versiunea moldoveneasca русская версия


Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

19 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în satul Cuhnesti, raionul Glodeni a avut loc festivalul concurs raional al cântecului sacru pascal cu genericul „SUB LUMINA ÎNVIERII”. Evenimentul a fost organizat de consiliul raional și secția Cultură din Glodeni, primăria și biserica din Cuhnești, în parteneriat cu protoieria Glodeni. Colectivele corale au adus jertfă de laudă, prin care L-au slavit pe Mielul Blând, Mântuitorul și Salvatorul omenirii. Printre cele mai onorabile coruri s-a remarcat corul de preoți ai blagociniei Glodeni, dar și corul select al orașului Dorohoi. La final au fost... 

Festivalul pascal din satul Chetriș

Festivalul pascal din satul Chetriș

18 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în frumoasa curte a bisericii „Sf.Ier.Nicolae” din satul Chetriș, raionul Fălești s-a petrecut festivalul pascal al blagociniei Fălești 2, cu genericul „Cânta-voi Dumnezeului meu”, ediţia a VII-a, organizat de către Secţia raională Cultură şi Turism în colaborare cu blagocinia 2 din raionul Făleşti. Debutul evenimentului a avut loc în biserică, prin rugăciunea de binecuvântare, săvârșită de blagocinul sectorului Fălești 2 – protoiereul Oleg Fistican și parohul bisericii – protoiereul Igor Bumbac.  

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

17 апреля 2017

Ce am sărbătorit? Am serbat că Iisus Hristos a înviat, serbăm biruința, bucurându-ne ca vrăjmașul a fost învins, moartea a fost omorâtă, iadul s-a zdrobit, zapisul nostru de condamnare a fost rupt (Col.2,14), am fost grațiați (In.1,16). Suntem fericiți că însuși Împăratul nostru ne-a îndemnat să ne bucurăm și să nu ne mai temem (Mt.28,9-10). Învierea lui Hristos nu este o simplă revenire la viața pământească, ci începutul altei vieți: viața veșnică, începutul erei eshatologice. De aceea, Biserica Ortodoxă cântă în ziua de Paști: „Prăznuim astăzi omorârea... 

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

16 апреля 2017

De sărbătoarea sărbătorilor, Învierea Domnului din morți, Preasfințitul Marchel a transmis enoriașilor catedralei, lumină din lumina focului haric. La această slujbă au participat clericii și slujitorii catedralei, dar și foarte mulți credincioși, veniți pentru a primi Lumina Sfântă, pentru a se ruga împreună cu arhipăstorul lor, pentru a se saluta mai întâi în biserică cu „Hristos a înviat”, dar și pentru a sfinți prinoasele. Particularitatea sfintei Liturghii a fost citirea ierarhică a pastoralelor: patriarhală, mitropolitană și episcopală, precum și sfințirea... 

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

15 апреля 2017

Hristos, Înviat din morți, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpînire asupra Lui. (Rom. 6.9) Iubiții mei frați și surori, să mulțumim bunului nostru Dumnezeu care L-a înviat din morți pe Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos (I Cor. 6.14), distrugînd astfel puterea purtătoare de moarte a vicleanului, ca să încolțească sîmburele nădejdii noastre spre învierea și mîntuirea sufletului omenesc, de care eram lipsiți pentru căderea strămoșilor. Învierea din morți a Mîntuitorului nostru Iisus Hristos este Taină, Lumină și Iubire negrăită, scrie Sf. Grigore Teologul:... 

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

14 апреля 2017

Vinerea Patimilor este cea mai aspră zi de post, pentru că Biserica face pomenirea răstignirii Domnului şi punerii Lui în mormânt. Evenimentul a fost retrăit vineri seara la catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”, de către Preasfinţitul Marchel, clerul şi poporul acestei catedrale. Prohodul şi înconjurarea bisericii cu sfântul epitaf au fost cele mai semnificative momente al acestei zile. Însă tristețea zilei de vineri va fi eclipsată de bucuria Învierii Domnului, care va fi sărbătorită în noaptea de Paști, la care vă chemăm pe toți.  

