versiunea moldoveneasca русская версия


Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

19 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în satul Cuhnesti, raionul Glodeni a avut loc festivalul concurs raional al cântecului sacru pascal cu genericul „SUB LUMINA ÎNVIERII”. Evenimentul a fost organizat de consiliul raional și secția Cultură din Glodeni, primăria și biserica din Cuhnești, în parteneriat cu protoieria Glodeni. Colectivele corale au adus jertfă de laudă, prin care L-au slavit pe Mielul Blând, Mântuitorul și Salvatorul omenirii. Printre cele mai onorabile coruri s-a remarcat corul de preoți ai blagociniei Glodeni, dar și corul select al orașului Dorohoi. La final au fost... 

Festivalul pascal din satul Chetriș

Festivalul pascal din satul Chetriș

18 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în frumoasa curte a bisericii „Sf.Ier.Nicolae” din satul Chetriș, raionul Fălești s-a petrecut festivalul pascal al blagociniei Fălești 2, cu genericul „Cânta-voi Dumnezeului meu”, ediţia a VII-a, organizat de către Secţia raională Cultură şi Turism în colaborare cu blagocinia 2 din raionul Făleşti. Debutul evenimentului a avut loc în biserică, prin rugăciunea de binecuvântare, săvârșită de blagocinul sectorului Fălești 2 – protoiereul Oleg Fistican și parohul bisericii – protoiereul Igor Bumbac.  

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

17 апреля 2017

Ce am sărbătorit? Am serbat că Iisus Hristos a înviat, serbăm biruința, bucurându-ne ca vrăjmașul a fost învins, moartea a fost omorâtă, iadul s-a zdrobit, zapisul nostru de condamnare a fost rupt (Col.2,14), am fost grațiați (In.1,16). Suntem fericiți că însuși Împăratul nostru ne-a îndemnat să ne bucurăm și să nu ne mai temem (Mt.28,9-10). Învierea lui Hristos nu este o simplă revenire la viața pământească, ci începutul altei vieți: viața veșnică, începutul erei eshatologice. De aceea, Biserica Ortodoxă cântă în ziua de Paști: „Prăznuim astăzi omorârea... 

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

16 апреля 2017

De sărbătoarea sărbătorilor, Învierea Domnului din morți, Preasfințitul Marchel a transmis enoriașilor catedralei, lumină din lumina focului haric. La această slujbă au participat clericii și slujitorii catedralei, dar și foarte mulți credincioși, veniți pentru a primi Lumina Sfântă, pentru a se ruga împreună cu arhipăstorul lor, pentru a se saluta mai întâi în biserică cu „Hristos a înviat”, dar și pentru a sfinți prinoasele. Particularitatea sfintei Liturghii a fost citirea ierarhică a pastoralelor: patriarhală, mitropolitană și episcopală, precum și sfințirea... 

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

15 апреля 2017

Hristos, Înviat din morți, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpînire asupra Lui. (Rom. 6.9) Iubiții mei frați și surori, să mulțumim bunului nostru Dumnezeu care L-a înviat din morți pe Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos (I Cor. 6.14), distrugînd astfel puterea purtătoare de moarte a vicleanului, ca să încolțească sîmburele nădejdii noastre spre învierea și mîntuirea sufletului omenesc, de care eram lipsiți pentru căderea strămoșilor. Învierea din morți a Mîntuitorului nostru Iisus Hristos este Taină, Lumină și Iubire negrăită, scrie Sf. Grigore Teologul:... 

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

14 апреля 2017

Vinerea Patimilor este cea mai aspră zi de post, pentru că Biserica face pomenirea răstignirii Domnului şi punerii Lui în mormânt. Evenimentul a fost retrăit vineri seara la catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”, de către Preasfinţitul Marchel, clerul şi poporul acestei catedrale. Prohodul şi înconjurarea bisericii cu sfântul epitaf au fost cele mai semnificative momente al acestei zile. Însă tristețea zilei de vineri va fi eclipsată de bucuria Învierii Domnului, care va fi sărbătorită în noaptea de Paști, la care vă chemăm pe toți.  

