versiunea moldoveneasca русская версия


Duminica învierii fiicei lui Iair.

Duminica învierii fiicei lui Iair.

18 ноября 2017

Evanghelia de astăzi ni-l prezintă pe Iair, conducătorul sinagogii din Capernaum, a cărui fiică, în vârstă de 12 ani, se îmbolnăvise. Încrezător în darul supranatural al lui Iisus din Nazaret, Îl roagă să-l ajute. Domnul, receptiv la durerea tatălui, intervine în grabă, redând viaţa fiicei sale, care între timp murise.De la căderea strămoşilor noştri în păcat „nimeni nu poate să scape de la moarte, nici să plătească lui Dumnezeu preţ de răscumpărare” (Ps. 48, 7). De aceea, noi trebuie să fim totdeauna pregătiţi pentru ziua morţii noastre,  

Îngerul și ceapa

Îngerul și ceapa

10 ноября 2017

În Frații Karamazov este o istorioară populară despre o femeie în vârstă care nu trăia în chip plăcut lui Dumnezeu și de aceea după moarte a ajuns într-un lac de foc. Îngerul ei păzitor se străduia să facă tot ce putea ca să o ajute. Dar singura faptă bună pe care își amintea că o făcuse această femeie, era faptul că dăduse cândva o ceapă din grădină unei cerșetoare.  

Zi de hram în cinstea sfântului Dimitrie

Zi de hram în cinstea sfântului Dimitrie

9 ноября 2017

Miercuri, 8 noiembrie 2017 pomenirea sfântului mare mucenic Dimitrie a fost o sărbătoare deosebită pentru comunitățile care își serbează hramul. Cu această ocazie felicităm toți omagiaţii care poartă frumosul nume al sfântului Dimitrie, dar mai ales creştinii şi preoţii din eparhia noastră, care au ca hram  

Ce este iadul?

Ce este iadul?

4 ноября 2017

“…. ca să nu vină şi ei în acest loc de chin” (Luca 16,28). EXISTĂ O ALTĂ LUME? Iată, iubiţii mei, uriaşa întrebare pe care o pune astăzi Sfânta Evanghelie. M-am dus odată într-un sat şi acolo m-au întrebat: Cine a venit din lumea cealaltă? Oare a înviat cineva, ca să ne spună ce se întâmplă dincolo?… Dar ce credeţi, cei care cer să vadă un mort înviind, şi dacă acesta va învia, îl vor crede? Mă îndoiesc. Nu neg faptul că nu este o mică dovadă învierea unui mort. Dar există alta şi mai puternică. Şi mii de morţi să învieze din mormânt, nu... 

De ce botezăm pruncii?

De ce botezăm pruncii?

3 ноября 2017

Unii obiectează cu întrebarea “Cum poate un prunc sa creada si sa se boteze ?” Sigur ca la prima vedere, expresii ca “pocaieste-te si boteaza-te”, sau “crede si boteaza-te” pot da impresia ca numai adultii se pot boteza. Greseala acestui mod de a gandi nu consta în faptul ca un adult trebuie sa creada inainte de a se boteza, ci în aplicarea în cazul pruncilor unei porunci adresata adultilor. Biblia nu a fost scrisa pentru prunci, ei fiind în grija parintilor, care pot auzi, întelege si crede. În plus, mai trebuie facuta o distinctie importanta între botezul copilului si cel... 

Slujbă arhierească în satul Rădoaia, raionul Sîngerei

Slujbă arhierească în satul Rădoaia, raionul Sîngerei

31 октября 2017

Marți, 31 octombrie 2017, când facem pomenirea sfântului Apostol și Evanghelist Luca, Preasfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, alături de un sobor impunător de preoți a liturghisit în biserica Înălțarea Domnului din satul Rădoaia, raionul Sîngerei. De la mic la mare s-au bucurat de sărbătoare, sfîntul locaș devenind neîncăpător. După sfânta Liturghie a urmat Te-deum de mulțumire, pentru binefacerile primite de la Dumnezeu. În semn de recunoștință din partea Chiriarhului  

