verdiunea moldoveneasca русская версия


Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

3 decembrie 2016

„Nu vă îmbătaţi de vin, întru care este desfrânarea ” (Efeseni 5, 18) Să îndreptăm astăzi limba noastră împotriva beţiei şi să răsturnăm la pământ acest fel de vieţuire ruşinoasă şi fără de rânduială! Voim a pârî pe cei ce s-au dedat ei, nu pentru a-i arunca în ruşine, ci pentru a-i slobozi din ruşine; nu pentru a le face jigniri, ci pentru a-i îndrepta; nu pentru a-i da defăimării obşteşti, ci pentru a-i apăra de defăimarea cea înfricoşată şi a-i scăpa din mâinile satanei. Căci cine trăieşte în beţie, desfătare şi necumpătare a căzut sub... 

Tipic pentru  ziua de 04.12.2016

Tipic pentru ziua de 04.12.2016

2 decembrie 2016

Неделя 24-я по Пятидесятнице. Глас 7-й. Введе́ние (Вход) во храм Пресвятой Владычицы нашей Богородицы и Приснодевы Марии. Бденная служба праздника Введения во храм Пресвятой Богородицы совершается вместе с воскресной службой Октоиха (по 1-й Марковой главе Типикона под 21 ноября: «Подоба́ет ве́дати, я́ко а́ще случи́тся пра́здник Введе́ния... 

Superficialitatea

Superficialitatea

1 decembrie 2016

Avem o vorbă în popor pentru cei ce nu duc o treabă până la capăt. Spunem că face treabă de mântuială! Alfel spus, a face treabă de mântuială se numeşte superficialitate. E important a înţelege ce este superficialitatea, de ce este dăunătoare omului şi cum poate fi evitată. Superficialitatea se descrie ca o lipsă de profunzime, de neînţelegere a sensului vieţii şi a adâncurilor ei.  Superficialitatea este una dintre bolile cele mai răspândite ale societaţii contemporane. Ea rezultă şi din faptul că omul doreşte să câştige mult cu efort puţin, să reuşească... 

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

22 noiembrie 2016

La 20 noiembrie 2016, în Duminica a 22-a după Cincizecime, la catedrala sobornicească „Hristos Mântuitorul”, or. Moscova, Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii Chiril împreună cu Întâistătătorii şi reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe Locale, cu o ceată de arhierei şi clerici ai Bisericii Ortodoxe Ruse a săvârşit Dumnezeiasca Liturghie. În această zi Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse a împlinit 70 de ani. Slujba dumnezeiască a fost condusă de: Preafericitului Papă și Patriarh al Alexandriei și al întregii Africi Teodor II; Preafericitul... 

Zi cu hram la Sîngerei

Zi cu hram la Sîngerei

21 noiembrie 2016

Luni, 21 noiembrie 2016, de ziua pomenirii „Sf.Arh.Mihail și Gavriil”, una din cele trei biserici din orașul Sîngerei și-a serbat ziua ocrotitorilor cerești. Sfînta Liturhie a fost săvîrșită de protoiereul Maxim Guzun, blagocinul raionului Sîngerei și parohul bisericii. La finalul sfintei Liturghii a fost săvîrșit un Te-Deum de mulțumire. Printre cei prezenți s-a numărat protoiereul Ioan Ursachi, parohul bisericii „Sf.M.Mc.Gheorghe” din același oraș; primarul orașului Sîngerei, Gheorghe Brașovschi; șeful IP Sîngerei, precum și alți funcționari publici ai orașului.... 

Privelistea mormintelor

Privelistea mormintelor

19 noiembrie 2016

Privelistea mormintelor nu este lipsita de importanta în desavârsirea întelepciunii noastre. Privindu-le, sufletul nostru, daca lâncezea, tresare de îndata, iar de era treaz si vrednic, înca si mai vrednic se face. Cel ce se plânge ca-i sarac, primeste de la aceasta priveliste o binevenita mângâiere; iar cel ce umfla de trufie ca-i bogat, e trezit la realitate si smerit. Vederea mormintelor predispune pe fiecare dintre noi sa cugete, chiar de n-ar vrea, asupra sfârsitului propriu; ea ne încredinteaza de a nu mai crede temeinic nici unul din lucrurile lumii acesteia, placute sau suparatoare;... 

