verdiunea moldoveneasca русская версия


Despre credință și mântuire.

Despre credință și mântuire.

8 decembrie 2016

“Eu sunt Lumina lumii…“ (Ioan 8,12). “Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa“ (Ioan 14, 6).“Eu sunt Învăţătorul şi Domnul“ (Ioan 13, 13).“Eu sunt Învierea şi Viaţa“ (Ioan 11, 25). DESPRE ORTODOXIE. Iubiţii mei fii, ce este Ortodoxia? Suntem ortodocşi şi în general nu cunoaştem înălţimea, profunzimea, lărgimea Ortodoxiei. Va trebui să o vedem în toată sfinţenia ei. Ortodoxia este adevărul despre Dumnezeu, despre om şi despre lume, aşa cum ni l-a dat Însuşi Dumnezeu cel Întrupat prin învăţătura Sa desăvârşită. Aşa cum l-a exprimat mai târziu cugetul... 

Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media.

Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media.

7 decembrie 2016

Miercuri, 7 decembrie, cu binecuvântarea ÎPS Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al întregii Moldove, în sala sinodală din incinta Reşedinţei mitropolitane din mun. Chişinău, a avut loc Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media, cu participarea reprezentanţilor presei ortodoxe din republică. Şedinţa a început cu un cuvânt al PS Ioan, Episcop de Soroca, Vicar mitropolitan, preşedinte al Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media, care a vorbit despre deontologia comunicării pastorale în internet, axându-se... 

Conferință teologică în s.Izvoare, r.Fălești

Conferință teologică în s.Izvoare, r.Fălești

6 decembrie 2016

Marți, 6 decembrie 2016, în biserica „Acoperământul Maicii Domnului” din satul Izvoare, raionul Fălești a avut loc adunarea generală a preoților din raion. Întrunirea a debutat cu oficierea sfintei Liturghii de un sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Oleg Fistican, blagocinul circumscripției. A urmat mărturisirea preoților, după care a demarat conferința teologică cu tema: „Apărarea în fața abuzului prozeletismului sectar”. Conferința a fost susținută de lectorul Facultății de Teologie din Chișinău, protoiereul Octavian Solomon și de protoiereul... 

Spovedania unui păcătos

Spovedania unui păcătos

5 decembrie 2016

Mantuirea noastra incepe prin renuntarea la lumea aceasta pacatoasa si desfranata sau prin dispretuirea a tot ceea ce iubesc si lauda oamenii lumesti; prin indiferenta fata de bunurile pamantesti, care nu au nici un pret, spre deosebire de cele vesnice, din ceruri. Dar eu sunt total dedat acestei lumi, caci iubesc banii, confortul, lauda, slava, imbracamintea frumoasa, distractiile si dansurile, desi stiu ca dupa acestea, ca dupa focul de paie, nu mai ramane nimic, in afara de scrum si cenusa. O, Doamne, milostiv fii mie, pacatosului; slabeste si raceste in mine dragostea pentru lumea aceasta si,... 

Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

3 decembrie 2016

„Nu vă îmbătaţi de vin, întru care este desfrânarea ” (Efeseni 5, 18) Să îndreptăm astăzi limba noastră împotriva beţiei şi să răsturnăm la pământ acest fel de vieţuire ruşinoasă şi fără de rânduială! Voim a pârî pe cei ce s-au dedat ei, nu pentru a-i arunca în ruşine, ci pentru a-i slobozi din ruşine; nu pentru a le face jigniri, ci pentru a-i îndrepta; nu pentru a-i da defăimării obşteşti, ci pentru a-i apăra de defăimarea cea înfricoşată şi a-i scăpa din mâinile satanei. Căci cine trăieşte în beţie, desfătare şi necumpătare a căzut sub... 

Tipic pentru  ziua de 04.12.2016

Tipic pentru ziua de 04.12.2016

2 decembrie 2016

Неделя 24-я по Пятидесятнице. Глас 7-й. Введе́ние (Вход) во храм Пресвятой Владычицы нашей Богородицы и Приснодевы Марии. Бденная служба праздника Введения во храм Пресвятой Богородицы совершается вместе с воскресной службой Октоиха (по 1-й Марковой главе Типикона под 21 ноября: «Подоба́ет ве́дати, я́ко а́ще случи́тся пра́здник Введе́ния... 

Superficialitatea

Superficialitatea

1 decembrie 2016

Avem o vorbă în popor pentru cei ce nu duc o treabă până la capăt. Spunem că face treabă de mântuială! Alfel spus, a face treabă de mântuială se numeşte superficialitate. E important a înţelege ce este superficialitatea, de ce este dăunătoare omului şi cum poate fi evitată. Superficialitatea se descrie ca o lipsă de profunzime, de neînţelegere a sensului vieţii şi a adâncurilor ei.  Superficialitatea este una dintre bolile cele mai răspândite ale societaţii contemporane. Ea rezultă şi din faptul că omul doreşte să câştige mult cu efort puţin, să reuşească... 