Evanghelia semănătorului

Evanghelia semănătorului

28 октября 2017

De ce ia diavolul sămânţa din inimile oamenilor? O spune Domnul: „Ca nu cumva, crezând, să se mântuiască”. Se vede preabine de aici că, credinţa în cuvântul lui Dumnezeu e temeiul şi rădăcina mântuirii noastre. Cine nu păstrează cuvântul lui Dumnezeu — şi nimic altceva decât cuvântul lui Dumnezeu — în inima sa, nu poate să se mântuiască. Asupra inimii neîncălzite de cuvântul lui Dumnezeu stă la pândă diavolul, ca să fure. Fericit cel ce păstrează cuvântul lui Dumnezeu în inima sa ca pe bunul cel mai de preţ, nelăsând nici oameni, nici demoni să calce... 

Hramul bisericii din Măgureanca

Hramul bisericii din Măgureanca

27 октября 2017

Parohia ortodoxă din s.Măgureanca, r.Fălești își sărbătoreşte astăzi hramul cinstind-o pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. Toate sărbătorile sunt importante, dar sărbătoarea Sfintei Parascheva ași dori să fie mai mult în atenţia şi în sufletul poporului nostru dreptcredincios. Şi aceasta datorită faptului că sfintele ei moaşte de mai bine de 300 de ani onorează pământul acesta binecuvântat de Dumnezeu şi întărește credința în sufletele tuturor celor ce cu fruntea plecată pe marginea raclei ei îi cer ajutorul.  

Te slăvesc pe Tine, Părinte, căci ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor.

Te slăvesc pe Tine, Părinte, căci ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor.

19 октября 2017

«Dumnezeu se înțelege mai ușor cu copiii mici, că cei mici au suflet mai încăpător. La oamenii mari e o înghesuială de rele că nici n-ai unde să stai.» (10 ani) «Călugării nu sunt așa de vorbăreți pentru că dacă îl lasă pe Dumnezeu să le vorbească toată ziua, ei s-au obișnuit să tacă mult, ca să-L asculte, că nu pot să-L întrerupă tocmai pe Dumnezeu.» (8 ani)  

Liturghia sobornicească din satul Viișoara

Liturghia sobornicească din satul Viișoara

12 октября 2017

Joi, 12 octombrie 2017, părintele-blagocin Victor Guleac a convocat clerul din circumscripție pentru a sluji sfânta Liturghie în biserica „Sf.Arh.Mihail și Gavriil” din satul Viișoara, raionul Glodeni. A devenit deja o tradițe pentru preoții din raionul Glodeni de a coliturghisi lunar și de a catehiza enoriașii, pentru a-i întări duhovnicește în lupta cu viciile, cu nepăsarea, cu sectele și cu toate provocările veacului de acum. Demn de remarcat este și faptul că cu acest prilej au fost expuse spre închinare cele mai reprezentative icoane din raionul Glodeni. Preoții... 

CuvÎnt de Înv???tur? la duminica Fiului Risipitor

Tat?, am p?c?tuit la cer şi Înaintea Ta şi nu mai sunt vrednic  s? m? numesc fiul t?u!  (Luca XV, 21)

Tat?, am p?c?tuit la cer şi Înaintea Ta şi nu mai sunt vrednic  s? m? numesc fiul t?u!  (Luca XV, 21)

       În Sfintele Scripturi nu este un alt lucru de care s? se pomeneasc? mai des ca despre mila şi Îndurarea lui Dumnezeu. Am putea spune c? despre aceasta ne arat? şi ne dovede?te aproape fiecare pagin? a Bibliei. Dar nu cred s? fie o Evanghelie mai mÎngşietoare pentru noi ca aceasta pe care o citim În Duminica Fiului Risipitor.

