versiunea moldoveneasca русская версия


Duminica învierii fiicei lui Iair.

Duminica învierii fiicei lui Iair.

18 ноября 2017

Evanghelia de astăzi ni-l prezintă pe Iair, conducătorul sinagogii din Capernaum, a cărui fiică, în vârstă de 12 ani, se îmbolnăvise. Încrezător în darul supranatural al lui Iisus din Nazaret, Îl roagă să-l ajute. Domnul, receptiv la durerea tatălui, intervine în grabă, redând viaţa fiicei sale, care între timp murise.De la căderea strămoşilor noştri în păcat „nimeni nu poate să scape de la moarte, nici să plătească lui Dumnezeu preţ de răscumpărare” (Ps. 48, 7). De aceea, noi trebuie să fim totdeauna pregătiţi pentru ziua morţii noastre,  

Îngerul și ceapa

Îngerul și ceapa

10 ноября 2017

În Frații Karamazov este o istorioară populară despre o femeie în vârstă care nu trăia în chip plăcut lui Dumnezeu și de aceea după moarte a ajuns într-un lac de foc. Îngerul ei păzitor se străduia să facă tot ce putea ca să o ajute. Dar singura faptă bună pe care își amintea că o făcuse această femeie, era faptul că dăduse cândva o ceapă din grădină unei cerșetoare.  

Zi de hram în cinstea sfântului Dimitrie

Zi de hram în cinstea sfântului Dimitrie

9 ноября 2017

Miercuri, 8 noiembrie 2017 pomenirea sfântului mare mucenic Dimitrie a fost o sărbătoare deosebită pentru comunitățile care își serbează hramul. Cu această ocazie felicităm toți omagiaţii care poartă frumosul nume al sfântului Dimitrie, dar mai ales creştinii şi preoţii din eparhia noastră, care au ca hram  

Ce este iadul?

Ce este iadul?

4 ноября 2017

“…. ca să nu vină şi ei în acest loc de chin” (Luca 16,28). EXISTĂ O ALTĂ LUME? Iată, iubiţii mei, uriaşa întrebare pe care o pune astăzi Sfânta Evanghelie. M-am dus odată într-un sat şi acolo m-au întrebat: Cine a venit din lumea cealaltă? Oare a înviat cineva, ca să ne spună ce se întâmplă dincolo?… Dar ce credeţi, cei care cer să vadă un mort înviind, şi dacă acesta va învia, îl vor crede? Mă îndoiesc. Nu neg faptul că nu este o mică dovadă învierea unui mort. Dar există alta şi mai puternică. Şi mii de morţi să învieze din mormânt, nu... 

De ce botezăm pruncii?

De ce botezăm pruncii?

3 ноября 2017

Unii obiectează cu întrebarea “Cum poate un prunc sa creada si sa se boteze ?” Sigur ca la prima vedere, expresii ca “pocaieste-te si boteaza-te”, sau “crede si boteaza-te” pot da impresia ca numai adultii se pot boteza. Greseala acestui mod de a gandi nu consta în faptul ca un adult trebuie sa creada inainte de a se boteza, ci în aplicarea în cazul pruncilor unei porunci adresata adultilor. Biblia nu a fost scrisa pentru prunci, ei fiind în grija parintilor, care pot auzi, întelege si crede. În plus, mai trebuie facuta o distinctie importanta între botezul copilului si cel... 

Slujbă arhierească în satul Rădoaia, raionul Sîngerei

Slujbă arhierească în satul Rădoaia, raionul Sîngerei

31 октября 2017

Marți, 31 octombrie 2017, când facem pomenirea sfântului Apostol și Evanghelist Luca, Preasfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, alături de un sobor impunător de preoți a liturghisit în biserica Înălțarea Domnului din satul Rădoaia, raionul Sîngerei. De la mic la mare s-au bucurat de sărbătoare, sfîntul locaș devenind neîncăpător. După sfânta Liturghie a urmat Te-deum de mulțumire, pentru binefacerile primite de la Dumnezeu. În semn de recunoștință din partea Chiriarhului  

