versiunea moldoveneasca русская версия


Cred cum vreau?

Cred cum vreau?

20 февраля 2017

„Eu cred în Dumnezeu, dar în felul meu. N-am nevoe de serviciile bisericii. Nu mă mai deranjati cu formalitățile voastre. Am propria mea credință!” Cât de des auzim așa obiecție ca răspuns la predica pentru o viață îmbisericită a fiecarui credincios în parte. Este ciudat că cel ce afirmă așa nu observă contradicția evidentă și absurditatea propriilor cuvinte, pentru că e ca și cum ai zice: „În Dumnezeu cred, dar încredere în Dumnezeu n-am!”.  

Pilda raiului și a iadului

Pilda raiului și a iadului

20 февраля 2017

Ce este iadul? O încăpere cu o masă mare și rotundă. În mijlocul mesei, un vas mare cu o mâncare deosebit de plăcută. Însă oamenii care stăteau în jurul mesei erau slabi ca niște schelete, flămânzi și nervoși. Fiecare avea în mână câte o lingură cu coadă foarte lungă. Ajungeau cu lingurile până la vasul cu mâncare, umpleau lingurile, însă când trebuiau să introducă lingurile cu mâncare în gură, nu reușeau, fiindcă lingurile aveau cozile foarte lungi. Ce este raiul?  

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

15 февраля 2017

Dragi fraţi şi surori! Săvârşind astăzi prăznuirea Întâmpinării Domnului, Biserica noastră în mod tradiţional se roagă pentru tânăra generaţie, nutrind speranţe pentru cei care urmează să păstreze şi să propovăduiască credinţa ortodoxă în următoarele decenii. Nu în zădar, adresându-Se ucenicilor Săi, iar prin ei şi nouă tuturor, Mântuitorul i-a numit „sarea pământului” şi „lumina lumii” (Matei 5, 13-14). Precum sarea îmbunătăţeşte considerabil gustul mâncării, prevenind alterarea ei, creştinii sunt chemaţi să schimbe lumea cu puterea mărturisirii... 

Semnificația psalmului 136

Semnificația psalmului 136

11 февраля 2017

La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântați-ne nouă din cântările Sionului!“ Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.  

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

10 февраля 2017

Ziua de duminică, 5 februarie 2017, a fost cea mai fericită pentru tinerii Ioan și Liudmila, ginerele și fiica părintelui — blagocin Oleg Fistican, care și-au consfințit dragostea reciprocă prin Taina Cununiei. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Marchel în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La final, Episcopul a felicitat mirii Ioan și Liudmila cu primirea cununiei, dorindu-le căsnicie fericită, dragoste jertfelnică, ajutor și binecuvântare de la Dumnezeu în această etapă nouă a vieții lor.... 

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

9 февраля 2017

Printre odoarele cele mai de preţ din Grădina Maicii Domnului sunt moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur. La mănăstirea Vatoped se păstrează cu mare cinste capul Sfântului Ioan. Capul Sfântului Ioan Gură de Aur păstrat la mănăstirea Vatoped, Athos. Un lucru minunat şi vrednic de luat în seamă legat de capul sfântului Hrisostom, ce poate fi pipăit de oricine la modul personal, este nestricăciunea urechii drepte. Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, s-a născut în Antiohia. Fericitul şi dumnezeiescul Ioan Gură de Aur a fost patriarh al Constantinopolului... 

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

8 февраля 2017

Tatăl nostru, Carele ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău. Vie împărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer (așa) și pe pământ. Pâinea noastră cea de-a pururea, dă-ne-o nouă astăzi. Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean. (Matei 6,9-13).  

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

7 февраля 2017

În viaţa noastră de toate zilele, suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi, mereu avem ceva important de terminat şi ni se pare că timpul pe­trecut la rugăciune ne împiedică să terminăm lucrul respectiv. Însă experienţa dovedeşte că o jumătate de oră sau o oră „irosită” în rugăciune nu împiedică deloc, în mod catastro­fal, bunul mers al activităţilor noastre zilnice, aşa cum ne închipuim atunci când am vrea să ne rugăm. Dimpotrivă, obiceiul de a ne ruga ne învaţă să ne concentrăm rapid, înlătură orice neatenţie, disciplinează  

Viața sfintei Xenia (în imagini).

Viața sfintei Xenia (în imagini).

