versiunea moldoveneasca русская версия


Învățătură în duminica împăcării

Învățătură în duminica împăcării

17 февраля 2018

„Să nu întorci faţa ta de la sluga Ta; când mă necăjesc degrab mă auzi!” (PS.68,20) Cu aceste cuvinte pătrunse de durere filială, iubiţi părinţi, fraţi şi surori în Domnul, Sfânta Biserică, astăzi la dumnezeiasca slujbă de seară, se adresează către Dumnezeu. Şi fiecare dintre cei ce stau aici, fără îndoială, a simţit în inima sa aceste cuvinte ca pe o adresare personală a sa către Dumnezeu. Nu întoarce faţa Ta, milostive Doamne, de la noi! — cerem toţi. Dar această milă a lui Dumnezeu noi trebuie să o merităm.  

Mărturisirea preoților din raionul Fălești

Mărturisirea preoților din raionul Fălești

16 февраля 2018

Vineri, 17 februarie 2018, în ajunul Postului Mare, în biserica „Sf.M.Mc.Dimitrie” din orașul Fălești, sectorul Gara Feroviară, a avut loc adunarea clericilor din raionul Fălești. Întrunirea a debutat cu rugăciunile pentru mărturisirea slujitorilor altarului, săvârșită de duhovnicul circumscripției, protoiereul Vasile Rodnițchi. A fost anunțat locul desfășurării Cântului Pascal în satul Pînzăreni pentru blagocinia Fălești 1 și respectiv în satul Albineț pentru blagocinia Fălești 2. A urmat consfătuirea  

Cununie în biserica U.M. din Bălți (video).

Cununie în biserica U.M. din Bălți (video).

14 февраля 2018

Vineri, 9 februarie 2018, în biserica Unității Militare 1003 din Bălți a avut loc o adevărată sărbătoare, un eveniment deosebit, săvârșindu-se pentru prima dată o cununie în această biserică. Slujba divină a fost oficiată de protoiereul Pavel Petrov, care a spus că sfânta Liturghie a mai fost slujită, dar sfânta taină a Cununiei pentru prima dată.  

Liturghie funerară în satul Dumbrăvița

Liturghie funerară în satul Dumbrăvița

11 февраля 2018

Duminică, 11 februarie 2018, în biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Dumbrăvița, raionul Sîngerei, Preasfințitul Marchel a oficiat sfânta Liturghie și prohodul pentru adormita roaba lui Dumnezeu, Efimia Porcescu. Ajunsă la venerabila vârstă de 75 de ani, vrednica creștină Efimia Porcescu a educat și a crescut cu multă dăruire și osteneală patru copii: doi băieți, ambii slujitori ai sfântului altar,  

Când va veni Fiul Omului întru slava Sa…

Când va veni Fiul Omului întru slava Sa…

10 февраля 2018

În pildele rostite mai înainte, atunci când Hristos vorbește despre două persoane, se referă la cele două părți ale omului, cea ascultătoare și cea neascultătoare, însă acum vorbește mai pe înțelesul tuturor și cu cuvinte mai înfricoșătoare. Nu mai spune că împărăția ce va să vină se asemănă cu aceasta sau cu cealaltă, cum o făcea înainte, ci acum vorbește deschis, arătându-se pe Sine ca Fiul Omului care va veni întru slava Sa. Dacă până acum s-a arătat cum este El necinstit și batjocorit, de-acum înainte situația se schimbă. mustră, judecă și stă... 

La râul Babilonului

La râul Babilonului

3 февраля 2018

La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântați-ne nouă din cântările Sionului!“ Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine,  

Pildă despre o cioară

Pildă despre o cioară

27 января 2018

O cioara traia in padure si era absolut multumita de viata sa. Insa intr-o zi a vazut o lebada… “Aceasta lebada este atat de alba”, s-a gandit cioara. “Si eu sunt atat de neagra. Aceasta lebada trebuie sa fie cea mai fericita pasare din lume.” Cioara i-a comunicat lebedei ceea ce gandea. “De fapt”, i-a raspuns lebada. “Simteam ca sunt cea mai fericita pasare din imprejurimi pana cand am vazut un papagal care avea doua culori.  

