutului. Referirea la r?d?cini nu şine, În acelaşi timp, doar de recunoa?terea existen?ei unei pinacoteci a tradişiilor cu evident interes muzeistic, ci reprezint? o continu? surs? de inspiraşie pentru cre?terea şi formarea societ?şilor de azi şi de mşine.

Prezen?a Bisericii În dialogul pentru educaşia tÎn?rului de ast?zi este fundamentat? pe faptul c? valorile pe care Biserica le propune societ?şii de ast?zi sunt valori verificate În focul trecerii timpului şi al contest?rilor de lung? durat?. Modelele de formare pe care Biserica le propune sunt modele a c?ror for?? de convingere s-au dovedit benefice, conşinuturile pe care Biserica le prezint? În exercitarea actului educaşional ofer? continuitate, stabilitate şi Înnoire, iar metodele pe care ea le folose?te sunt motivate de respectul pentru demnitatea uman? şi pentru alegerile sale.

Societatea romÎneasc? este str?b?tut? ast?zi de curente care doresc regÎndirea rolului Bisericii În exercitarea educaşiei tinerelor generaşii. Ar fi incorect Îns? ca acest rol s? fie diminuat. Dimpotriv?, ar trebui c?utate cşi de cre?tere. şi aceasta pentru c? membrii acestei comunit?şi au dreptul s? interacşioneze cu un depozitar uria? de informaşie, experien?? şi practic? de civilizaşie aflat În Biseric?, cum au şi dreptul s?-l refuze. Reducerea prezen?ei Bisericii În actul educaşional ar intensifica şi mai mult tendin?ele manifestate tot mai insistent de a reduce pe om doar la ceea ce simte, doar la nevoile subzisten?ei biologice. O astfel de abordare ar conduce la o nevalorificare a unei experien?e umane care s-a dovedit viabil? şi ar d?una unei abord?ri holistice a omului. Acesta ar trebui perceput ca Întrep?trundere a unor realit?şi biologice, intelectuale, emoşionale subsumate unei dimensiuni spirituale de care, În onestitate, nimeni nu poate face abstracşie.

De aceea, În?elegerea şi practica spiritual? nu pot s? lipseasc? din experien?a educaşional? a tinerilor. Aceasta, mai ales, Într-o perioad?, cÎnd consumerismul, relativismul şi apeten?a pentru convenşional, formal şi corectitudine politic? decid destine, credin?e şi vieşi omene?ti.

Credem, prin urmare, c? dimensiunea cre?tin? a educaşiei trebuie integrat? modelului formativ al ?colii romÎne?ti iar aceasta se poate ?mplini printr-un dialog continuu cu tot ceea ce a produs umanitatea În materie de ?tiin?? a educaşiei c?t şi cu r?d?cinile ei spirituale, cu destinul ei În veÎnicia voit? de Dumnezeu.

Sursa: doxologia.ro

 

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.