versiunea moldoveneasca русская версия


Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

15 февраля 2017

Dragi fraţi şi surori! Săvârşind astăzi prăznuirea Întâmpinării Domnului, Biserica noastră în mod tradiţional se roagă pentru tânăra generaţie, nutrind speranţe pentru cei care urmează să păstreze şi să propovăduiască credinţa ortodoxă în următoarele decenii. Nu în zădar, adresându-Se ucenicilor Săi, iar prin ei şi nouă tuturor, Mântuitorul i-a numit „sarea pământului” şi „lumina lumii” (Matei 5, 13-14). Precum sarea îmbunătăţeşte considerabil gustul mâncării, prevenind alterarea ei, creştinii sunt chemaţi să schimbe lumea cu puterea mărturisirii... 

Semnificația psalmului 136

Semnificația psalmului 136

11 февраля 2017

La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântați-ne nouă din cântările Sionului!“ Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.  

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

10 февраля 2017

Ziua de duminică, 5 februarie 2017, a fost cea mai fericită pentru tinerii Ioan și Liudmila, ginerele și fiica părintelui — blagocin Oleg Fistican, care și-au consfințit dragostea reciprocă prin Taina Cununiei. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Marchel în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La final, Episcopul a felicitat mirii Ioan și Liudmila cu primirea cununiei, dorindu-le căsnicie fericită, dragoste jertfelnică, ajutor și binecuvântare de la Dumnezeu în această etapă nouă a vieții lor.... 

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

9 февраля 2017

Printre odoarele cele mai de preţ din Grădina Maicii Domnului sunt moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur. La mănăstirea Vatoped se păstrează cu mare cinste capul Sfântului Ioan. Capul Sfântului Ioan Gură de Aur păstrat la mănăstirea Vatoped, Athos. Un lucru minunat şi vrednic de luat în seamă legat de capul sfântului Hrisostom, ce poate fi pipăit de oricine la modul personal, este nestricăciunea urechii drepte. Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, s-a născut în Antiohia. Fericitul şi dumnezeiescul Ioan Gură de Aur a fost patriarh al Constantinopolului... 

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

8 февраля 2017

Tatăl nostru, Carele ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău. Vie împărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer (așa) și pe pământ. Pâinea noastră cea de-a pururea, dă-ne-o nouă astăzi. Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean. (Matei 6,9-13).  

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

7 февраля 2017

În viaţa noastră de toate zilele, suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi, mereu avem ceva important de terminat şi ni se pare că timpul pe­trecut la rugăciune ne împiedică să terminăm lucrul respectiv. Însă experienţa dovedeşte că o jumătate de oră sau o oră „irosită” în rugăciune nu împiedică deloc, în mod catastro­fal, bunul mers al activităţilor noastre zilnice, aşa cum ne închipuim atunci când am vrea să ne rugăm. Dimpotrivă, obiceiul de a ne ruga ne învaţă să ne concentrăm rapid, înlătură orice neatenţie, disciplinează  

Viața sfintei Xenia (în imagini).

Viața sfintei Xenia (în imagini).

6 февраля 2017

Sfânta Xenia a trăit în secolul al XVIII-lea, dar este cunoscut relativ puţin despre ea sau familia sa. Şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii ei în Petersburg, în timpul domniei împărăteselor Elizabeta şi Ecaterina a II-a. Xenia Grigorievna Petrova a fost soţia unui ofiţer de armată, Andrei Fedeorovici Petrov. Ea a devenit văduvă la vârsta de 26 de ani când soţul său a murit brusc, la o petrecere. Ea a plâns moartea soţului ei, şi în special pentru că el a murit fără spovedanie şi împărtăşanie. Din acel moment, Xenia şi-a pierdut interesul pentru lucrurile... 

Pareneză la sfințirea unei case

Pareneză la sfințirea unei case

4 февраля 2017

Iubiții mei, am venit în casa voastră cu bucurie și cu nădejde. Pentru că sunt în casa unor proaspăt căsătoriți, a unor tineri entuziaști, care și-au început drumul lor împreună. Și am binecuvântat și sfințit această casă prin stropirea cu apă sfințită și prin ungerea ei cu ulei sfințit, rugându-mă lui Dumnezeu pentru ca El să vă binecuvinteze și să vă întărească și să vă apere întru toate. Căci de la Dumnezeu e toată binecuvântarea, pacea, bucuria și iubirea dintre oameni. De la El e ajutorul nostru și nădejdea noastră.  