6 февраля 2017

Sfânta Xenia a trăit în secolul al XVIII-lea, dar este cunoscut relativ puţin despre ea sau familia sa. Şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii ei în Petersburg, în timpul domniei împărăteselor Elizabeta şi Ecaterina a II-a. Xenia Grigorievna Petrova a fost soţia unui ofiţer de armată, Andrei Fedeorovici Petrov. Ea a devenit văduvă la vârsta de 26 de ani când soţul său a murit brusc, la o petrecere. Ea a plâns moartea soţului ei, şi în special pentru că el a murit fără spovedanie şi împărtăşanie. Din acel moment, Xenia şi-a pierdut interesul pentru lucrurile... 

Pareneză la sfințirea unei case

Pareneză la sfințirea unei case

4 февраля 2017

Iubiții mei, am venit în casa voastră cu bucurie și cu nădejde. Pentru că sunt în casa unor proaspăt căsătoriți, a unor tineri entuziaști, care și-au început drumul lor împreună. Și am binecuvântat și sfințit această casă prin stropirea cu apă sfințită și prin ungerea ei cu ulei sfințit, rugându-mă lui Dumnezeu pentru ca El să vă binecuvinteze și să vă întărească și să vă apere întru toate. Căci de la Dumnezeu e toată binecuvântarea, pacea, bucuria și iubirea dintre oameni. De la El e ajutorul nostru și nădejdea noastră.  

CuvÎnt de Înv???tur? la duminica Fiului Risipitor

Tat?, am p?c?tuit la cer şi Înaintea Ta şi nu mai sunt vrednic  s? m? numesc fiul t?u!  (Luca XV, 21)

Tat?, am p?c?tuit la cer şi Înaintea Ta şi nu mai sunt vrednic  s? m? numesc fiul t?u!  (Luca XV, 21)

       În Sfintele Scripturi nu este un alt lucru de care s? se pomeneasc? mai des ca despre mila şi Îndurarea lui Dumnezeu. Am putea spune c? despre aceasta ne arat? şi ne dovede?te aproape fiecare pagin? a Bibliei. Dar nu cred s? fie o Evanghelie mai mÎngşietoare pentru noi ca aceasta pe care o citim În Duminica Fiului Risipitor.

AscultÎnd inv???tura, fiecare din noi poate spune: acest fiu risipitor sunt eu, a?a am fost şi a?a sunt; p?rinte bun, Tat? Ceresc, şi eu l-am p?r?sit În multe rÎnduri În timpul vieşii; am p?r?sit şi eu casa p?rinteasc?, ea fiind biserica Lui; L-am l?sat plÎngÎnd În pragul uşii, uitÎndu-se cum m? Îndep?rtez de El şi de casa Lui; şi iat? m? cheam? acum la Sine; m-a a?teptat at?ta timp, şi n-am voit s? m? Întorc…

       Un om, zice SfÎnta Evanghelie, avea doi feciori. Acest om este Bunul Dumnezeu, iar cei doi fii sunt drepşii şi p?c?toşii. Fiul cel mai mic n-a vrut s? se mai supun? tat?lui, ci a Început s? asculte sfaturile cele v?t?m?toare ale oamenilor rşi. Într-o bună zi, a rupt toate leg?turile de respect şi recuno?tin?? şi i-a zis: «Tat?, d?-mi partea ce mi se cade de avuşie.

       Ispititorul, diavolul, şi suflase la urechi c? e timpul s?-şi fie singur dumnezeu, s? fie liber, s? fac? ce vrea, s? nu mai asculte de nimeni şi s?-şi Întemeieze via?a numai dup? cum şi dicteaz? inima. De altfel, şi acum mulşi dintre tinerii no?tri g?sesc c? e bine s? fac? şi ei tot a?a. Tat?l, spune SfÎnta Carte, le-a ?mp?rşit avuşia.

       TÎn?rul nostrum, mÎndru şi Îng?mfat, şi-a luat averea din mÎna tat?lui şi a plecat cu ea Într-o ?ar? Îndep?rtat?, unde putea g?si toate desf?t?rile şi pl?cerile trupe?ti. şi a?a, Încetul cu Încetul, tÎn?rul duce o via?? de risip?, În pl?ceri şi desfr?u.

       Dup? ce fiul cel pierdut şi-a cheltuit toşi banii pe care-i avea de la tat?l s?u, iat? c? În acea ?ar? mai veni şi o foamete mare. Fiind constrÎns din toate p?rşile, a fost nevoit s? intre slug? la un om bogat, iar acela l-a trimis s?-i pasc? porcii. A?a se Înt?mpl? cu at?şia şi at?şia fii pierduşi şi În vremurile noastre. PÎn? nu ajung În stare de plÎns, cu sufletul şi cu trupul Îngrelate de p?cate, pÎn? nu cuget? serios la via?a lor şi nu-şi vin În fire, ajungÎnd s? deosebeasc? minciuna de adev?r, nu se Întorc la casa p?rinteasc?.