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

22 noiembrie 2016

La 20 noiembrie 2016, în Duminica a 22-a după Cincizecime, la catedrala sobornicească „Hristos Mântuitorul”, or. Moscova, Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii Chiril împreună cu Întâistătătorii şi reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe Locale, cu o ceată de arhierei şi clerici ai Bisericii Ortodoxe Ruse a săvârşit Dumnezeiasca Liturghie. În această zi Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse a împlinit 70 de ani. Slujba dumnezeiască a fost condusă de: Preafericitului Papă și Patriarh al Alexandriei și al întregii Africi Teodor II; Preafericitul... 

Zi cu hram la Sîngerei

Zi cu hram la Sîngerei

21 noiembrie 2016

Luni, 21 noiembrie 2016, de ziua pomenirii „Sf.Arh.Mihail și Gavriil”, una din cele trei biserici din orașul Sîngerei și-a serbat ziua ocrotitorilor cerești. Sfînta Liturhie a fost săvîrșită de protoiereul Maxim Guzun, blagocinul raionului Sîngerei și parohul bisericii. La finalul sfintei Liturghii a fost săvîrșit un Te-Deum de mulțumire. Printre cei prezenți s-a numărat protoiereul Ioan Ursachi, parohul bisericii „Sf.M.Mc.Gheorghe” din același oraș; primarul orașului Sîngerei, Gheorghe Brașovschi; șeful IP Sîngerei, precum și alți funcționari publici ai orașului.... 

Privelistea mormintelor

Privelistea mormintelor

19 noiembrie 2016

Privelistea mormintelor nu este lipsita de importanta în desavârsirea întelepciunii noastre. Privindu-le, sufletul nostru, daca lâncezea, tresare de îndata, iar de era treaz si vrednic, înca si mai vrednic se face. Cel ce se plânge ca-i sarac, primeste de la aceasta priveliste o binevenita mângâiere; iar cel ce umfla de trufie ca-i bogat, e trezit la realitate si smerit. Vederea mormintelor predispune pe fiecare dintre noi sa cugete, chiar de n-ar vrea, asupra sfârsitului propriu; ea ne încredinteaza de a nu mai crede temeinic nici unul din lucrurile lumii acesteia, placute sau suparatoare;... 

Demo(no)craşie. Tot r?ul spre bine.

Diavolul vine În chip de Înger al luminii,pentru a am?gi (Sf. Ap. Pavel), iar un proverb popular spune c? drumul spre iad este pavat cu bune intenşii. Vulpea se preface c? doarme, iar el se preface a fi sfÎnt. Uneori, el chiar pare c? Încurajeaz? virtuşile, dar doar pentru a ne În?ela prin extremism. Dar oare c?t de mult sunt folosite azi manipularea şi propaganda?

Democraşia noastr? cea de toate zilele tinde s? devin? demonocraşie? Întrebarea poate fi iritant?, dar chiar de ar fi a?a, ne putem f?uri un viitor optimist.

Din ce În ce mai multe voci mondiale afirm? c? umanitatea a ajuns la un punct de r?scruce. Crizele (variate ca tematic?), greut?şile, nemulţumirile, haosul social, luptele pentru putere şi profit sunt În cre?tere, devenind parc? mai puternice dec?t democraşia, domnia legii şi progresul spre bine. Pare c? demonii au pus st?pÎnire pe planet? şi ei fac legile vieşii. Mai presus de lege par a fi cei care pot schimba legea.

Înt?mpl?tor (sau nu) zilele acestea am recitit demonologie. Este acea ramur? a teologiei care se preocup?, cu prec?dere, de existen?a demonilor. Anumite pasaje m-au f?cut s? tresar, nu prin aparente groz?vii, ci prin asemÎnarea foarte mare cu via?a contemporan?, pÎn? la identitate uneori. Iar aceast? asemÎnare ?mi creiona, din ce În ce mai ap?sat, Întrebarea cu care am Început textul. Iat? c?teva dintre asemÎn?ri.

În esen??, diavolul este un Înger dec?zut. Din slujitor al adev?rului, al binelui şi al iubirii a devenit un sclav al mÎndriei, al egoismului şi al ?mpotrivirii. Principala sa unealt? „de lucru“ este viclenia prin minciun?. Hristos ?l dezv?luie ca tat?l minciunii şi minciuna Îns?şi. Dar oare, minciuna şi viclenia, c?t de prezente sunt azi În societate?