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

13 апреля 2017

În seara din Joia Patimilor, în bisericile ortodoxe se oficiază o slujbă deosebit de sobră și umilă. Sentimentul de tristețe este aprofundat prin citirea celor 12 Evanghelii, în care se amintește despre suferința Mântuitorului, despre pătimirea Sa, despre umilirea, biciuirea, moartea pe cruce și îngroparea Lui. Aceste ultime evenimente din viața pământească a Domnului nostru Iisus Hristos au fost trăite intens  

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

10 апреля 2017

În perioada 2 mai – 19 mai, 2017, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, invită în special preoții-profesori de Religie la cursuri de formare continuă sau altfel spus, pentru a obține modulul psiho-pedagogic. Acest modul este obligatoriu pentru cei care predau Religia, dar este foarte util și pentru toți doritorii de formare profesională. Condiții: 1. Durata studiilor: 2 mai – 19 mai, deci 3 săptămâni (15 zile), de luni până vineri.  

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

6 апреля 2017

Joi, 6 aprilie 2017, Preasfințitul Marchel s-a deplasat la ambasada Federației Ruse din Chișinău, pentru a exprima sincere condoleanțe familiilor îndoliate, ca urmare a atacului de la metroul din Sankt Petersburg, pentru care a depus flori. Ierarhul s-a rugat pentru odihna răposaților, dar și pentru însătoșirea celor răniți.  

CuvÎnt de Înv???tur? la duminica Fiului Risipitor

Tat?, am p?c?tuit la cer şi Înaintea Ta şi nu mai sunt vrednic  s? m? numesc fiul t?u!  (Luca XV, 21)

Tat?, am p?c?tuit la cer şi Înaintea Ta şi nu mai sunt vrednic  s? m? numesc fiul t?u!  (Luca XV, 21)

       În Sfintele Scripturi nu este un alt lucru de care s? se pomeneasc? mai des ca despre mila şi Îndurarea lui Dumnezeu. Am putea spune c? despre aceasta ne arat? şi ne dovede?te aproape fiecare pagin? a Bibliei. Dar nu cred s? fie o Evanghelie mai mÎngşietoare pentru noi ca aceasta pe care o citim În Duminica Fiului Risipitor.

AscultÎnd inv???tura, fiecare din noi poate spune: acest fiu risipitor sunt eu, a?a am fost şi a?a sunt; p?rinte bun, Tat? Ceresc, şi eu l-am p?r?sit În multe rÎnduri În timpul vieşii; am p?r?sit şi eu casa p?rinteasc?, ea fiind biserica Lui; L-am l?sat plÎngÎnd În pragul uşii, uitÎndu-se cum m? Îndep?rtez de El şi de casa Lui; şi iat? m? cheam? acum la Sine; m-a a?teptat at?ta timp, şi n-am voit s? m? Întorc…

       Un om, zice SfÎnta Evanghelie, avea doi feciori. Acest om este Bunul Dumnezeu, iar cei doi fii sunt drepşii şi p?c?toşii. Fiul cel mai mic n-a vrut s? se mai supun? tat?lui, ci a Început s? asculte sfaturile cele v?t?m?toare ale oamenilor rşi. Într-o bună zi, a rupt toate leg?turile de respect şi recuno?tin?? şi i-a zis: «Tat?, d?-mi partea ce mi se cade de avuşie.

       Ispititorul, diavolul, şi suflase la urechi c? e timpul s?-şi fie singur dumnezeu, s? fie liber, s? fac? ce vrea, s? nu mai asculte de nimeni şi s?-şi Întemeieze via?a numai dup? cum şi dicteaz? inima. De altfel, şi acum mulşi dintre tinerii no?tri g?sesc c? e bine s? fac? şi ei tot a?a. Tat?l, spune SfÎnta Carte, le-a ?mp?rşit avuşia.

       TÎn?rul nostrum, mÎndru şi Îng?mfat, şi-a luat averea din mÎna tat?lui şi a plecat cu ea Într-o ?ar? Îndep?rtat?, unde putea g?si toate desf?t?rile şi pl?cerile trupe?ti. şi a?a, Încetul cu Încetul, tÎn?rul duce o via?? de risip?, În pl?ceri şi desfr?u.

       Dup? ce fiul cel pierdut şi-a cheltuit toşi banii pe care-i avea de la tat?l s?u, iat? c? În acea ?ar? mai veni şi o foamete mare. Fiind constrÎns din toate p?rşile, a fost nevoit s? intre slug? la un om bogat, iar acela l-a trimis s?-i pasc? porcii. A?a se Înt?mpl? cu at?şia şi at?şia fii pierduşi şi În vremurile noastre. PÎn? nu ajung În stare de plÎns, cu sufletul şi cu trupul Îngrelate de p?cate, pÎn? nu cuget? serios la via?a lor şi nu-şi vin În fire, ajungÎnd s? deosebeasc? minciuna de adev?r, nu se Întorc la casa p?rinteasc?.