Începe perioada Triodului: Ușile pocăinței deschide-mi, Dătătorule de viață!

Începe perioada Triodului: Ușile pocăinței deschide-mi, Dătătorule de viață!

3 февраля 2017

Începînd cu Duminica Vameşului şi a Fariseului pînă în Sîmbăta Mare, Biserica Ortodoxă parcurge o perioadă de 10 săptămîni, numită și Perioada Triodului. Primele 3 săptămîni sunt pregătitoare înainte de Postul Învierii Domnului şi 7 de post, nevoință și multă rugăciune. Sfînta Biserică a rînduit acest timp pentru călătoria către marea sărbătoare a Învierii Domnului, cu o pregătire specială care se desfășoară după anumite slujbe liturgice, un răstimp cu neîncetate strădanii duhovnicești-pocăință, rugăciune, și fapte bune, ca prin practicarea lor... 

Să nu fii ca fareseul comparându-te mereu cu alții

Să nu fii ca fareseul comparându-te mereu cu alții

2 февраля 2017

O cioara traia in padure si era absolut multumita de viata sa. Insa intr-o zi a vazut o lebada… “Aceasta lebada este atat de alba”, s-a gandit cioara. “Si eu sunt atat de neagra. Aceasta lebada trebuie sa fie cea mai fericita pasare din lume.” Cioara i-a comunicat lebedei ceea ce gandea. “De fapt”, i-a raspuns lebada. “Simteam ca sunt cea mai fericita pasare din imprejurimi pana cand am vazut un papagal care avea doua culori.  

Demo(no)craşie. Tot r?ul spre bine.

Diavolul vine În chip de Înger al luminii,pentru a am?gi (Sf. Ap. Pavel), iar un proverb popular spune c? drumul spre iad este pavat cu bune intenşii. Vulpea se preface c? doarme, iar el se preface a fi sfÎnt. Uneori, el chiar pare c? Încurajeaz? virtuşile, dar doar pentru a ne În?ela prin extremism. Dar oare c?t de mult sunt folosite azi manipularea şi propaganda?

Democraşia noastr? cea de toate zilele tinde s? devin? demonocraşie? Întrebarea poate fi iritant?, dar chiar de ar fi a?a, ne putem f?uri un viitor optimist.

Din ce În ce mai multe voci mondiale afirm? c? umanitatea a ajuns la un punct de r?scruce. Crizele (variate ca tematic?), greut?şile, nemulţumirile, haosul social, luptele pentru putere şi profit sunt În cre?tere, devenind parc? mai puternice dec?t democraşia, domnia legii şi progresul spre bine. Pare c? demonii au pus st?pÎnire pe planet? şi ei fac legile vieşii. Mai presus de lege par a fi cei care pot schimba legea.

Înt?mpl?tor (sau nu) zilele acestea am recitit demonologie. Este acea ramur? a teologiei care se preocup?, cu prec?dere, de existen?a demonilor. Anumite pasaje m-au f?cut s? tresar, nu prin aparente groz?vii, ci prin asemÎnarea foarte mare cu via?a contemporan?, pÎn? la identitate uneori. Iar aceast? asemÎnare ?mi creiona, din ce În ce mai ap?sat, Întrebarea cu care am Început textul. Iat? c?teva dintre asemÎn?ri.

În esen??, diavolul este un Înger dec?zut. Din slujitor al adev?rului, al binelui şi al iubirii a devenit un sclav al mÎndriei, al egoismului şi al ?mpotrivirii. Principala sa unealt? „de lucru“ este viclenia prin minciun?. Hristos ?l dezv?luie ca tat?l minciunii şi minciuna Îns?şi. Dar oare, minciuna şi viclenia, c?t de prezente sunt azi În societate?

Diavolul vine În chip de Înger al luminii,pentru a am?gi (Sf. Ap. Pavel), iar un proverb popular spune c? drumul spre iad este pavat cu bune intenşii. Vulpea se preface c? doarme, iar el se preface a fi sfÎnt. Uneori, el chiar pare c? Încurajeaz? virtuşile, dar doar pentru a ne În?ela prin extremism. Dar oare c?t de mult sunt folosite azi manipularea şi propaganda?