            A?a dar, cÎnd fiul r?t?cit se vede Încolşit din toate p?rşile, cÎnd se vede s?rac şi bolnav, p?r?sit de cei dragi, şi se mai simte plin de p?cate, Înstrşinat de tot binele, de cas? şi de ai sşi, atunci şi apar În fa?a ochilor trei tablouri. Acestea sunt: trecutul, prezentul şi viitorul. Atunci Începe s? se Întrebe: «Ce eram eu acum c?şiva ani? ?şi aduce aminte de libertatea lui, de fericirea pe care o sim?ea lÎng? p?rinşi, de dragostea lor, ?şi aminte?te cum ?edea cu ei la mas?, c?t era de pre?uit şi onorat de toşi.

       Dup? ce i arat? ochilor minşii tabloul amintirilor din trecut cÎnd se sim?ea fericit, imediat I se vede apoi tabloul prezentului nenorocit În care ajunsese:  foamea ?l chinuia,  situaşia În care nimerise, p?zind porcii, ?l umile?te.

       CÎnd prive?te mai departe, fiul r?t?cit vede cel?lalt tablou, al viitorului, În?elegÎnd c?, dac? continu? a?a, se apropie moartea. Parc? simte durerile sf?şietoare ale agoniei, arsurile grozave ale foamei, iar din mijlocul acestor gÎnduri care-l fr?mÎnt? mereu şi vin grozave mustr?ri de con?tiin??. Un strig?t din adÎncul inimii ?l Îndeamn? s? scape de aceast? trist? soart? şi atunci zice: «M? voi scula şi m? voi duce la tat?l meu şi-i voi zice: Tat? scump, greşit-am la cer şi Înaintea ta şi nu mai sunt vrednic s? m? chemi tu fiul t?u, dar prime?te-m? şi pe mine ca pe unul din slugile tale!”

    Trei sunt st?rile celor ce se mÎntuiesc. Starea celor dintşi este cea a fiilor, adic? a celor care cu mare dragoste slujesc lui Dumnezeu, din toat? inima şi cu toat? puterea ?şi dau silin?a s? Îndeplineasc? poruncile Lui. Despre ace?tia gl?suie?te dumnezeiasca Scriptur?: ,,C?t am iubit Legea Ta, Doamne, ea toat? ziua cugetarea mea este ’’.

   A doua stare este cea a argaşilor, care, c?utÎnd plata, se silesc a lucra poruncile lui Dumnezeu pentru a dobÎndi fericirea cea veÎnic? a ?mp?r?şiei Sale. Despre ace?tia gl?suie?te:,, Plecat-am inima mea ca s? fac? Îndreptarile Tale În veac pentru raspl?tire’’.

   Starea a treia este cea a robilor, adic? a celor care, temÎndu-se de pedeapsa lui Dumnezeu pentru Înc?lcarea poruncilor Lui, se silesc a le p?zi pe toate dup? m?rturia care zice: ,,Str?punge cu frica Ta trupul meu, c? de judecatile Tale m-am temut ’’.

    Deci, fiul risipitor, gÎndindu-se c? şi argaşii, adic? cei ce fac poruncile lui Dumnezeu, pentru r?splatire primesc daruri duhovnice?ti şi se ?mp?rt??esc de ele, a cerut Tat?lui s?u s? fie primit in casa p?rinteasc? macar ca un argat. Aceast? Întoarcere a lui, din Îndemnul inimii, la p?rintele s?u si smerenia de a  fi primit ca un argat de către Tat?l sau i-au fost de mare folos, caci nu ca pe un argat a fost primit, ci ca un adev?rat fiu. Din cuvintele Sfintei Evanghelii: inc? departe fiind el, l-a v?zut tat?l s?u şi i s-a f?cut mil? şi, alergÎnd, a c?zut pe grumazul lui şi l-a s?rutat.