            A?a dar, cÎnd fiul r?t?cit se vede Încolşit din toate p?rşile, cÎnd se vede s?rac şi bolnav, p?r?sit de cei dragi, şi se mai simte plin de p?cate, Înstrşinat de tot binele, de cas? şi de ai sşi, atunci şi apar În fa?a ochilor trei tablouri. Acestea sunt: trecutul, prezentul şi viitorul. Atunci Începe s? se Întrebe: «Ce eram eu acum c?şiva ani? ?şi aduce aminte de libertatea lui, de fericirea pe care o sim?ea lÎng? p?rinşi, de dragostea lor, ?şi aminte?te cum ?edea cu ei la mas?, c?t era de pre?uit şi onorat de toşi.

       Dup? ce i arat? ochilor minşii tabloul amintirilor din trecut cÎnd se sim?ea fericit, imediat I se vede apoi tabloul prezentului nenorocit În care ajunsese:  foamea ?l chinuia,  situaşia În care nimerise, p?zind porcii, ?l umile?te.

       CÎnd prive?te mai departe, fiul r?t?cit vede cel?lalt tablou, al viitorului, În?elegÎnd c?, dac? continu? a?a, se apropie moartea. Parc? simte durerile sf?şietoare ale agoniei, arsurile grozave ale foamei, iar din mijlocul acestor gÎnduri care-l fr?mÎnt? mereu şi vin grozave mustr?ri de con?tiin??. Un strig?t din adÎncul inimii ?l Îndeamn? s? scape de aceast? trist? soart? şi atunci zice: «M? voi scula şi m? voi duce la tat?l meu şi-i voi zice: Tat? scump, greşit-am la cer şi Înaintea ta şi nu mai sunt vrednic s? m? chemi tu fiul t?u, dar prime?te-m? şi pe mine ca pe unul din slugile tale!”

    Trei sunt st?rile celor ce se mÎntuiesc. Starea celor dintşi este cea a fiilor, adic? a celor care cu mare dragoste slujesc lui Dumnezeu, din toat? inima şi cu toat? puterea ?şi dau silin?a s? Îndeplineasc? poruncile Lui. Despre ace?tia gl?suie?te dumnezeiasca Scriptur?: ,,C?t am iubit Legea Ta, Doamne, ea toat? ziua cugetarea mea este ’’.

   A doua stare este cea a argaşilor, care, c?utÎnd plata, se silesc a lucra poruncile lui Dumnezeu pentru a dobÎndi fericirea cea veÎnic? a ?mp?r?şiei Sale. Despre ace?tia gl?suie?te:,, Plecat-am inima mea ca s? fac? Îndreptarile Tale În veac pentru raspl?tire’’.

   Starea a treia este cea a robilor, adic? a celor care, temÎndu-se de pedeapsa lui Dumnezeu pentru Înc?lcarea poruncilor Lui, se silesc a le p?zi pe toate dup? m?rturia care zice: ,,Str?punge cu frica Ta trupul meu, c? de judecatile Tale m-am temut ’’.

    Deci, fiul risipitor, gÎndindu-se c? şi argaşii, adic? cei ce fac poruncile lui Dumnezeu, pentru r?splatire primesc daruri duhovnice?ti şi se ?mp?rt??esc de ele, a cerut Tat?lui s?u s? fie primit in casa p?rinteasc? macar ca un argat. Aceast? Întoarcere a lui, din Îndemnul inimii, la p?rintele s?u si smerenia de a  fi primit ca un argat de către Tat?l sau i-au fost de mare folos, caci nu ca pe un argat a fost primit, ci ca un adev?rat fiu. Din cuvintele Sfintei Evanghelii: inc? departe fiind el, l-a v?zut tat?l s?u şi i s-a f?cut mil? şi, alergÎnd, a c?zut pe grumazul lui şi l-a s?rutat.