Evanghelia semănătorului

Evanghelia semănătorului

28 октября 2017

De ce ia diavolul sămânţa din inimile oamenilor? O spune Domnul: „Ca nu cumva, crezând, să se mântuiască”. Se vede preabine de aici că, credinţa în cuvântul lui Dumnezeu e temeiul şi rădăcina mântuirii noastre. Cine nu păstrează cuvântul lui Dumnezeu — şi nimic altceva decât cuvântul lui Dumnezeu — în inima sa, nu poate să se mântuiască. Asupra inimii neîncălzite de cuvântul lui Dumnezeu stă la pândă diavolul, ca să fure. Fericit cel ce păstrează cuvântul lui Dumnezeu în inima sa ca pe bunul cel mai de preţ, nelăsând nici oameni, nici demoni să calce... 

Hramul bisericii din Măgureanca

Hramul bisericii din Măgureanca

27 октября 2017

Parohia ortodoxă din s.Măgureanca, r.Fălești își sărbătoreşte astăzi hramul cinstind-o pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. Toate sărbătorile sunt importante, dar sărbătoarea Sfintei Parascheva ași dori să fie mai mult în atenţia şi în sufletul poporului nostru dreptcredincios. Şi aceasta datorită faptului că sfintele ei moaşte de mai bine de 300 de ani onorează pământul acesta binecuvântat de Dumnezeu şi întărește credința în sufletele tuturor celor ce cu fruntea plecată pe marginea raclei ei îi cer ajutorul.  

Te slăvesc pe Tine, Părinte, căci ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor.

Te slăvesc pe Tine, Părinte, căci ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor.

19 октября 2017

«Dumnezeu se înțelege mai ușor cu copiii mici, că cei mici au suflet mai încăpător. La oamenii mari e o înghesuială de rele că nici n-ai unde să stai.» (10 ani) «Călugării nu sunt așa de vorbăreți pentru că dacă îl lasă pe Dumnezeu să le vorbească toată ziua, ei s-au obișnuit să tacă mult, ca să-L asculte, că nu pot să-L întrerupă tocmai pe Dumnezeu.» (8 ani)  

Liturghia sobornicească din satul Viișoara

Liturghia sobornicească din satul Viișoara

12 октября 2017

Joi, 12 octombrie 2017, părintele-blagocin Victor Guleac a convocat clerul din circumscripție pentru a sluji sfânta Liturghie în biserica „Sf.Arh.Mihail și Gavriil” din satul Viișoara, raionul Glodeni. A devenit deja o tradițe pentru preoții din raionul Glodeni de a coliturghisi lunar și de a catehiza enoriașii, pentru a-i întări duhovnicește în lupta cu viciile, cu nepăsarea, cu sectele și cu toate provocările veacului de acum. Demn de remarcat este și faptul că cu acest prilej au fost expuse spre închinare cele mai reprezentative icoane din raionul Glodeni. Preoții... 

DESPRE UR?CIUNEA F???RNICIEI ?I A INVIDIEI ?I DREPTUL LA SFIN?ENIE

„Adesea, culmea drept?şii este culmea r?ut?şii…

Nu-şi ascunde fa?a ta, fii totdeauna ceea ce e?ti

Proverb latin

P?catele sau ur?ciunea linguşirii, a f???rniciei şi a invidiei au existat din cele mai vechi timpuri, ca s? nu zicem dintotdeauna, dup? c?derea omului din harul dumnezeiesc, din ascultarea fa?? de Creatorul s?u… Omului i-a pl?cut şi-i place s? se arate În alt chip dec?t este În realitate şi caut? s? conving? pe toşi cei din jurul s?u c? este mai bun, pentru a atrage lauda şi admiraşia lor. Prin f???rnicie omul se arat? c? iube?te pe Dumnezeu, dar numai cu vorba, nu şi cu inima şi fapta. Prin linguşire caut? s?-şi atribuie Însuşiri pe care nu le posed?, vrÎnd s? arate tuturor şi, În special, mai-marilor lumii c? este ceea ce În realitate nu este. De aceea În?elepşii greci spuneau oamenilor s? se cunoasc? c?t mai bine pe ei Însişi şi apoi s? Înceap? s? cunoasc? tainele lumii şi pe ceilalţi semeni. Acest lucru reiese şi de pe inscripşia frontispiciului din Delphi: „Cunoa?te-te pe tine Însuşi!”.