Slujirea preoților militari

Slujirea preoților militari

14 noiembrie 2016

Luni, 14 noiembrie, cu binecuvântarea Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe din Moldova, în incinta Centrului de Cultură şi Istorie Militară din mun. Chișinău s-a desfășurat conferința pastoral-misionară – „Slujirea preoților militari”. Pentru activitatea pastoral-misionară în Instituțiile de Forță, militare și penitenciare, din partea Episcopiei noastre au fost binecuvântați următorii preoți: protoiereu Pavel Petrov pentru municipiul Bălți; protoiereu Oleg Fistican pentru raionul Fălești; protoiereu Victor Guleac pentru raionul Glodeni; protoiereu Maxim Guzun... 

Daca e posedat de vreun demon iute alergi la sfinti, dar daca e învins de pacate de ce nu faci nimic?

Daca e posedat de vreun demon iute alergi la sfinti, dar daca e învins de pacate de ce nu faci nimic?

12 noiembrie 2016

Daca vezi vreun evadat ca-ti bate copilul, te mânii si te repezi ca o fiara asupra lui, dar stai linistit si nu faci nimic, dacă în fiecare zi vezi demonii atacându-l si împingându-l la pacate. Stai si nu-l scapi din ghearele lor. Daca copilul ti-e cumva posedat, alergi la toti sfintii si tulburi linistea si celor ce pustnicesc prin vârfuri de munti, ca sa-l scapi de nebunie. Dar, desi vezi cum în fiecare zi îl tulbura pacatul, care este cel mai îngrozitor demon, nu faci nimic. Si chiar sa fie cineva posedat de un demon, nu este deloc îngrozitor, pentru ca demonul nu poate cu nici un... 

Întrunirea  profesorilor de Religie din Sîngerei

Întrunirea profesorilor de Religie din Sîngerei

11 noiembrie 2016

“Pentru o educație creștinească corectă sunt necesare trei lucruri: puține cuvinte, multe exemple și mai multă rugăciune” (sf. Paisie Aghioritul). Joi, 10 noiembrie 2016, la gimnaziul ,,Iurie Boghiu” din satul Flămînzeni, raionul Sîngerei, s-a desfășurat atelierul de formare continuă a profesorilor de Religie cu genericul ,,Acces, relevanță, calitate în educație – competențe pentru viitor”. Seminarul a început cu prezentarea instituției de către doamna Cumpătă Lilia, directorul gimnaziului, apoi a urmat lecția publică la clasa II-a, cu subiectul: ,,Minunea... 

Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră şi în vison, veselindu-se în toate zilele în chip strălucit

Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră şi în vison, veselindu-se în toate zilele în chip strălucit

5 noiembrie 2016

Prin această pildă, Hristos voieşte să ne înveţe următoarele: Era un om bogat, zice El, care trăia în multe desfrânări, şi totuşi nu suferise nici o nenorocire, ci, dimpotrivă, îi curgeau toate bunurile ca un râu. Că pe el nu l-a ajuns nici o întâmplare rea, neaşteptată, că n-a avut nici o pricină de descurajare şi nici o neîndemânare în viaţă, aceasta arată Domnul prin cuvintele: „veselindu-se în toate zilele luminat”. Iar că el trăia în păcate, se vede din sfârşitul ce l-a ajuns, şi încă mai dinainte, din dispreţul său către săraci. Căci el n-a... 

DESPRE UR?CIUNEA F???RNICIEI ?I A INVIDIEI ?I DREPTUL LA SFIN?ENIE

„Adesea, culmea drept?şii este culmea r?ut?şii…

Nu-şi ascunde fa?a ta, fii totdeauna ceea ce e?ti

Proverb latin

P?catele sau ur?ciunea linguşirii, a f???rniciei şi a invidiei au existat din cele mai vechi timpuri, ca s? nu zicem dintotdeauna, dup? c?derea omului din harul dumnezeiesc, din ascultarea fa?? de Creatorul s?u… Omului i-a pl?cut şi-i place s? se arate În alt chip dec?t este În realitate şi caut? s? conving? pe toşi cei din jurul s?u c? este mai bun, pentru a atrage lauda şi admiraşia lor. Prin f???rnicie omul se arat? c? iube?te pe Dumnezeu, dar numai cu vorba, nu şi cu inima şi fapta. Prin linguşire caut? s?-şi atribuie Însuşiri pe care nu le posed?, vrÎnd s? arate tuturor şi, În special, mai-marilor lumii c? este ceea ce În realitate nu este. De aceea În?elepşii greci spuneau oamenilor s? se cunoasc? c?t mai bine pe ei Însişi şi apoi s? Înceap? s? cunoasc? tainele lumii şi pe ceilalţi semeni. Acest lucru reiese şi de pe inscripşia frontispiciului din Delphi: „Cunoa?te-te pe tine Însuşi!”.