   Dar ce Întelegem prin: «Inc? departe fiind el, l-a vazut tatal sau»? Aceasta ne arat? c? Preabunul şi Atot?tiutorul Dumnezeu, mai Înainte de a striga omul p?c?tos «greşit-am», cunoaste hotar?rea lui cea din inim? de a se Întoarce către El. De aceea l-a primit cu at?ta bucurie şi nu i-a mai pomenit greutatea pacatelor lui cu care l-a sup?rat. I-a dat haina cea dintşi, adic? nepatimirea cu care a fost ?mbr?cat cÎnd era lÎng? tat?l s?u. şi inel i-a pus pe mÎna lui, semnul leg?turii celei dintşi cÎnd petrecea În via?a curat? şi neprihÎnit?, mai Înainte de a se desp?rşi de tat?l s?u. Iar dup? ce i-a dat lui haina cea dintşi şi inel, şi Încal??minte În picioarele, adic? voint? de a merge pe calea poruncilor lui Dumnezeu, a zis slugilor sale: “Aduceti vi?elul cel Îngr??at si-l junghiaşi s? mÎnc?m şi s? ne veselim; c?ci fiul meu acesta, pierdut a fost şi s-a aflat, mort a fost si a Înviat”.

Mare şi nem?rginit? este milostivirea lui Dumnezeu fa?? de cei p?c?toşi care se Întorc către El din toat? inima si cu toat? smerenia şi hot?r?rea de a-şi indrepta via?a!

   În pilda Fiului Risipitor vedem ca el nu f?cuse fapte de pocşin??. Ci numai venindu-şi În sine si cunoscÎndu-şi starea jalnic? În care ajunsese prin dep?rtarea de p?rintele s?u, a atras asupra sa mila si Îndurarea P?rintelui s?u care cu at?ta bucurie si cu pr?znuire l-a primit. Cu adev?rat, smerenia si pocşin?a iart? multe p?cate şi f?r? alte fapte bune. Ce fapte bune putea s? fac? t?lharul r?stignit al?turi de Hristos cÎnd mşinile şi picioarele lui erau legate? Dar strigarea lui din inim? i-a fost deajuns: Pomene?te-m?, Doamne, cÎnd vei  veni Întru Imp?r?şia Ta. Iar MÎntuitorul Îndat? i-a r?spuns: Adevar graiesc şie, ast?zi vei fi cu Mine În rai.

       Mare bucurie se face În cer pentru un p?c?tos care se Întoarce la Dumnezeu cu toat? inima. Se bucur? Îngerii şi sfinţii ?mpreun? cu Tat?l Ceresc, se bucur? pentru c? a Întors spatele diavolului şi s-a lep?dat de p?cate. Se bucur? c? a ruşinat pe satana, l-a biruit ÎntorcÎndu-se la dreapta credin??. Vi?elul cel gras şi Înjunghiat este Domnul Hristos, care s-a r?stignit, s-a jertfit pentru noi şi se jertfe?te mereu la SfÎnta Liturghie. Haina cea dintşi care se d? celui Întors la Tat?l este reÎnnoirea SfÎntului Botez prin taina Sfintei Spovedanii curate. Inelul pe care-l prime?te În mÎna lui Înseamna  leg?tura cu Mirele Ceresc. Înc?l??mintea din picioare Închipuie umblarea pe Calea Domnului.

       Feciorul cel mai mare care era la c?mp Închipuie sfinţii care s-au ostenit şi prin multe chinuri au ajuns la sfin?enie şi la bucuria cereasc?. Omul bogat la care a fost slug? fiul cel pierdut este diavolul. Domnul Hristos ?l nume?te bogat, pentru c? Într-adev?r el are cele mai multe suflete şi În iad şi aici pe pămînt. Turma de porci e turma p?catelor la care se angajeaz? omul s? slujeasc? pe pămînt. ?ara Îndep?rtat? unde a fugit fiul r?t?cit Înseamn? timpul c?t a stat omul În p?cate pÎn? la Întoarcerea la pocşin??.

         Fraşi cre?tini, s? ne scul?m din p?cate şi s? zicem cu toat? inima: «De ast?zi m? Întorc la Tat?l Ceresc şi vreau s? las  p?catele, s? nu mai slujesc diavolului, f?cÎnd poftele lui. Vreau  şi eu s? spun: «Tat?, greşit-am la cer şi Înaintea Ta şi nu mai sunt vrednic s? m? chemi  fiul T?u, prime?te-m? ca pe una din slugile Tale!

       S? ne Întoarcem cu toat? inima ast?zi, s? nu mai z?bovim nicio clip?, c?ci mşine poate fi prea t?rziu; s? ne gr?bim ast?zi pÎn? nu se Închid uşile milostivirii lui Dumnezeu, c?t  mai str?luce?te soarele milostivirii Sale peste cei buni şi peste cei rşi, pÎn? nu vine judecata cea din urm?.