Aceste p?cate sunt consemnate şi În SfÎnta Scriptur?, În Vechiul Testament: „…Ei lep?daser? a?ez?mintele Mele şi dup? poruncile Mele nu se purtau, ci c?lcau zilele Mele de odihn?, c? inima lor era Îndreptat? spre idolii lor” (Iezechiel, 20, 16). Tocmai pentru aceea proorocul Iezechiel mustra poporul evreu spunÎnd: „şi ei vin la tine, ca la o adunare de petrecere; poporul Meu se a?az? Înaintea ta şi ascult? cuvintele tale. Dar nu le ?mpline?te; c?ci ei cu gura lor fac din acestea o petrecere, iar inima lor e t?r?t? dup? poftele lor” (Iezechiel, 33, 31).

În Noul Testament linguşirea, f???rnicia şi invidia caracterizeaz? pe farisei [partid politic-religios din sÎnul poporului evreu, care şineau cu cea mai mare stricte?e toate prescripşiile legii mozaice]. MÎntuitorul Hristos şi ceart? şi şi nume?te f??arnici şi le arat? c? ei ?mplinesc Legea În chip formal şi c? nu sunt adev?raşi ?mplinitori ai Legii şi ai CuvÎntului dumnezeiesc. F???rnicia lor consta În faptul c? se socoteau cei mai mari cunosc?tori şi ?mplinitori ai Legii. CÎnd se rugau ie?eau pe str?zile cele mai umblate şi la r?spÎntii de drumuri, cÎnd posteau se ar?tau tri?ti, ?şi smoleau fe?ele şi-şi puneau cenu?? pe cap, cÎnd mergeau la sinagogi se a?ezau În primele rÎnduri, cÎnd f?ceau o milostenie o tr?mbi?au ca toşi s? afle, apoi toate prescripşiile Legii Vechi le ?mplineau cu stricte?e. De exemplu, Domnul nostru Iisus Hristos este Întrebat de ace?tia de ce ucenicii Lui nu-şi spal? mşinile Înainte de mas? şi calc? datinile str?bunilor.  MÎntuitorul din nou demasc? acest p?cat al f???rniciei, spunÎndu-le c? nu-şi cinstesc p?rinşii, ci pun bani În cutia milelor la templu, socotind c? prin aceasta ei sunt ?mplinitorii Legii. De aceea, Domnul şi mustr?, zicÎndu-le: „F??arnicilor, bine a proorocit despre voi Isaia, cÎnd a zis: „Poporul acesta M? cinste?te cu buzele, dar inima lor este departe de Mine. şi zadarnic M? cinstesc ei, Înv??Înd Înv???turi ce sunt porunci ale oamenilor”.” (Matei, 15,7-9).

F???rnicia caracteristic? fariseilor se manifest? prin faptul c? toate lucrurile lor erau f?cute În v?zul lumii şi Între vorbele, sufletul şi faptele lor exista o contradicşie permanent?. Domnul nostru Iisus Hristos şi nume?te „morminte v?ruite”, Îngrijite pe dinafar?, Îns? pline pe din?untru cu oase moarte:„Vai vou?, c?rturarilor şi fariseilor f??arnici! C? semÎnaşi cu mormintele cele v?ruite, care pe din afar? se arat? frumoase, În?untru Îns? sunt pline de oase de morşi şi de toat? necur?şia” (Matei, 23, 27). Iar Sfinţii P?rinşi şi compar? cu un m?r ro?u şi frumos la vedere, Îns? pe din?untru ros de viermi cu des?v?rşire…

Linguşirea fariseilor pe lÎng? arhiereii, c?rturarii şi c?peteniile iudeilor ajunge pÎn? Într-acolo, c? depun m?rturie ?mpotriva lui Iisus, zicÎnd c? este r?zvr?titor În popor şi pentru aceasta trebuie s? moar? r?stignit pe Cruce. Deci aceste patimi Întunec? mintea omului şi de aceea fariseii fiind Întunecaşi şi Înv?rto?aşi au s?v?rşit cea mai cumplit? f?r?delege dintre f?r?delegile omene?ti: au s?v?rşit uciderea de Dumnezeu. şi dac? ar fi putut s? fie vreo f?r?delege mai crunt? dec?t aceasta, ar fi purces la ea f?r? s? se cutremure.