AscultÎnd inv???tura, fiecare din noi poate spune: acest fiu risipitor sunt eu, a?a am fost şi a?a sunt; p?rinte bun, Tat? Ceresc, şi eu l-am p?r?sit În multe rÎnduri În timpul vieşii; am p?r?sit şi eu casa p?rinteasc?, ea fiind biserica Lui; L-am l?sat plÎngÎnd În pragul uşii, uitÎndu-se cum m? Îndep?rtez de El şi de casa Lui; şi iat? m? cheam? acum la Sine; m-a a?teptat at?ta timp, şi n-am voit s? m? Întorc…

       Un om, zice SfÎnta Evanghelie, avea doi feciori. Acest om este Bunul Dumnezeu, iar cei doi fii sunt drepşii şi p?c?toşii. Fiul cel mai mic n-a vrut s? se mai supun? tat?lui, ci a Început s? asculte sfaturile cele v?t?m?toare ale oamenilor rşi. Într-o bună zi, a rupt toate leg?turile de respect şi recuno?tin?? şi i-a zis: «Tat?, d?-mi partea ce mi se cade de avuşie.

       Ispititorul, diavolul, şi suflase la urechi c? e timpul s?-şi fie singur dumnezeu, s? fie liber, s? fac? ce vrea, s? nu mai asculte de nimeni şi s?-şi Întemeieze via?a numai dup? cum şi dicteaz? inima. De altfel, şi acum mulşi dintre tinerii no?tri g?sesc c? e bine s? fac? şi ei tot a?a. Tat?l, spune SfÎnta Carte, le-a ?mp?rşit avuşia.

       TÎn?rul nostrum, mÎndru şi Îng?mfat, şi-a luat averea din mÎna tat?lui şi a plecat cu ea Într-o ?ar? Îndep?rtat?, unde putea g?si toate desf?t?rile şi pl?cerile trupe?ti. şi a?a, Încetul cu Încetul, tÎn?rul duce o via?? de risip?, În pl?ceri şi desfr?u.

       Dup? ce fiul cel pierdut şi-a cheltuit toşi banii pe care-i avea de la tat?l s?u, iat? c? În acea ?ar? mai veni şi o foamete mare. Fiind constrÎns din toate p?rşile, a fost nevoit s? intre slug? la un om bogat, iar acela l-a trimis s?-i pasc? porcii. A?a se Înt?mpl? cu at?şia şi at?şia fii pierduşi şi În vremurile noastre. PÎn? nu ajung În stare de plÎns, cu sufletul şi cu trupul Îngrelate de p?cate, pÎn? nu cuget? serios la via?a lor şi nu-şi vin În fire, ajungÎnd s? deosebeasc? minciuna de adev?r, nu se Întorc la casa p?rinteasc?.

            A?a dar, cÎnd fiul r?t?cit se vede Încolşit din toate p?rşile, cÎnd se vede s?rac şi bolnav, p?r?sit de cei dragi, şi se mai simte plin de p?cate, Înstrşinat de tot binele, de cas? şi de ai sşi, atunci şi apar În fa?a ochilor trei tablouri. Acestea sunt: trecutul, prezentul şi viitorul. Atunci Începe s? se Întrebe: «Ce eram eu acum c?şiva ani? ?şi aduce aminte de libertatea lui, de fericirea pe care o sim?ea lÎng? p?rinşi, de dragostea lor, ?şi aminte?te cum ?edea cu ei la mas?, c?t era de pre?uit şi onorat de toşi.

       Dup? ce i arat? ochilor minşii tabloul amintirilor din trecut cÎnd se sim?ea fericit, imediat I se vede apoi tabloul prezentului nenorocit În care ajunsese:  foamea ?l chinuia,  situaşia În care nimerise, p?zind porcii, ?l umile?te.

       CÎnd prive?te mai departe, fiul r?t?cit vede cel?lalt tablou, al viitorului, În?elegÎnd c?, dac? continu? a?a, se apropie moartea. Parc? simte durerile sf?şietoare ale agoniei, arsurile grozave ale foamei, iar din mijlocul acestor gÎnduri care-l fr?mÎnt? mereu şi vin grozave mustr?ri de con?tiin??. Un strig?t din adÎncul inimii ?l Îndeamn? s? scape de aceast? trist? soart? şi atunci zice: «M? voi scula şi m? voi duce la tat?l meu şi-i voi zice: Tat? scump, greşit-am la cer şi Înaintea ta şi nu mai sunt vrednic s? m? chemi tu fiul t?u, dar prime?te-m? şi pe mine ca pe unul din slugile tale!”