Parastas pentru protoiereul Valeriu și preoteasa Iraida

Parastas pentru protoiereul Valeriu și preoteasa Iraida

21 января 2018

În după-amiaza zilei de duminică, 21 ianauaie 2018, cu binecuvântarea Preasfințitului Marchel, în biserica „Sfânta Treime” din satul Copăceni, raionul Sângerei, a fost oficiat un parastas întru pomenirea protoiereului Valeriu Dubenco și preoteasa Iraida. Slujba a fost săvârșită de protoiereul Maxim Guzun, blagocinul raionului Sângerei, alături de un sobor de preoți, familia îndoliată și enoriașii bisericii. Chiar dacă au trecut 40 de zile, de când nu mai sunt printre cei vii, rudelor continuă să le fie transmise mesajele de condoleanțe.  

Mesajul de felicitare al ÎPS Vladimir adresat PS Marchel, cu prilejul prăznuirii Sfântului ocrotitor

Mesajul de felicitare al ÎPS Vladimir adresat PS Marchel, cu prilejul prăznuirii Sfântului ocrotitor

12 января 2018

Preasfinția Voastră, Vă aducem sincere felicitări și urări de bine cu ocazia prăznuirii Patronului ceresc al PS Voastre, Cuviosul Marchel, egumenul Mănăstirii Neadormiților. În zi de sărbătoare, ne îndreptăm către Dumneavoastră cu cele mai luminoase gânduri și cele mai sincere urări de bine şi ne rugăm lui Hristos-Domnul, Arhiereul bunătăților viitoare (Evrei 9, 11), să vă dăruiască mulți și binecuvântați ani de viață, pace și tărie duhovnicească în lucrarea Preasfinţiei Voastre, iar pe parcursul întregii vieți pământești să fiți însoțiți de  

Prăznuirea sfântului cuvios Marchel în catedrala episcopală din Bălți

Prăznuirea sfântului cuvios Marchel în catedrala episcopală din Bălți

11 января 2018

Într-o atmosferă de rugăciune și festivitate, 11 ianuarie 2018, când Biserica face pomenirea sfântului cuvios Marchel, egumenul mănăstirii Neadormiților, în catedrala „Sf.Împ.Constantin şi Elena” din Bălţi a fost oficiată sfânta Liturghie de către Preasfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești. Sărbătoarea a fost deosebită de frumoasă, pentru că împreună s-au rugat un sobor de arhierei, constituit din: ÎPS Sava, Arhiepiscop de Tiraspol și Dubăsari; ÎPS Iustinian, Arhiepiscop de Elista și Kalmykia; PS Nicodim, Episcop de Edineț și Briceni.  

CuvÎnt de Înv???tur? la duminica Fiului Risipitor

Tat?, am p?c?tuit la cer şi Înaintea Ta şi nu mai sunt vrednic  s? m? numesc fiul t?u!  (Luca XV, 21)

Tat?, am p?c?tuit la cer şi Înaintea Ta şi nu mai sunt vrednic  s? m? numesc fiul t?u!  (Luca XV, 21)

       În Sfintele Scripturi nu este un alt lucru de care s? se pomeneasc? mai des ca despre mila şi Îndurarea lui Dumnezeu. Am putea spune c? despre aceasta ne arat? şi ne dovede?te aproape fiecare pagin? a Bibliei. Dar nu cred s? fie o Evanghelie mai mÎngşietoare pentru noi ca aceasta pe care o citim În Duminica Fiului Risipitor.