       S? strig?m din adÎncul sufletului cu cşin?? şi cu lacrimi:

       O, P?rinte Ceresc, Tat? scump şi bun, Dumnezeul nostru pe care Te-am p?r?sit, care e?ti bogat În mil?, În bunătate şi r?bdare, trimite peste noi Harul T?u Ceresc şi peste toşi fiii Tşi ca s?-şi slujim În toate zilele vieşii noastre, f?cÎnd numai voia Ta cea sfÎnt? În vecii vecilor. Amin.

Protoiereu Igor Caliga, s. P?rli?a, r. Făleşti.

ÎnTOARECEREA FIULUI RISIPITOR un poem de Ion Murgeanu

Sunt fiul T?u cel tÎn?r, cu stea În frunte, Tat?.

şi-am cerut partea ce mi se cuvine din avere.

Mi-ai dat-o şi-am ajuns aici În ?ara dep?rtat?.

M? zbat aici de 70 de ani Între dojan? şi p?rere.

Eu simt doar ap?sare unde alţii simt pl?cere.

Am cheltuit m?-ntreb cu ce nechibzuin??

Talanşii care mi i-ai dat; mustr?ri de con?tiin??

M?-ncearc? şi nu rareori ce v?d În jurul meu

În ?ara p?r?sit? la margine de bunul Dumnezeu,

Între batjocur? şi blasfemie nu v?d nici o credin??;

Trufie şi abjecţie; nu zic c? nu am luat parte,

C? nu m-am Înfruptat şi eu din fructul otr?vit;

Dar, Între porci e greu ca s? nu trşie?ti ca porcul,

Mi s-a sf?rşit oare r?bdarea, ?mi sc?r?şie norocul?

CÎnd m-am Înfipt la jocuri defrÎn?rile de-aici

Pentru piciorul meu avur? numere prea mici;

Talanşii mei n-aveau c?tare În casele de joc;

Deci am ajuns un fel de paria mi s-a uitat şi numele

şi faima mea c?t? m? pricopsisem la Început

Am aruncat-o singur de sil? şi de jale; de ur?t;

S-au ?tes, ori le-am uitat, Înf?şi?area şi prenumele,

Acas?-ntre argaşii tşi eram, cum ?tii,St?pÎn şi Domn.

M-am hot?r?t; s?tul de ro?cove cu porcii dintr-un troc,

O, Tat?, fie ce va fi c?t Înc? mai port chip de om,

O s? m?-mbarc pe prima navet? spaşial?, s? m? Întorc;

?tii judecata mea din Carte: C?şi argaşi ai tat?lui meu

Îndestulaşi de pşine; iar eu aici strivit de toşi, uitat de Dumnezeu

sunt ocolit ca un lepros; ca unul din argaşii tşi m? vreu;

cÎnd m-oi Întoarce cheltuit de ore şi de zile şi de ani

şi tors de Parce m? tem s? nu m? recuno?ti dintre golani,

josnic ca ei, m? simt b?trÎn; sunt p?r?sit, şi singur?,

abia dac? mai simt c?-mi bate inima din piept, o virgul?…

Dar ce v?d? De departe, chiar tu, P?rinte, m? Înt?mpini;

Cu muzici şi alaiuri; merit eu oare Între at?tea cumpeni

Cu care mi-am sluşit voin?a cheltuind averea

Cerut? la plecare, incon?tient şi insolent,

S?-şi pleci grumazul t?u b?trÎn tot tu s?-mi plÎngi pe um?r?

Ce zice lumea, fratele mai mare ca va zice; i-am fost client

În ?ara dep?rtat? desfrÎn?rii, c?t mai eram potent

şi potentat; S?rutu-şi mÎna, Tat?, de primire,

Nu-mi vine-a crede pentru mine c? ai tşiat vi?elul Îngr??at,

C?-mi pui pe umeri straiul cel curat pe deget chiar inelul

De mire; pentru ce fapte, Tat?, ce bunătate sfÎnt? m-a iertat?!
 
şi bucuria ta şi-alaiul, primirea ca de fiu de ?mp?rat;

„C?ci acest fiul al meu mort era şi a Înviat,

pierdut era şi s-a aflat”

Te-aud spunÎnd acestea toate lumii;

dar fratelui cel mare ce-i vei spune?!

Un r?u de lacrimi nu-mi ajunge tat?; ce sunt aici, un Înger?

M? simt precum Iisus cel Înviat din morşi; În ?ara dep?rtat?

Odat? la un an, de Pa?te, pierdut cu morşii În mulşime, ca un fulger

Strig?tul meu deasupra tuturor se auzea: „Adev?rat a Înviat!”

 

 

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.