Linguşirea şi invidia reu?esc de multe ori s? intre În sufletul omului şi s?-l st?pÎneasc?, f?r? ca el s?-şi dea seama, pentru c? ele devin Îndreptarul lucr?rii lui, intrÎndu-i În caracter. Ele sunt un izvor de p?cate, În primul rÎnd pentru c? dau na?tere mÎndriei, prin faptul c? ne credem mai buni ca alţii şi nu suntem ceea ce vrem s? p?rem. În al doilea rÎnd ele ne Îndeamn? la judecarea aproapelui, uitÎnd de cuvintele MÎntuitorului care zice: „F??arnice, scoate Întşi b?rna din ochiul t?u şi atunci vei vedea sa scoşi paiul din ochiul fratelui t?u” (Matei, 7, 5).

Aceast? stare de a c?uta mai mult la ceea ce face altul din apropierea şi dep?rtarea noastr? este jalnica priveli?te a pustiirii duhovnice?ti, a groz?viilor morale s?v?rşite de omul c?zut şi iubitor de sine.

Sfinţii P?rinşi, dasc?lii Bisericii Ortodoxe, care În lumina lui Hristos, În lumina SfÎntului Duh au privit În adÎncul inimii omene?ti şi au cercetat În acest adÎnc felul de a lucra al fiec?rei patimi, numesc invidia „sor? a slavei de?arte” – „patim? cu multe chipuri” şi cu „anevoie de priceput”. În chip obiÎnuit a r?bda invidia celor din jur – Înseamn? a fi un viteaz al lui Dumnezeu, a dispune de curaj şi b?rb?şie duhovniceasc?. şi de aceea c?şi rabd? dispozişia invidioas? a fratelui lor, ace?tia vor primi cununa de mucenici.

Din invidie L-au predat pe Hristos lui Pilat contemporanii Lui. Evanghelistul Matei mentioneaza despre Pilat: „C? ?tia c? din invidie L-au dat În mÎna lui” (Matei, 27, 18). şi pentru ce ?l invidiau? Pentru c? f?cea minuni şi ajuta În diferite feluri pe oameni. Ceea ce era bucurie şi mÎntuire pentru ceilalţi, pentru invidioşi era triste?e şi m?hnire. şi a ajuns invidia sa fie cea mai mare crim? istoria omenirii – s?-L omoare pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Totdeauna invidia este o crim?. R?d?cina crimei este invidia şi crima este fructul invidiei. Sfantul Grigorie Palama scrie despre invidie: „…invidia este uciderea… celei dintşi v?rs?ri de sÎnge şi apoi a uciderii de Dumnezeu”.

Invidia şi f???rnicia la Început nici nu tulbur? lini?tea omului, ci dimpotriv?, ?l lingu?esc pe omul c?zut s? se priveasc? cu Încuviin?are şi mulţumire, s? se admire pe sine Însuşi. „…Nu sunt ca ceilalţi oameni…” (Luca, 18, 11), aducÎndu-i o pref?cut? desf?tare, de parc? n-ar strica nici o virtute, dar şi r?pesc ho?e?te aducerea-aminte de Dumnezeu, de negrşita Lui slav?, de des?v?rşita Lui sfin?enie, Înaintea c?reia Însuşi cerul este necurat„Dac? Dumnezeu nu are Încredere În sfinţii Sşi şi dac? cerurile nu sunt destul de curate Înaintea ochilor Sşi” (Iov, 15, 15). Mai t?rziu Îns?, invidia risipe?te orice lini?te şi pace În suflet, Înc?t omul ?şi pierde cu totul pÎn? şi gÎndirea logic?, nemavorbind de dreapta judecat? şi smerita cugetare.