Diavolul vine În chip de Înger al luminii,pentru a am?gi (Sf. Ap. Pavel), iar un proverb popular spune c? drumul spre iad este pavat cu bune intenşii. Vulpea se preface c? doarme, iar el se preface a fi sfÎnt. Uneori, el chiar pare c? Încurajeaz? virtuşile, dar doar pentru a ne În?ela prin extremism. Dar oare c?t de mult sunt folosite azi manipularea şi propaganda?

Orice demon este lipsit şi s?rac, neavÎnd nici o putere proprie asupra noastr?. Dracul nu este o putere În sine, ci este un tolerat de către noi, pentru c? se folose?te de sl?biciunile noastre pentru a ne ispiti (Arhim. Arsenie Papacioc). Dar c?şi dintre noi nu facem r?ul de bunăvoie, dup? care ne vşic?rim c? nu avem putere s? ne Îndrept?m?

Demonii sufer? de citarea şi interpretarea greşit? a Scripturilor. Episodul ispitirii lui Hristos este elocvent (Sf. Ioan Sc?rarul). Ast?zi, Îns?, oare c?şi nu r?t?cesc, f?cÎnd la fel?

Demonul este un ?mpotrivitor al divinit?şii dar nu pentru a o desfiin?a, ci pentru a-i lua locul, prin imitaşie, fie şi pe dos (Denis de Rougemont). Dar oare c?şi dintre noi nu suferim de ispita asta?

Demonii poart? mai mult un r?zboi cu mintea (sufletul) nostru, care este mai cumplit dec?t orice r?zboi v?zut (Sf. Filotei Sinaitul). Dar oare r?zboaiele dintre oameni, fie ele armate, economice sau informaşionale, nu pleac? exact din acest r?zboi al demonilor cu noi?

Diavolul provoac? opt gÎnduri ale r?ut?şii: l?comia pÎntecelui, desfr?ul (nu e vorba numai de cel trupesc, ci de lipsa ÎnfrÎn?rii), iubirea de bani, mÎnia (violen?a), dezn?dejdea, lenea (comoditatea), slava de?art? (dorin?a de a fi cunoscut, adulat, idolatrizat) şi mÎndria (Sf. Ioan Casian din Dobrogea). Dar, oare, unde nu le vedem pe acestea azi, c? sunt a?a de r?spÎndite…?!

Diavolul nu poate provoca nici dragostea de Dumnezeu sau de aproapele, nici blÎnde?e, nici smerenie, nici bucurie, nici pace, nici lini?tea gÎndurilor, nici odihna sufletului, nici dorul des?v?rşirii (Sf. Simeon Metafrastul). Dar c?şi nu suferim de lipsa acestoraş Asta dac? ne mai pas? de ele, c? se g?sesc din ce În ce mai mulşi c?rora nici nu le mai pas?…

Diavolul are ?ara lui, În care domin? Înstrşinarea de Dumnezeu şi deprinderea Înc?p??Înat? şi dur? a r?ut?şilor şi ne?tiin?ei (Sf. Maxim M?rturisitorul). Dar oare lumea am?gitoare a interlopilor, cocalarilor şi pitzipoancelor de azi nu seamÎn? cumva…?

Demonii sunt specializaşi pe fiecare tip de r?utate (Idem). Dar oare c?şi dintre noi nu ne-am specializat şi, poate, chiar Învechit În lucrarea anumitor r?ut?şi?

Chinurile iadului nu sunt dec?t biciuiri ale iubirii. Cei ce simt c? au greşit fa?? de dragoste sufer? acolo un chin mai mare dec?t orice chin (de aici simbolistica de foc nestins). C?ci triste?ea Întip?rit? În inim? din cauza lipsei de dragoste este mai ascuşit? dec?t orice suferin?? (Sf. Isaac Sirul). Con?tiin?a c? n-ai r?spuns cum se cuvine iubirii şi Încrederii ar?tate fa?? de tine va produce un regret veÎnic, plÎngerea şi scr?Înirea dinşilor (Pr. Dumitru StÎniloae). Dar oare, nu simşim uneori, În propria noastr? via?? de acum, un fel de preview la aceasta, atunci cÎnd ne lipse?te sau alung?m iubirea?

Din fericire, toat? civilizaşia cre?tin? ne Înva?? s? extragem binele chiar şi din cele rele. C?ci lupta cu ispitele diavolului este folositoare, Întruc?t ne c?le?te duhovnice?te şi ne v?de?te c?t de buni suntem.

Prin urmare, demonocraşia, dac? exist?, ne poate fi util? În dobÎndirea Raiului, asemenea Iadului (Sf. Ioan Gur? de Aur).

Aurul se purific? În foc, iar sufletul devine virtuos prin lupta cu ispitele.

Pr. Eugen Tanasescu. Sursa: adevarul.ro


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.