AscultÎnd inv???tura, fiecare din noi poate spune: acest fiu risipitor sunt eu, a?a am fost şi a?a sunt; p?rinte bun, Tat? Ceresc, şi eu l-am p?r?sit În multe rÎnduri În timpul vieşii; am p?r?sit şi eu casa p?rinteasc?, ea fiind biserica Lui; L-am l?sat plÎngÎnd În pragul uşii, uitÎndu-se cum m? Îndep?rtez de El şi de casa Lui; şi iat? m? cheam? acum la Sine; m-a a?teptat at?ta timp, şi n-am voit s? m? Întorc…

       Un om, zice SfÎnta Evanghelie, avea doi feciori. Acest om este Bunul Dumnezeu, iar cei doi fii sunt drepşii şi p?c?toşii. Fiul cel mai mic n-a vrut s? se mai supun? tat?lui, ci a Început s? asculte sfaturile cele v?t?m?toare ale oamenilor rşi. Într-o bună zi, a rupt toate leg?turile de respect şi recuno?tin?? şi i-a zis: «Tat?, d?-mi partea ce mi se cade de avuşie.

       Ispititorul, diavolul, şi suflase la urechi c? e timpul s?-şi fie singur dumnezeu, s? fie liber, s? fac? ce vrea, s? nu mai asculte de nimeni şi s?-şi Întemeieze via?a numai dup? cum şi dicteaz? inima. De altfel, şi acum mulşi dintre tinerii no?tri g?sesc c? e bine s? fac? şi ei tot a?a. Tat?l, spune SfÎnta Carte, le-a ?mp?rşit avuşia.

       TÎn?rul nostrum, mÎndru şi Îng?mfat, şi-a luat averea din mÎna tat?lui şi a plecat cu ea Într-o ?ar? Îndep?rtat?, unde putea g?si toate desf?t?rile şi pl?cerile trupe?ti. şi a?a, Încetul cu Încetul, tÎn?rul duce o via?? de risip?, În pl?ceri şi desfr?u.

       Dup? ce fiul cel pierdut şi-a cheltuit toşi banii pe care-i avea de la tat?l s?u, iat? c? În acea ?ar? mai veni şi o foamete mare. Fiind constrÎns din toate p?rşile, a fost nevoit s? intre slug? la un om bogat, iar acela l-a trimis s?-i pasc? porcii. A?a se Înt?mpl? cu at?şia şi at?şia fii pierduşi şi În vremurile noastre. PÎn? nu ajung În stare de plÎns, cu sufletul şi cu trupul Îngrelate de p?cate, pÎn? nu cuget? serios la via?a lor şi nu-şi vin În fire, ajungÎnd s? deosebeasc? minciuna de adev?r, nu se Întorc la casa p?rinteasc?.

            A?a dar, cÎnd fiul r?t?cit se vede Încolşit din toate p?rşile, cÎnd se vede s?rac şi bolnav, p?r?sit de cei dragi, şi se mai simte plin de p?cate, Înstrşinat de tot binele, de cas? şi de ai sşi, atunci şi apar În fa?a ochilor trei tablouri. Acestea sunt: trecutul, prezentul şi viitorul. Atunci Începe s? se Întrebe: «Ce eram eu acum c?şiva ani? ?şi aduce aminte de libertatea lui, de fericirea pe care o sim?ea lÎng? p?rinşi, de dragostea lor, ?şi aminte?te cum ?edea cu ei la mas?, c?t era de pre?uit şi onorat de toşi.

       Dup? ce i arat? ochilor minşii tabloul amintirilor din trecut cÎnd se sim?ea fericit, imediat I se vede apoi tabloul prezentului nenorocit În care ajunsese:  foamea ?l chinuia,  situaşia În care nimerise, p?zind porcii, ?l umile?te.

       CÎnd prive?te mai departe, fiul r?t?cit vede cel?lalt tablou, al viitorului, În?elegÎnd c?, dac? continu? a?a, se apropie moartea. Parc? simte durerile sf?şietoare ale agoniei, arsurile grozave ale foamei, iar din mijlocul acestor gÎnduri care-l fr?mÎnt? mereu şi vin grozave mustr?ri de con?tiin??. Un strig?t din adÎncul inimii ?l Îndeamn? s? scape de aceast? trist? soart? şi atunci zice: «M? voi scula şi m? voi duce la tat?l meu şi-i voi zice: Tat? scump, greşit-am la cer şi Înaintea ta şi nu mai sunt vrednic s? m? chemi tu fiul t?u, dar prime?te-m? şi pe mine ca pe unul din slugile tale!”