Aceste p?cate sunt consemnate şi În SfÎnta Scriptur?, În Vechiul Testament: „…Ei lep?daser? a?ez?mintele Mele şi dup? poruncile Mele nu se purtau, ci c?lcau zilele Mele de odihn?, c? inima lor era Îndreptat? spre idolii lor” (Iezechiel, 20, 16). Tocmai pentru aceea proorocul Iezechiel mustra poporul evreu spunÎnd: „şi ei vin la tine, ca la o adunare de petrecere; poporul Meu se a?az? Înaintea ta şi ascult? cuvintele tale. Dar nu le ?mpline?te; c?ci ei cu gura lor fac din acestea o petrecere, iar inima lor e t?r?t? dup? poftele lor” (Iezechiel, 33, 31).

În Noul Testament linguşirea, f???rnicia şi invidia caracterizeaz? pe farisei [partid politic-religios din sÎnul poporului evreu, care şineau cu cea mai mare stricte?e toate prescripşiile legii mozaice]. MÎntuitorul Hristos şi ceart? şi şi nume?te f??arnici şi le arat? c? ei ?mplinesc Legea În chip formal şi c? nu sunt adev?raşi ?mplinitori ai Legii şi ai CuvÎntului dumnezeiesc. F???rnicia lor consta În faptul c? se socoteau cei mai mari cunosc?tori şi ?mplinitori ai Legii. CÎnd se rugau ie?eau pe str?zile cele mai umblate şi la r?spÎntii de drumuri, cÎnd posteau se ar?tau tri?ti, ?şi smoleau fe?ele şi-şi puneau cenu?? pe cap, cÎnd mergeau la sinagogi se a?ezau În primele rÎnduri, cÎnd f?ceau o milostenie o tr?mbi?au ca toşi s? afle, apoi toate prescripşiile Legii Vechi le ?mplineau cu stricte?e. De exemplu, Domnul nostru Iisus Hristos este Întrebat de ace?tia de ce ucenicii Lui nu-şi spal? mşinile Înainte de mas? şi calc? datinile str?bunilor.  MÎntuitorul din nou demasc? acest p?cat al f???rniciei, spunÎndu-le c? nu-şi cinstesc p?rinşii, ci pun bani În cutia milelor la templu, socotind c? prin aceasta ei sunt ?mplinitorii Legii. De aceea, Domnul şi mustr?, zicÎndu-le: „F??arnicilor, bine a proorocit despre voi Isaia, cÎnd a zis: „Poporul acesta M? cinste?te cu buzele, dar inima lor este departe de Mine. şi zadarnic M? cinstesc ei, Înv??Înd Înv???turi ce sunt porunci ale oamenilor”.” (Matei, 15,7-9).

F???rnicia caracteristic? fariseilor se manifest? prin faptul c? toate lucrurile lor erau f?cute În v?zul lumii şi Între vorbele, sufletul şi faptele lor exista o contradicşie permanent?. Domnul nostru Iisus Hristos şi nume?te „morminte v?ruite”, Îngrijite pe dinafar?, Îns? pline pe din?untru cu oase moarte:„Vai vou?, c?rturarilor şi fariseilor f??arnici! C? semÎnaşi cu mormintele cele v?ruite, care pe din afar? se arat? frumoase, În?untru Îns? sunt pline de oase de morşi şi de toat? necur?şia” (Matei, 23, 27). Iar Sfinţii P?rinşi şi compar? cu un m?r ro?u şi frumos la vedere, Îns? pe din?untru ros de viermi cu des?v?rşire…

Linguşirea fariseilor pe lÎng? arhiereii, c?rturarii şi c?peteniile iudeilor ajunge pÎn? Într-acolo, c? depun m?rturie ?mpotriva lui Iisus, zicÎnd c? este r?zvr?titor În popor şi pentru aceasta trebuie s? moar? r?stignit pe Cruce. Deci aceste patimi Întunec? mintea omului şi de aceea fariseii fiind Întunecaşi şi Înv?rto?aşi au s?v?rşit cea mai cumplit? f?r?delege dintre f?r?delegile omene?ti: au s?v?rşit uciderea de Dumnezeu. şi dac? ar fi putut s? fie vreo f?r?delege mai crunt? dec?t aceasta, ar fi purces la ea f?r? s? se cutremure.