   Dar ce Întelegem prin: «Inc? departe fiind el, l-a vazut tatal sau»? Aceasta ne arat? c? Preabunul şi Atot?tiutorul Dumnezeu, mai Înainte de a striga omul p?c?tos «greşit-am», cunoaste hotar?rea lui cea din inim? de a se Întoarce către El. De aceea l-a primit cu at?ta bucurie şi nu i-a mai pomenit greutatea pacatelor lui cu care l-a sup?rat. I-a dat haina cea dintşi, adic? nepatimirea cu care a fost ?mbr?cat cÎnd era lÎng? tat?l s?u. şi inel i-a pus pe mÎna lui, semnul leg?turii celei dintşi cÎnd petrecea În via?a curat? şi neprihÎnit?, mai Înainte de a se desp?rşi de tat?l s?u. Iar dup? ce i-a dat lui haina cea dintşi şi inel, şi Încal??minte În picioarele, adic? voint? de a merge pe calea poruncilor lui Dumnezeu, a zis slugilor sale: “Aduceti vi?elul cel Îngr??at si-l junghiaşi s? mÎnc?m şi s? ne veselim; c?ci fiul meu acesta, pierdut a fost şi s-a aflat, mort a fost si a Înviat”.

Mare şi nem?rginit? este milostivirea lui Dumnezeu fa?? de cei p?c?toşi care se Întorc către El din toat? inima si cu toat? smerenia şi hot?r?rea de a-şi indrepta via?a!

   În pilda Fiului Risipitor vedem ca el nu f?cuse fapte de pocşin??. Ci numai venindu-şi În sine si cunoscÎndu-şi starea jalnic? În care ajunsese prin dep?rtarea de p?rintele s?u, a atras asupra sa mila si Îndurarea P?rintelui s?u care cu at?ta bucurie si cu pr?znuire l-a primit. Cu adev?rat, smerenia si pocşin?a iart? multe p?cate şi f?r? alte fapte bune. Ce fapte bune putea s? fac? t?lharul r?stignit al?turi de Hristos cÎnd mşinile şi picioarele lui erau legate? Dar strigarea lui din inim? i-a fost deajuns: Pomene?te-m?, Doamne, cÎnd vei  veni Întru Imp?r?şia Ta. Iar MÎntuitorul Îndat? i-a r?spuns: Adevar graiesc şie, ast?zi vei fi cu Mine În rai.

       Mare bucurie se face În cer pentru un p?c?tos care se Întoarce la Dumnezeu cu toat? inima. Se bucur? Îngerii şi sfinţii ?mpreun? cu Tat?l Ceresc, se bucur? pentru c? a Întors spatele diavolului şi s-a lep?dat de p?cate. Se bucur? c? a ruşinat pe satana, l-a biruit ÎntorcÎndu-se la dreapta credin??. Vi?elul cel gras şi Înjunghiat este Domnul Hristos, care s-a r?stignit, s-a jertfit pentru noi şi se jertfe?te mereu la SfÎnta Liturghie. Haina cea dintşi care se d? celui Întors la Tat?l este reÎnnoirea SfÎntului Botez prin taina Sfintei Spovedanii curate. Inelul pe care-l prime?te În mÎna lui Înseamna  leg?tura cu Mirele Ceresc. Înc?l??mintea din picioare Închipuie umblarea pe Calea Domnului.

       Feciorul cel mai mare care era la c?mp Închipuie sfinţii care s-au ostenit şi prin multe chinuri au ajuns la sfin?enie şi la bucuria cereasc?. Omul bogat la care a fost slug? fiul cel pierdut este diavolul. Domnul Hristos ?l nume?te bogat, pentru c? Într-adev?r el are cele mai multe suflete şi În iad şi aici pe pămînt. Turma de porci e turma p?catelor la care se angajeaz? omul s? slujeasc? pe pămînt. ?ara Îndep?rtat? unde a fugit fiul r?t?cit Înseamn? timpul c?t a stat omul În p?cate pÎn? la Întoarcerea la pocşin??.

         Fraşi cre?tini, s? ne scul?m din p?cate şi s? zicem cu toat? inima: «De ast?zi m? Întorc la Tat?l Ceresc şi vreau s? las  p?catele, s? nu mai slujesc diavolului, f?cÎnd poftele lui. Vreau  şi eu s? spun: «Tat?, greşit-am la cer şi Înaintea Ta şi nu mai sunt vrednic s? m? chemi  fiul T?u, prime?te-m? ca pe una din slugile Tale!

       S? ne Întoarcem cu toat? inima ast?zi, s? nu mai z?bovim nicio clip?, c?ci mşine poate fi prea t?rziu; s? ne gr?bim ast?zi pÎn? nu se Închid uşile milostivirii lui Dumnezeu, c?t  mai str?luce?te soarele milostivirii Sale peste cei buni şi peste cei rşi, pÎn? nu vine judecata cea din urm?.