    Trei sunt st?rile celor ce se mÎntuiesc. Starea celor dintşi este cea a fiilor, adic? a celor care cu mare dragoste slujesc lui Dumnezeu, din toat? inima şi cu toat? puterea ?şi dau silin?a s? Îndeplineasc? poruncile Lui. Despre ace?tia gl?suie?te dumnezeiasca Scriptur?: ,,C?t am iubit Legea Ta, Doamne, ea toat? ziua cugetarea mea este ’’.

   A doua stare este cea a argaşilor, care, c?utÎnd plata, se silesc a lucra poruncile lui Dumnezeu pentru a dobÎndi fericirea cea veÎnic? a ?mp?r?şiei Sale. Despre ace?tia gl?suie?te:,, Plecat-am inima mea ca s? fac? Îndreptarile Tale În veac pentru raspl?tire’’.

   Starea a treia este cea a robilor, adic? a celor care, temÎndu-se de pedeapsa lui Dumnezeu pentru Înc?lcarea poruncilor Lui, se silesc a le p?zi pe toate dup? m?rturia care zice: ,,Str?punge cu frica Ta trupul meu, c? de judecatile Tale m-am temut ’’.

    Deci, fiul risipitor, gÎndindu-se c? şi argaşii, adic? cei ce fac poruncile lui Dumnezeu, pentru r?splatire primesc daruri duhovnice?ti şi se ?mp?rt??esc de ele, a cerut Tat?lui s?u s? fie primit in casa p?rinteasc? macar ca un argat. Aceast? Întoarcere a lui, din Îndemnul inimii, la p?rintele s?u si smerenia de a  fi primit ca un argat de către Tat?l sau i-au fost de mare folos, caci nu ca pe un argat a fost primit, ci ca un adev?rat fiu. Din cuvintele Sfintei Evanghelii: inc? departe fiind el, l-a v?zut tat?l s?u şi i s-a f?cut mil? şi, alergÎnd, a c?zut pe grumazul lui şi l-a s?rutat.

   Dar ce Întelegem prin: «Inc? departe fiind el, l-a vazut tatal sau»? Aceasta ne arat? c? Preabunul şi Atot?tiutorul Dumnezeu, mai Înainte de a striga omul p?c?tos «greşit-am», cunoaste hotar?rea lui cea din inim? de a se Întoarce către El. De aceea l-a primit cu at?ta bucurie şi nu i-a mai pomenit greutatea pacatelor lui cu care l-a sup?rat. I-a dat haina cea dintşi, adic? nepatimirea cu care a fost ?mbr?cat cÎnd era lÎng? tat?l s?u. şi inel i-a pus pe mÎna lui, semnul leg?turii celei dintşi cÎnd petrecea În via?a curat? şi neprihÎnit?, mai Înainte de a se desp?rşi de tat?l s?u. Iar dup? ce i-a dat lui haina cea dintşi şi inel, şi Încal??minte În picioarele, adic? voint? de a merge pe calea poruncilor lui Dumnezeu, a zis slugilor sale: “Aduceti vi?elul cel Îngr??at si-l junghiaşi s? mÎnc?m şi s? ne veselim; c?ci fiul meu acesta, pierdut a fost şi s-a aflat, mort a fost si a Înviat”.

Mare şi nem?rginit? este milostivirea lui Dumnezeu fa?? de cei p?c?toşi care se Întorc către El din toat? inima si cu toat? smerenia şi hot?r?rea de a-şi indrepta via?a!