Orice demon este lipsit şi s?rac, neavÎnd nici o putere proprie asupra noastr?. Dracul nu este o putere În sine, ci este un tolerat de către noi, pentru c? se folose?te de sl?biciunile noastre pentru a ne ispiti (Arhim. Arsenie Papacioc). Dar c?şi dintre noi nu facem r?ul de bunăvoie, dup? care ne vşic?rim c? nu avem putere s? ne Îndrept?m?

Demonii sufer? de citarea şi interpretarea greşit? a Scripturilor. Episodul ispitirii lui Hristos este elocvent (Sf. Ioan Sc?rarul). Ast?zi, Îns?, oare c?şi nu r?t?cesc, f?cÎnd la fel?

Demonul este un ?mpotrivitor al divinit?şii dar nu pentru a o desfiin?a, ci pentru a-i lua locul, prin imitaşie, fie şi pe dos (Denis de Rougemont). Dar oare c?şi dintre noi nu suferim de ispita asta?

Demonii poart? mai mult un r?zboi cu mintea (sufletul) nostru, care este mai cumplit dec?t orice r?zboi v?zut (Sf. Filotei Sinaitul). Dar oare r?zboaiele dintre oameni, fie ele armate, economice sau informaşionale, nu pleac? exact din acest r?zboi al demonilor cu noi?

Diavolul provoac? opt gÎnduri ale r?ut?şii: l?comia pÎntecelui, desfr?ul (nu e vorba numai de cel trupesc, ci de lipsa ÎnfrÎn?rii), iubirea de bani, mÎnia (violen?a), dezn?dejdea, lenea (comoditatea), slava de?art? (dorin?a de a fi cunoscut, adulat, idolatrizat) şi mÎndria (Sf. Ioan Casian din Dobrogea). Dar, oare, unde nu le vedem pe acestea azi, c? sunt a?a de r?spÎndite…?!

Diavolul nu poate provoca nici dragostea de Dumnezeu sau de aproapele, nici blÎnde?e, nici smerenie, nici bucurie, nici pace, nici lini?tea gÎndurilor, nici odihna sufletului, nici dorul des?v?rşirii (Sf. Simeon Metafrastul). Dar c?şi nu suferim de lipsa acestoraş Asta dac? ne mai pas? de ele, c? se g?sesc din ce În ce mai mulşi c?rora nici nu le mai pas?…

Diavolul are ?ara lui, În care domin? Înstrşinarea de Dumnezeu şi deprinderea Înc?p??Înat? şi dur? a r?ut?şilor şi ne?tiin?ei (Sf. Maxim M?rturisitorul). Dar oare lumea am?gitoare a interlopilor, cocalarilor şi pitzipoancelor de azi nu seamÎn? cumva…?

Demonii sunt specializaşi pe fiecare tip de r?utate (Idem). Dar oare c?şi dintre noi nu ne-am specializat şi, poate, chiar Învechit În lucrarea anumitor r?ut?şi?

Chinurile iadului nu sunt dec?t biciuiri ale iubirii. Cei ce simt c? au greşit fa?? de dragoste sufer? acolo un chin mai mare dec?t orice chin (de aici simbolistica de foc nestins). C?ci triste?ea Întip?rit? În inim? din cauza lipsei de dragoste este mai ascuşit? dec?t orice suferin?? (Sf. Isaac Sirul). Con?tiin?a c? n-ai r?spuns cum se cuvine iubirii şi Încrederii ar?tate fa?? de tine va produce un regret veÎnic, plÎngerea şi scr?Înirea dinşilor (Pr. Dumitru StÎniloae). Dar oare, nu simşim uneori, În propria noastr? via?? de acum, un fel de preview la aceasta, atunci cÎnd ne lipse?te sau alung?m iubirea?

Din fericire, toat? civilizaşia cre?tin? ne Înva?? s? extragem binele chiar şi din cele rele. C?ci lupta cu ispitele diavolului este folositoare, Întruc?t ne c?le?te duhovnice?te şi ne v?de?te c?t de buni suntem.

Prin urmare, demonocraşia, dac? exist?, ne poate fi util? În dobÎndirea Raiului, asemenea Iadului (Sf. Ioan Gur? de Aur).

Aurul se purific? În foc, iar sufletul devine virtuos prin lupta cu ispitele.

Pr. Eugen Tanasescu. Sursa: adevarul.ro


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.