    Trei sunt st?rile celor ce se mÎntuiesc. Starea celor dintşi este cea a fiilor, adic? a celor care cu mare dragoste slujesc lui Dumnezeu, din toat? inima şi cu toat? puterea ?şi dau silin?a s? Îndeplineasc? poruncile Lui. Despre ace?tia gl?suie?te dumnezeiasca Scriptur?: ,,C?t am iubit Legea Ta, Doamne, ea toat? ziua cugetarea mea este ’’.

   A doua stare este cea a argaşilor, care, c?utÎnd plata, se silesc a lucra poruncile lui Dumnezeu pentru a dobÎndi fericirea cea veÎnic? a ?mp?r?şiei Sale. Despre ace?tia gl?suie?te:,, Plecat-am inima mea ca s? fac? Îndreptarile Tale În veac pentru raspl?tire’’.

   Starea a treia este cea a robilor, adic? a celor care, temÎndu-se de pedeapsa lui Dumnezeu pentru Înc?lcarea poruncilor Lui, se silesc a le p?zi pe toate dup? m?rturia care zice: ,,Str?punge cu frica Ta trupul meu, c? de judecatile Tale m-am temut ’’.

    Deci, fiul risipitor, gÎndindu-se c? şi argaşii, adic? cei ce fac poruncile lui Dumnezeu, pentru r?splatire primesc daruri duhovnice?ti şi se ?mp?rt??esc de ele, a cerut Tat?lui s?u s? fie primit in casa p?rinteasc? macar ca un argat. Aceast? Întoarcere a lui, din Îndemnul inimii, la p?rintele s?u si smerenia de a  fi primit ca un argat de către Tat?l sau i-au fost de mare folos, caci nu ca pe un argat a fost primit, ci ca un adev?rat fiu. Din cuvintele Sfintei Evanghelii: inc? departe fiind el, l-a v?zut tat?l s?u şi i s-a f?cut mil? şi, alergÎnd, a c?zut pe grumazul lui şi l-a s?rutat.

   Dar ce Întelegem prin: «Inc? departe fiind el, l-a vazut tatal sau»? Aceasta ne arat? c? Preabunul şi Atot?tiutorul Dumnezeu, mai Înainte de a striga omul p?c?tos «greşit-am», cunoaste hotar?rea lui cea din inim? de a se Întoarce către El. De aceea l-a primit cu at?ta bucurie şi nu i-a mai pomenit greutatea pacatelor lui cu care l-a sup?rat. I-a dat haina cea dintşi, adic? nepatimirea cu care a fost ?mbr?cat cÎnd era lÎng? tat?l s?u. şi inel i-a pus pe mÎna lui, semnul leg?turii celei dintşi cÎnd petrecea În via?a curat? şi neprihÎnit?, mai Înainte de a se desp?rşi de tat?l s?u. Iar dup? ce i-a dat lui haina cea dintşi şi inel, şi Încal??minte În picioarele, adic? voint? de a merge pe calea poruncilor lui Dumnezeu, a zis slugilor sale: “Aduceti vi?elul cel Îngr??at si-l junghiaşi s? mÎnc?m şi s? ne veselim; c?ci fiul meu acesta, pierdut a fost şi s-a aflat, mort a fost si a Înviat”.

Mare şi nem?rginit? este milostivirea lui Dumnezeu fa?? de cei p?c?toşi care se Întorc către El din toat? inima si cu toat? smerenia şi hot?r?rea de a-şi indrepta via?a!