   În pilda Fiului Risipitor vedem ca el nu f?cuse fapte de pocşin??. Ci numai venindu-şi În sine si cunoscÎndu-şi starea jalnic? În care ajunsese prin dep?rtarea de p?rintele s?u, a atras asupra sa mila si Îndurarea P?rintelui s?u care cu at?ta bucurie si cu pr?znuire l-a primit. Cu adev?rat, smerenia si pocşin?a iart? multe p?cate şi f?r? alte fapte bune. Ce fapte bune putea s? fac? t?lharul r?stignit al?turi de Hristos cÎnd mşinile şi picioarele lui erau legate? Dar strigarea lui din inim? i-a fost deajuns: Pomene?te-m?, Doamne, cÎnd vei  veni Întru Imp?r?şia Ta. Iar MÎntuitorul Îndat? i-a r?spuns: Adevar graiesc şie, ast?zi vei fi cu Mine În rai.

       Mare bucurie se face În cer pentru un p?c?tos care se Întoarce la Dumnezeu cu toat? inima. Se bucur? Îngerii şi sfinţii ?mpreun? cu Tat?l Ceresc, se bucur? pentru c? a Întors spatele diavolului şi s-a lep?dat de p?cate. Se bucur? c? a ruşinat pe satana, l-a biruit ÎntorcÎndu-se la dreapta credin??. Vi?elul cel gras şi Înjunghiat este Domnul Hristos, care s-a r?stignit, s-a jertfit pentru noi şi se jertfe?te mereu la SfÎnta Liturghie. Haina cea dintşi care se d? celui Întors la Tat?l este reÎnnoirea SfÎntului Botez prin taina Sfintei Spovedanii curate. Inelul pe care-l prime?te În mÎna lui Înseamna  leg?tura cu Mirele Ceresc. Înc?l??mintea din picioare Închipuie umblarea pe Calea Domnului.

       Feciorul cel mai mare care era la c?mp Închipuie sfinţii care s-au ostenit şi prin multe chinuri au ajuns la sfin?enie şi la bucuria cereasc?. Omul bogat la care a fost slug? fiul cel pierdut este diavolul. Domnul Hristos ?l nume?te bogat, pentru c? Într-adev?r el are cele mai multe suflete şi În iad şi aici pe pămînt. Turma de porci e turma p?catelor la care se angajeaz? omul s? slujeasc? pe pămînt. ?ara Îndep?rtat? unde a fugit fiul r?t?cit Înseamn? timpul c?t a stat omul În p?cate pÎn? la Întoarcerea la pocşin??.

         Fraşi cre?tini, s? ne scul?m din p?cate şi s? zicem cu toat? inima: «De ast?zi m? Întorc la Tat?l Ceresc şi vreau s? las  p?catele, s? nu mai slujesc diavolului, f?cÎnd poftele lui. Vreau  şi eu s? spun: «Tat?, greşit-am la cer şi Înaintea Ta şi nu mai sunt vrednic s? m? chemi  fiul T?u, prime?te-m? ca pe una din slugile Tale!

       S? ne Întoarcem cu toat? inima ast?zi, s? nu mai z?bovim nicio clip?, c?ci mşine poate fi prea t?rziu; s? ne gr?bim ast?zi pÎn? nu se Închid uşile milostivirii lui Dumnezeu, c?t  mai str?luce?te soarele milostivirii Sale peste cei buni şi peste cei rşi, pÎn? nu vine judecata cea din urm?.

       S? strig?m din adÎncul sufletului cu cşin?? şi cu lacrimi:

       O, P?rinte Ceresc, Tat? scump şi bun, Dumnezeul nostru pe care Te-am p?r?sit, care e?ti bogat În mil?, În bunătate şi r?bdare, trimite peste noi Harul T?u Ceresc şi peste toşi fiii Tşi ca s?-şi slujim În toate zilele vieşii noastre, f?cÎnd numai voia Ta cea sfÎnt? În vecii vecilor. Amin.

Protoiereu Igor Caliga, s. P?rli?a, r. Făleşti.

ÎnTOARECEREA FIULUI RISIPITOR un poem de Ion Murgeanu

Sunt fiul T?u cel tÎn?r, cu stea În frunte, Tat?.