Linguşirea şi invidia reu?esc de multe ori s? intre În sufletul omului şi s?-l st?pÎneasc?, f?r? ca el s?-şi dea seama, pentru c? ele devin Îndreptarul lucr?rii lui, intrÎndu-i În caracter. Ele sunt un izvor de p?cate, În primul rÎnd pentru c? dau na?tere mÎndriei, prin faptul c? ne credem mai buni ca alţii şi nu suntem ceea ce vrem s? p?rem. În al doilea rÎnd ele ne Îndeamn? la judecarea aproapelui, uitÎnd de cuvintele MÎntuitorului care zice: „F??arnice, scoate Întşi b?rna din ochiul t?u şi atunci vei vedea sa scoşi paiul din ochiul fratelui t?u” (Matei, 7, 5).

Aceast? stare de a c?uta mai mult la ceea ce face altul din apropierea şi dep?rtarea noastr? este jalnica priveli?te a pustiirii duhovnice?ti, a groz?viilor morale s?v?rşite de omul c?zut şi iubitor de sine.

Sfinţii P?rinşi, dasc?lii Bisericii Ortodoxe, care În lumina lui Hristos, În lumina SfÎntului Duh au privit În adÎncul inimii omene?ti şi au cercetat În acest adÎnc felul de a lucra al fiec?rei patimi, numesc invidia „sor? a slavei de?arte” – „patim? cu multe chipuri” şi cu „anevoie de priceput”. În chip obiÎnuit a r?bda invidia celor din jur – Înseamn? a fi un viteaz al lui Dumnezeu, a dispune de curaj şi b?rb?şie duhovniceasc?. şi de aceea c?şi rabd? dispozişia invidioas? a fratelui lor, ace?tia vor primi cununa de mucenici.

Din invidie L-au predat pe Hristos lui Pilat contemporanii Lui. Evanghelistul Matei mentioneaza despre Pilat: „C? ?tia c? din invidie L-au dat În mÎna lui” (Matei, 27, 18). şi pentru ce ?l invidiau? Pentru c? f?cea minuni şi ajuta În diferite feluri pe oameni. Ceea ce era bucurie şi mÎntuire pentru ceilalţi, pentru invidioşi era triste?e şi m?hnire. şi a ajuns invidia sa fie cea mai mare crim? istoria omenirii – s?-L omoare pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Totdeauna invidia este o crim?. R?d?cina crimei este invidia şi crima este fructul invidiei. Sfantul Grigorie Palama scrie despre invidie: „…invidia este uciderea… celei dintşi v?rs?ri de sÎnge şi apoi a uciderii de Dumnezeu”.

Invidia şi f???rnicia la Început nici nu tulbur? lini?tea omului, ci dimpotriv?, ?l lingu?esc pe omul c?zut s? se priveasc? cu Încuviin?are şi mulţumire, s? se admire pe sine Însuşi. „…Nu sunt ca ceilalţi oameni…” (Luca, 18, 11), aducÎndu-i o pref?cut? desf?tare, de parc? n-ar strica nici o virtute, dar şi r?pesc ho?e?te aducerea-aminte de Dumnezeu, de negrşita Lui slav?, de des?v?rşita Lui sfin?enie, Înaintea c?reia Însuşi cerul este necurat„Dac? Dumnezeu nu are Încredere În sfinţii Sşi şi dac? cerurile nu sunt destul de curate Înaintea ochilor Sşi” (Iov, 15, 15). Mai t?rziu Îns?, invidia risipe?te orice lini?te şi pace În suflet, Înc?t omul ?şi pierde cu totul pÎn? şi gÎndirea logic?, nemavorbind de dreapta judecat? şi smerita cugetare.