   În pilda Fiului Risipitor vedem ca el nu f?cuse fapte de pocşin??. Ci numai venindu-şi În sine si cunoscÎndu-şi starea jalnic? În care ajunsese prin dep?rtarea de p?rintele s?u, a atras asupra sa mila si Îndurarea P?rintelui s?u care cu at?ta bucurie si cu pr?znuire l-a primit. Cu adev?rat, smerenia si pocşin?a iart? multe p?cate şi f?r? alte fapte bune. Ce fapte bune putea s? fac? t?lharul r?stignit al?turi de Hristos cÎnd mşinile şi picioarele lui erau legate? Dar strigarea lui din inim? i-a fost deajuns: Pomene?te-m?, Doamne, cÎnd vei  veni Întru Imp?r?şia Ta. Iar MÎntuitorul Îndat? i-a r?spuns: Adevar graiesc şie, ast?zi vei fi cu Mine În rai.

       Mare bucurie se face În cer pentru un p?c?tos care se Întoarce la Dumnezeu cu toat? inima. Se bucur? Îngerii şi sfinţii ?mpreun? cu Tat?l Ceresc, se bucur? pentru c? a Întors spatele diavolului şi s-a lep?dat de p?cate. Se bucur? c? a ruşinat pe satana, l-a biruit ÎntorcÎndu-se la dreapta credin??. Vi?elul cel gras şi Înjunghiat este Domnul Hristos, care s-a r?stignit, s-a jertfit pentru noi şi se jertfe?te mereu la SfÎnta Liturghie. Haina cea dintşi care se d? celui Întors la Tat?l este reÎnnoirea SfÎntului Botez prin taina Sfintei Spovedanii curate. Inelul pe care-l prime?te În mÎna lui Înseamna  leg?tura cu Mirele Ceresc. Înc?l??mintea din picioare Închipuie umblarea pe Calea Domnului.

       Feciorul cel mai mare care era la c?mp Închipuie sfinţii care s-au ostenit şi prin multe chinuri au ajuns la sfin?enie şi la bucuria cereasc?. Omul bogat la care a fost slug? fiul cel pierdut este diavolul. Domnul Hristos ?l nume?te bogat, pentru c? Într-adev?r el are cele mai multe suflete şi În iad şi aici pe pămînt. Turma de porci e turma p?catelor la care se angajeaz? omul s? slujeasc? pe pămînt. ?ara Îndep?rtat? unde a fugit fiul r?t?cit Înseamn? timpul c?t a stat omul În p?cate pÎn? la Întoarcerea la pocşin??.

         Fraşi cre?tini, s? ne scul?m din p?cate şi s? zicem cu toat? inima: «De ast?zi m? Întorc la Tat?l Ceresc şi vreau s? las  p?catele, s? nu mai slujesc diavolului, f?cÎnd poftele lui. Vreau  şi eu s? spun: «Tat?, greşit-am la cer şi Înaintea Ta şi nu mai sunt vrednic s? m? chemi  fiul T?u, prime?te-m? ca pe una din slugile Tale!

       S? ne Întoarcem cu toat? inima ast?zi, s? nu mai z?bovim nicio clip?, c?ci mşine poate fi prea t?rziu; s? ne gr?bim ast?zi pÎn? nu se Închid uşile milostivirii lui Dumnezeu, c?t  mai str?luce?te soarele milostivirii Sale peste cei buni şi peste cei rşi, pÎn? nu vine judecata cea din urm?.

       S? strig?m din adÎncul sufletului cu cşin?? şi cu lacrimi:

       O, P?rinte Ceresc, Tat? scump şi bun, Dumnezeul nostru pe care Te-am p?r?sit, care e?ti bogat În mil?, În bunătate şi r?bdare, trimite peste noi Harul T?u Ceresc şi peste toşi fiii Tşi ca s?-şi slujim În toate zilele vieşii noastre, f?cÎnd numai voia Ta cea sfÎnt? În vecii vecilor. Amin.

Protoiereu Igor Caliga, s. P?rli?a, r. Făleşti.