Cu toşi suntem supuşi, mai mult sau mai puşin, acestor boli suflete?ti ale invidiei şi f???rniciei, cu toşii ne str?duim s? p?rem oamenilor mai buni dec?t suntem de fapt, şi mulşi dintre noi arat? o masc? de cucernicie f?r? s? aib? cucernicia În suflet. Dar „Ia aminte, – zie SfÎntul Ioan Sc?rarul, –„ca aflÎndu-te Între fraşii tşi s? nu te ar?şi nicidecum mai drept În vreo privin?? dec?t ei. F?cÎnd altfel, dou? rele vei s?v?rşi: pe fraşi şi vei rÎni cu os?rdia ta pref?cut?, iar şie ?şi vei da negreşit temei de semea?? cugetareFii os?rduitor În sufletul t?u, f?r? s? dai În vileag asta nici prin mi?carea trupului, nici prin Înf?şi?are, nici prin cuvÎnt”.

O pild? a celei mai cumplite, mai pierz?toare f???rnicii, a f???rniciei de treapt? diavoleasc?, e s?rutarea tr?d?toare dat? Domnului Iisus Hristos de către Iuda În gr?dina Ghetsimani. Acea s?rutare n-a fost o m?rturie a dragostei, ci semn pentru str?jerii pe care-i adusese acolo ca s? ?l aresteze pe Hristos. Ce poate fi mai cumplit dec?t aceast? f???rnicie? S?rutul Iudei a devenit simbolul tr?d?rii, f???rniciei, al celei mai mari josnicii şi nemernicii omene?ti.

În?elarea cea mai grav? a omului linguşitor şi invidios este c? el nici nu observ? starea mizer? În care ajunge, transformÎndu-se Într-un nimeni f?r? nimic. Ast?zi oamenii dorind s? se „afirme” şi s? se „realizeze” calc? În picioare orice demnitate, omenie şi dreptate, alergÎnd dup? o „un loc mai bun”. S? privim cu ochii deschişi omul În adev?rata lui ipostaz? de ast?zi – de la necunoscutul de pe strad? pÎn? la prietenul de maxim? Încredere – toşi din toate domeniile absolut, şi monahi şi mireni, b?rfesc c? sunt nemulţumişi de ceva: de s?r?cie, de mersul nereuşit lucrurilor şi al evenimentelor, de nedreptatea de la orice pas, de legile statului elaborate de forurile europene, etc. Dar tocmai În context de nemulţumire cre?te linguşirea şi invidia şi tot mai puşin oameni abia de mai reu?esc a se privi În oglinda sufletului lor ca s? vad? c? Dumnezeu are tot mai puşin loc Între noi… C? totuşi, lumea mai bună nu se construie?te pe f???rnicie şi linguşire, ci pe iubire şi pe invidie sfÎnt?. De ce zic invidie sfÎnt?? Pentru c? exist? În via?a duhovniceasc? invidia nep?c?toas?, adic? dorin?a arz?toare de a ajunge la „v?rsta b?rbatului des?v?rşit” la sfin?enia pl?cuşilor lui Dumnezeu. Sinşii au fost acei care au În?eles pe deplin, c? omului i s-a oferit totul, dar a fost preÎnt?mpinat asupra unui singur lucru: s? nu s?v?r?easc? ceva ce s-ar putea Întoarce ?mpotriva lui – aceasta e adev?rata libertate.

CÎnd mintea omeneasc? va fi luminat? de vederea duhovniceasc? a slavei şi m?reşiei lui Dumnezeu şi se va pogor? de acolo ca s? se vad? pe sine Îns?şi, ea nu va mai vedea m?reşia omenirii.

Idealul şi standartul unui cre?tin orthodox este sfin?enia vieşii, p?strÎnd harul dumnezeiesc care te une?te În adev?r şi armonie cu Dumnezeu. „M?sura geniului nu este filosoful, ci SfÎntul”. În aceste zile de nelini?te şi nemulţumire cred c? cel mai important ar fi s? cerem de la Dumnezeu… dreptul la sfin?enie, avÎnd În minte cuvintele SfÎntului Apostol Iacov: „…Faceşi-v? ?mplinitori ai cuvÎntului, nu numai ascult?tori ai lui, am?gindu-v? pe voi Înşiv?” (Iacov, 1, 22).

Autor: Protodiacon Ioan MUNTEANU

Sursa: csf.md


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.