şi-am cerut partea ce mi se cuvine din avere.

Mi-ai dat-o şi-am ajuns aici În ?ara dep?rtat?.

M? zbat aici de 70 de ani Între dojan? şi p?rere.

Eu simt doar ap?sare unde alţii simt pl?cere.

Am cheltuit m?-ntreb cu ce nechibzuin??

Talanşii care mi i-ai dat; mustr?ri de con?tiin??

M?-ncearc? şi nu rareori ce v?d În jurul meu

În ?ara p?r?sit? la margine de bunul Dumnezeu,

Între batjocur? şi blasfemie nu v?d nici o credin??;

Trufie şi abjecţie; nu zic c? nu am luat parte,

C? nu m-am Înfruptat şi eu din fructul otr?vit;

Dar, Între porci e greu ca s? nu trşie?ti ca porcul,

Mi s-a sf?rşit oare r?bdarea, ?mi sc?r?şie norocul?

CÎnd m-am Înfipt la jocuri defrÎn?rile de-aici

Pentru piciorul meu avur? numere prea mici;

Talanşii mei n-aveau c?tare În casele de joc;

Deci am ajuns un fel de paria mi s-a uitat şi numele

şi faima mea c?t? m? pricopsisem la Început

Am aruncat-o singur de sil? şi de jale; de ur?t;

S-au ?tes, ori le-am uitat, Înf?şi?area şi prenumele,

Acas?-ntre argaşii tşi eram, cum ?tii,St?pÎn şi Domn.

M-am hot?r?t; s?tul de ro?cove cu porcii dintr-un troc,

O, Tat?, fie ce va fi c?t Înc? mai port chip de om,

O s? m?-mbarc pe prima navet? spaşial?, s? m? Întorc;

?tii judecata mea din Carte: C?şi argaşi ai tat?lui meu

Îndestulaşi de pşine; iar eu aici strivit de toşi, uitat de Dumnezeu

sunt ocolit ca un lepros; ca unul din argaşii tşi m? vreu;

cÎnd m-oi Întoarce cheltuit de ore şi de zile şi de ani

şi tors de Parce m? tem s? nu m? recuno?ti dintre golani,

josnic ca ei, m? simt b?trÎn; sunt p?r?sit, şi singur?,

abia dac? mai simt c?-mi bate inima din piept, o virgul?…

Dar ce v?d? De departe, chiar tu, P?rinte, m? Înt?mpini;

Cu muzici şi alaiuri; merit eu oare Între at?tea cumpeni

Cu care mi-am sluşit voin?a cheltuind averea

Cerut? la plecare, incon?tient şi insolent,

S?-şi pleci grumazul t?u b?trÎn tot tu s?-mi plÎngi pe um?r?

Ce zice lumea, fratele mai mare ca va zice; i-am fost client

În ?ara dep?rtat? desfrÎn?rii, c?t mai eram potent

şi potentat; S?rutu-şi mÎna, Tat?, de primire,

Nu-mi vine-a crede pentru mine c? ai tşiat vi?elul Îngr??at,

C?-mi pui pe umeri straiul cel curat pe deget chiar inelul

De mire; pentru ce fapte, Tat?, ce bunătate sfÎnt? m-a iertat?!
 
şi bucuria ta şi-alaiul, primirea ca de fiu de ?mp?rat;

„C?ci acest fiul al meu mort era şi a Înviat,

pierdut era şi s-a aflat”

Te-aud spunÎnd acestea toate lumii;

dar fratelui cel mare ce-i vei spune?!

Un r?u de lacrimi nu-mi ajunge tat?; ce sunt aici, un Înger?

M? simt precum Iisus cel Înviat din morşi; În ?ara dep?rtat?

Odat? la un an, de Pa?te, pierdut cu morşii În mulşime, ca un fulger

Strig?tul meu deasupra tuturor se auzea: „Adev?rat a Înviat!”

 

 

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.