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

13 апреля 2017

În seara din Joia Patimilor, în bisericile ortodoxe se oficiază o slujbă deosebit de sobră și umilă. Sentimentul de tristețe este aprofundat prin citirea celor 12 Evanghelii, în care se amintește despre suferința Mântuitorului, despre pătimirea Sa, despre umilirea, biciuirea, moartea pe cruce și îngroparea Lui. Aceste ultime evenimente din viața pământească a Domnului nostru Iisus Hristos au fost trăite intens  

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

10 апреля 2017

În perioada 2 mai – 19 mai, 2017, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, invită în special preoții-profesori de Religie la cursuri de formare continuă sau altfel spus, pentru a obține modulul psiho-pedagogic. Acest modul este obligatoriu pentru cei care predau Religia, dar este foarte util și pentru toți doritorii de formare profesională. Condiții: 1. Durata studiilor: 2 mai – 19 mai, deci 3 săptămâni (15 zile), de luni până vineri.  

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

6 апреля 2017

Joi, 6 aprilie 2017, Preasfințitul Marchel s-a deplasat la ambasada Federației Ruse din Chișinău, pentru a exprima sincere condoleanțe familiilor îndoliate, ca urmare a atacului de la metroul din Sankt Petersburg, pentru care a depus flori. Ierarhul s-a rugat pentru odihna răposaților, dar și pentru însătoșirea celor răniți.  

Demo(no)craşie. Tot r?ul spre bine.

Diavolul vine În chip de Înger al luminii,pentru a am?gi (Sf. Ap. Pavel), iar un proverb popular spune c? drumul spre iad este pavat cu bune intenşii. Vulpea se preface c? doarme, iar el se preface a fi sfÎnt. Uneori, el chiar pare c? Încurajeaz? virtuşile, dar doar pentru a ne În?ela prin extremism. Dar oare c?t de mult sunt folosite azi manipularea şi propaganda?

Democraşia noastr? cea de toate zilele tinde s? devin? demonocraşie? Întrebarea poate fi iritant?, dar chiar de ar fi a?a, ne putem f?uri un viitor optimist.

Din ce În ce mai multe voci mondiale afirm? c? umanitatea a ajuns la un punct de r?scruce. Crizele (variate ca tematic?), greut?şile, nemulţumirile, haosul social, luptele pentru putere şi profit sunt În cre?tere, devenind parc? mai puternice dec?t democraşia, domnia legii şi progresul spre bine. Pare c? demonii au pus st?pÎnire pe planet? şi ei fac legile vieşii. Mai presus de lege par a fi cei care pot schimba legea.

Înt?mpl?tor (sau nu) zilele acestea am recitit demonologie. Este acea ramur? a teologiei care se preocup?, cu prec?dere, de existen?a demonilor. Anumite pasaje m-au f?cut s? tresar, nu prin aparente groz?vii, ci prin asemÎnarea foarte mare cu via?a contemporan?, pÎn? la identitate uneori. Iar aceast? asemÎnare ?mi creiona, din ce În ce mai ap?sat, Întrebarea cu care am Început textul. Iat? c?teva dintre asemÎn?ri.

În esen??, diavolul este un Înger dec?zut. Din slujitor al adev?rului, al binelui şi al iubirii a devenit un sclav al mÎndriei, al egoismului şi al ?mpotrivirii. Principala sa unealt? „de lucru“ este viclenia prin minciun?. Hristos ?l dezv?luie ca tat?l minciunii şi minciuna Îns?şi. Dar oare, minciuna şi viclenia, c?t de prezente sunt azi În societate?

Diavolul vine În chip de Înger al luminii,pentru a am?gi (Sf. Ap. Pavel), iar un proverb popular spune c? drumul spre iad este pavat cu bune intenşii. Vulpea se preface c? doarme, iar el se preface a fi sfÎnt. Uneori, el chiar pare c? Încurajeaz? virtuşile, dar doar pentru a ne În?ela prin extremism. Dar oare c?t de mult sunt folosite azi manipularea şi propaganda?