       S? strig?m din adÎncul sufletului cu cşin?? şi cu lacrimi:

       O, P?rinte Ceresc, Tat? scump şi bun, Dumnezeul nostru pe care Te-am p?r?sit, care e?ti bogat În mil?, În bunătate şi r?bdare, trimite peste noi Harul T?u Ceresc şi peste toşi fiii Tşi ca s?-şi slujim În toate zilele vieşii noastre, f?cÎnd numai voia Ta cea sfÎnt? În vecii vecilor. Amin.

Protoiereu Igor Caliga, s. P?rli?a, r. Făleşti.

ÎnTOARECEREA FIULUI RISIPITOR un poem de Ion Murgeanu

Sunt fiul T?u cel tÎn?r, cu stea În frunte, Tat?.

şi-am cerut partea ce mi se cuvine din avere.

Mi-ai dat-o şi-am ajuns aici În ?ara dep?rtat?.

M? zbat aici de 70 de ani Între dojan? şi p?rere.

Eu simt doar ap?sare unde alţii simt pl?cere.

Am cheltuit m?-ntreb cu ce nechibzuin??

Talanşii care mi i-ai dat; mustr?ri de con?tiin??

M?-ncearc? şi nu rareori ce v?d În jurul meu

În ?ara p?r?sit? la margine de bunul Dumnezeu,

Între batjocur? şi blasfemie nu v?d nici o credin??;

Trufie şi abjecţie; nu zic c? nu am luat parte,

C? nu m-am Înfruptat şi eu din fructul otr?vit;

Dar, Între porci e greu ca s? nu trşie?ti ca porcul,

Mi s-a sf?rşit oare r?bdarea, ?mi sc?r?şie norocul?

CÎnd m-am Înfipt la jocuri defrÎn?rile de-aici

Pentru piciorul meu avur? numere prea mici;

Talanşii mei n-aveau c?tare În casele de joc;

Deci am ajuns un fel de paria mi s-a uitat şi numele

şi faima mea c?t? m? pricopsisem la Început

Am aruncat-o singur de sil? şi de jale; de ur?t;

S-au ?tes, ori le-am uitat, Înf?şi?area şi prenumele,

Acas?-ntre argaşii tşi eram, cum ?tii,St?pÎn şi Domn.

M-am hot?r?t; s?tul de ro?cove cu porcii dintr-un troc,

O, Tat?, fie ce va fi c?t Înc? mai port chip de om,

O s? m?-mbarc pe prima navet? spaşial?, s? m? Întorc;

?tii judecata mea din Carte: C?şi argaşi ai tat?lui meu

Îndestulaşi de pşine; iar eu aici strivit de toşi, uitat de Dumnezeu

sunt ocolit ca un lepros; ca unul din argaşii tşi m? vreu;

cÎnd m-oi Întoarce cheltuit de ore şi de zile şi de ani

şi tors de Parce m? tem s? nu m? recuno?ti dintre golani,

josnic ca ei, m? simt b?trÎn; sunt p?r?sit, şi singur?,

abia dac? mai simt c?-mi bate inima din piept, o virgul?…

Dar ce v?d? De departe, chiar tu, P?rinte, m? Înt?mpini;

Cu muzici şi alaiuri; merit eu oare Între at?tea cumpeni

Cu care mi-am sluşit voin?a cheltuind averea

Cerut? la plecare, incon?tient şi insolent,

S?-şi pleci grumazul t?u b?trÎn tot tu s?-mi plÎngi pe um?r?

Ce zice lumea, fratele mai mare ca va zice; i-am fost client

În ?ara dep?rtat? desfrÎn?rii, c?t mai eram potent

şi potentat; S?rutu-şi mÎna, Tat?, de primire,

Nu-mi vine-a crede pentru mine c? ai tşiat vi?elul Îngr??at,

C?-mi pui pe umeri straiul cel curat pe deget chiar inelul

De mire; pentru ce fapte, Tat?, ce bunătate sfÎnt? m-a iertat?!
 
şi bucuria ta şi-alaiul, primirea ca de fiu de ?mp?rat;

„C?ci acest fiul al meu mort era şi a Înviat,

pierdut era şi s-a aflat”

Te-aud spunÎnd acestea toate lumii;

dar fratelui cel mare ce-i vei spune?!

Un r?u de lacrimi nu-mi ajunge tat?; ce sunt aici, un Înger?

M? simt precum Iisus cel Înviat din morşi; În ?ara dep?rtat?

Odat? la un an, de Pa?te, pierdut cu morşii În mulşime, ca un fulger

Strig?tul meu deasupra tuturor se auzea: „Adev?rat a Înviat!”

 

 

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.