Cu toşi suntem supuşi, mai mult sau mai puşin, acestor boli suflete?ti ale invidiei şi f???rniciei, cu toşii ne str?duim s? p?rem oamenilor mai buni dec?t suntem de fapt, şi mulşi dintre noi arat? o masc? de cucernicie f?r? s? aib? cucernicia În suflet. Dar „Ia aminte, – zie SfÎntul Ioan Sc?rarul, –„ca aflÎndu-te Între fraşii tşi s? nu te ar?şi nicidecum mai drept În vreo privin?? dec?t ei. F?cÎnd altfel, dou? rele vei s?v?rşi: pe fraşi şi vei rÎni cu os?rdia ta pref?cut?, iar şie ?şi vei da negreşit temei de semea?? cugetareFii os?rduitor În sufletul t?u, f?r? s? dai În vileag asta nici prin mi?carea trupului, nici prin Înf?şi?are, nici prin cuvÎnt”.

O pild? a celei mai cumplite, mai pierz?toare f???rnicii, a f???rniciei de treapt? diavoleasc?, e s?rutarea tr?d?toare dat? Domnului Iisus Hristos de către Iuda În gr?dina Ghetsimani. Acea s?rutare n-a fost o m?rturie a dragostei, ci semn pentru str?jerii pe care-i adusese acolo ca s? ?l aresteze pe Hristos. Ce poate fi mai cumplit dec?t aceast? f???rnicie? S?rutul Iudei a devenit simbolul tr?d?rii, f???rniciei, al celei mai mari josnicii şi nemernicii omene?ti.

În?elarea cea mai grav? a omului linguşitor şi invidios este c? el nici nu observ? starea mizer? În care ajunge, transformÎndu-se Într-un nimeni f?r? nimic. Ast?zi oamenii dorind s? se „afirme” şi s? se „realizeze” calc? În picioare orice demnitate, omenie şi dreptate, alergÎnd dup? o „un loc mai bun”. S? privim cu ochii deschişi omul În adev?rata lui ipostaz? de ast?zi – de la necunoscutul de pe strad? pÎn? la prietenul de maxim? Încredere – toşi din toate domeniile absolut, şi monahi şi mireni, b?rfesc c? sunt nemulţumişi de ceva: de s?r?cie, de mersul nereuşit lucrurilor şi al evenimentelor, de nedreptatea de la orice pas, de legile statului elaborate de forurile europene, etc. Dar tocmai În context de nemulţumire cre?te linguşirea şi invidia şi tot mai puşin oameni abia de mai reu?esc a se privi În oglinda sufletului lor ca s? vad? c? Dumnezeu are tot mai puşin loc Între noi… C? totuşi, lumea mai bună nu se construie?te pe f???rnicie şi linguşire, ci pe iubire şi pe invidie sfÎnt?. De ce zic invidie sfÎnt?? Pentru c? exist? În via?a duhovniceasc? invidia nep?c?toas?, adic? dorin?a arz?toare de a ajunge la „v?rsta b?rbatului des?v?rşit” la sfin?enia pl?cuşilor lui Dumnezeu. Sinşii au fost acei care au În?eles pe deplin, c? omului i s-a oferit totul, dar a fost preÎnt?mpinat asupra unui singur lucru: s? nu s?v?r?easc? ceva ce s-ar putea Întoarce ?mpotriva lui – aceasta e adev?rata libertate.

CÎnd mintea omeneasc? va fi luminat? de vederea duhovniceasc? a slavei şi m?reşiei lui Dumnezeu şi se va pogor? de acolo ca s? se vad? pe sine Îns?şi, ea nu va mai vedea m?reşia omenirii.

Idealul şi standartul unui cre?tin orthodox este sfin?enia vieşii, p?strÎnd harul dumnezeiesc care te une?te În adev?r şi armonie cu Dumnezeu. „M?sura geniului nu este filosoful, ci SfÎntul”. În aceste zile de nelini?te şi nemulţumire cred c? cel mai important ar fi s? cerem de la Dumnezeu… dreptul la sfin?enie, avÎnd În minte cuvintele SfÎntului Apostol Iacov: „…Faceşi-v? ?mplinitori ai cuvÎntului, nu numai ascult?tori ai lui, am?gindu-v? pe voi Înşiv?” (Iacov, 1, 22).

Autor: Protodiacon Ioan MUNTEANU

Sursa: csf.md


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.