Orice demon este lipsit şi s?rac, neavÎnd nici o putere proprie asupra noastr?. Dracul nu este o putere În sine, ci este un tolerat de către noi, pentru c? se folose?te de sl?biciunile noastre pentru a ne ispiti (Arhim. Arsenie Papacioc). Dar c?şi dintre noi nu facem r?ul de bunăvoie, dup? care ne vşic?rim c? nu avem putere s? ne Îndrept?m?

Demonii sufer? de citarea şi interpretarea greşit? a Scripturilor. Episodul ispitirii lui Hristos este elocvent (Sf. Ioan Sc?rarul). Ast?zi, Îns?, oare c?şi nu r?t?cesc, f?cÎnd la fel?

Demonul este un ?mpotrivitor al divinit?şii dar nu pentru a o desfiin?a, ci pentru a-i lua locul, prin imitaşie, fie şi pe dos (Denis de Rougemont). Dar oare c?şi dintre noi nu suferim de ispita asta?

Demonii poart? mai mult un r?zboi cu mintea (sufletul) nostru, care este mai cumplit dec?t orice r?zboi v?zut (Sf. Filotei Sinaitul). Dar oare r?zboaiele dintre oameni, fie ele armate, economice sau informaşionale, nu pleac? exact din acest r?zboi al demonilor cu noi?

Diavolul provoac? opt gÎnduri ale r?ut?şii: l?comia pÎntecelui, desfr?ul (nu e vorba numai de cel trupesc, ci de lipsa ÎnfrÎn?rii), iubirea de bani, mÎnia (violen?a), dezn?dejdea, lenea (comoditatea), slava de?art? (dorin?a de a fi cunoscut, adulat, idolatrizat) şi mÎndria (Sf. Ioan Casian din Dobrogea). Dar, oare, unde nu le vedem pe acestea azi, c? sunt a?a de r?spÎndite…?!

Diavolul nu poate provoca nici dragostea de Dumnezeu sau de aproapele, nici blÎnde?e, nici smerenie, nici bucurie, nici pace, nici lini?tea gÎndurilor, nici odihna sufletului, nici dorul des?v?rşirii (Sf. Simeon Metafrastul). Dar c?şi nu suferim de lipsa acestoraş Asta dac? ne mai pas? de ele, c? se g?sesc din ce În ce mai mulşi c?rora nici nu le mai pas?…

Diavolul are ?ara lui, În care domin? Înstrşinarea de Dumnezeu şi deprinderea Înc?p??Înat? şi dur? a r?ut?şilor şi ne?tiin?ei (Sf. Maxim M?rturisitorul). Dar oare lumea am?gitoare a interlopilor, cocalarilor şi pitzipoancelor de azi nu seamÎn? cumva…?

Demonii sunt specializaşi pe fiecare tip de r?utate (Idem). Dar oare c?şi dintre noi nu ne-am specializat şi, poate, chiar Învechit În lucrarea anumitor r?ut?şi?

Chinurile iadului nu sunt dec?t biciuiri ale iubirii. Cei ce simt c? au greşit fa?? de dragoste sufer? acolo un chin mai mare dec?t orice chin (de aici simbolistica de foc nestins). C?ci triste?ea Întip?rit? În inim? din cauza lipsei de dragoste este mai ascuşit? dec?t orice suferin?? (Sf. Isaac Sirul). Con?tiin?a c? n-ai r?spuns cum se cuvine iubirii şi Încrederii ar?tate fa?? de tine va produce un regret veÎnic, plÎngerea şi scr?Înirea dinşilor (Pr. Dumitru StÎniloae). Dar oare, nu simşim uneori, În propria noastr? via?? de acum, un fel de preview la aceasta, atunci cÎnd ne lipse?te sau alung?m iubirea?

Din fericire, toat? civilizaşia cre?tin? ne Înva?? s? extragem binele chiar şi din cele rele. C?ci lupta cu ispitele diavolului este folositoare, Întruc?t ne c?le?te duhovnice?te şi ne v?de?te c?t de buni suntem.

Prin urmare, demonocraşia, dac? exist?, ne poate fi util? În dobÎndirea Raiului, asemenea Iadului (Sf. Ioan Gur? de Aur).

Aurul se purific? În foc, iar sufletul devine virtuos prin lupta cu ispitele.

Pr. Eugen Tanasescu. Sursa: adevarul.ro


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.