ÎnTOARECEREA FIULUI RISIPITOR un poem de Ion Murgeanu

Sunt fiul T?u cel tÎn?r, cu stea În frunte, Tat?.

şi-am cerut partea ce mi se cuvine din avere.

Mi-ai dat-o şi-am ajuns aici În ?ara dep?rtat?.

M? zbat aici de 70 de ani Între dojan? şi p?rere.

Eu simt doar ap?sare unde alţii simt pl?cere.

Am cheltuit m?-ntreb cu ce nechibzuin??

Talanşii care mi i-ai dat; mustr?ri de con?tiin??

M?-ncearc? şi nu rareori ce v?d În jurul meu

În ?ara p?r?sit? la margine de bunul Dumnezeu,

Între batjocur? şi blasfemie nu v?d nici o credin??;

Trufie şi abjecţie; nu zic c? nu am luat parte,

C? nu m-am Înfruptat şi eu din fructul otr?vit;

Dar, Între porci e greu ca s? nu trşie?ti ca porcul,

Mi s-a sf?rşit oare r?bdarea, ?mi sc?r?şie norocul?

CÎnd m-am Înfipt la jocuri defrÎn?rile de-aici

Pentru piciorul meu avur? numere prea mici;

Talanşii mei n-aveau c?tare În casele de joc;

Deci am ajuns un fel de paria mi s-a uitat şi numele

şi faima mea c?t? m? pricopsisem la Început

Am aruncat-o singur de sil? şi de jale; de ur?t;

S-au ?tes, ori le-am uitat, Înf?şi?area şi prenumele,

Acas?-ntre argaşii tşi eram, cum ?tii,St?pÎn şi Domn.

M-am hot?r?t; s?tul de ro?cove cu porcii dintr-un troc,

O, Tat?, fie ce va fi c?t Înc? mai port chip de om,

O s? m?-mbarc pe prima navet? spaşial?, s? m? Întorc;

?tii judecata mea din Carte: C?şi argaşi ai tat?lui meu

Îndestulaşi de pşine; iar eu aici strivit de toşi, uitat de Dumnezeu

sunt ocolit ca un lepros; ca unul din argaşii tşi m? vreu;

cÎnd m-oi Întoarce cheltuit de ore şi de zile şi de ani

şi tors de Parce m? tem s? nu m? recuno?ti dintre golani,

josnic ca ei, m? simt b?trÎn; sunt p?r?sit, şi singur?,

abia dac? mai simt c?-mi bate inima din piept, o virgul?…

Dar ce v?d? De departe, chiar tu, P?rinte, m? Înt?mpini;

Cu muzici şi alaiuri; merit eu oare Între at?tea cumpeni

Cu care mi-am sluşit voin?a cheltuind averea

Cerut? la plecare, incon?tient şi insolent,

S?-şi pleci grumazul t?u b?trÎn tot tu s?-mi plÎngi pe um?r?

Ce zice lumea, fratele mai mare ca va zice; i-am fost client

În ?ara dep?rtat? desfrÎn?rii, c?t mai eram potent

şi potentat; S?rutu-şi mÎna, Tat?, de primire,

Nu-mi vine-a crede pentru mine c? ai tşiat vi?elul Îngr??at,

C?-mi pui pe umeri straiul cel curat pe deget chiar inelul

De mire; pentru ce fapte, Tat?, ce bunătate sfÎnt? m-a iertat?!
 
şi bucuria ta şi-alaiul, primirea ca de fiu de ?mp?rat;

„C?ci acest fiul al meu mort era şi a Înviat,

pierdut era şi s-a aflat”

Te-aud spunÎnd acestea toate lumii;

dar fratelui cel mare ce-i vei spune?!

Un r?u de lacrimi nu-mi ajunge tat?; ce sunt aici, un Înger?

M? simt precum Iisus cel Înviat din morşi; În ?ara dep?rtat?

Odat? la un an, de Pa?te, pierdut cu morşii În mulşime, ca un fulger

Strig?tul meu deasupra tuturor se auzea: „Adev?rat a Înviat!”

 

 

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.