versiunea moldoveneasca русская версия


În viaţă nimic nu este întâmplător

În viaţă nimic nu este întâmplător

17 июня 2017

Toate greutăţile şi bolile vin asupra noastră pentru că nu vrem să-L primim pe Dumnezeu şi tot stăruim într-ale noastre. Iar Dumnezeu ne iubeşte mai mult decât ne iubim noi înşine, pentru că noi nu înţelegem nimic din cele duhovniceşti şi purtăm grijă numai de trup. Iar trupul suferă şi boleşte pentru că sufletul este plin de lepră.  

Păcatul nerespectării zilelor de post

Păcatul nerespectării zilelor de post

16 июня 2017

Postul are un caracter de jertfă pe care noi oamenii o aducem lui Dumnezeu. Adică în momentul în care ne înfrânăm depunem un efort conştient prin care noi oferim lui Dumnezeu, ființa noastră întreagă, trupul şi sufletul. Când nu ne înfrânăm şi nu păstrăm aceste reguli minime, cădem în stadiul animalităţii iraţionale. Oamenii care nu postesc nici măcar puțin, niciodată nu pot simţi prezenţa lui Dumnezeu, nu pot să aibă bucurii duhovniceşti în viaţă,  

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

8 июня 2017

„Unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor” (Mt.18,20). Marți, 6 iunie 2017, locuitorii satului Clococenii Vechi, raionul Glodeni, au avut parte de o adevărată sărbătoare cu ocazia slujirii unui sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Victor Guleac, blagocinul raionului Glodeni. Prilejul rugăciunii l-a constituit poposirea în localitate a unor sfințenii mari:  

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

6 июня 2017

Sâmbătă, 3 iunie 2017, în ziua hramului catedralei „Sf.Împ.Constatin și Elena” din Bălți, Preasfințitul Marchel a oficiat dumnezeiasca Liturghie în mijlocul comunității enoriașilor, care fregventează catedrala episcopală. Sărbătorea a fost înfrumusețată de prezența în jurul Arhipăstorului a multor creștini, de soborul de preoți și în special de interpretarea liturgică a corului arhieresc, condus de protoiereul Alexandru Paiul.  

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

6 июня 2017

Mănăstirea „Sfânta Treime” din satul Glinjeni,raionul Fălești, s-a îmbrăcat cu veșminte de sărbătoare pentru prăznuirea hramului. Curtea mănăsirii este aranjată cu mulțimea de flori mirositoare, credincioșii pășesc cu bucurie în suflet pragul bisericii pentru ascultarea sfintei Liturghii. Au avut ca oaspeți la acest eveniment luminat pe protoiereul mitrofor Petru Ciunciuc, secretarul eparhial, protoiereul Valentin Pînzaru și protodiacon Ștefan Rotari. Corul condus de maica Agnesia, s-a evedințiat cu cîntările armonioase,  

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

5 июня 2017

Luni, 5 iunie 2017, de sărbătoarea Sfîntului Duh, Prea Sfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, înconjurat de un sobor de preoți a săvărșit sfînta Liturghie în biserica „Sf. Irh. Nicolae” din satul Cotiujeni Mici, raionul Sîngerei. În ograda bisericii Arhiereul a fost întîmpinat de protoiereul Gheorghe Turculeț, parohul sfîntului locaș  

Film documentar pro viață

Film documentar pro viață

26 мая 2017

 

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

25 мая 2017

Joi, 25 mai 2017, de sărbătoarea Înălțarea Domnului, Preasfințitul Marchel a oficiat sfânta Liturghie în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din municipiul Bălți. Alături de arhipăstor s-au rugat soborul de clerici ai catedralei, dar și mulți creștini, enoriași fideli ai bisericii. După citirea pericopei evanghelice, Episcopul Marchel a explicat credincioșilor de ce Iisus Hristos s-a înălțat la ceruri, dar și semnificația practică a sărbătorii.  

11:30

11:30

24 мая 2017

 

Seminarul metodico-practic pentru profesorii de Religie din Bălți.

Seminarul metodico-practic pentru profesorii de Religie din Bălți.

23 мая 2017

Promovarea valorilor creștine și consolidarea comportamentului moral-religios la elevi, — acesta a fost genericul seminarului metodico-practic pentru profesorii de religie din Bălți. Cu binecuvântarea Preasfințitului Marchel, la acest seminar au participat: Secretarul Eparhial, Prot. Petru Ciunciuc; metodistul pentru mun. Bălți, Prot. Anatolie Spătaru; de asemenea, preoții Prot. Valentin Pânzaru și Prot. Serghei Ciunciuc. Cu multă bucurie ne-a primit doamna directoare, Goiman Valentina, la școala primară „Spiridon Vangheli”.  

Credin?a În Duh şi Adev?r

„Dac?  ai  fi  ?tiut  Darul  lui  Dumnnezeu şi  Cine  este  Cel  ce-şi  zice: D?-mi  s?  beau! tu  ai  fi  cerut  de  la  El  şi  şi-ar fi  dat  AP?  VIE!” (Ioan 4, 10)

 

                                                 Hristos  a  Înviat! 

 

    Fraşi  cre?tini, În  SfÎnta  Evanghelie  citit?  ast?zi  În  Biserica  Ortodox?  g?sim  multe  Înv???minte  ce  merit?  de  luat  În  seam?. Aici,  pentru  a  c?ta  oar?  adev?rul  sparge  din  nou  zidul  necredin?ei  şi  pentru  a  c?ta  oar?  ne  convingem  c?  Iisus  Hristos  este  Dumnezeu  şi  om. Fiindc?  este  cunoscut  istoric  atitudinea  foarte  negativ?  a  iudeilor  fa??  de  samarineni, iar  Iisus  prin  iubirea  şi  smerenia  Sa  des?v?rşit?,  nu  numai  c?  nu  a  refuzat  dialogul  cu  ei, ci  at?t  pe  femeie  c?t şi  pe  toşi  locuitorii  din  Samaria  i-a  Încredin?at  c?  a  venit  Mesia  Cel mult  a?teptat  şi  c?  a  venit  El  pentru  toat?  lumea, chiar  şi  pentru  ei, samarinenii.

Era  o  zi  de  var?  cu  soare  arz?tor, un  soare  care  nu  cru?a  pe  nimenea, chiar  nici  pe  Iisus. El  venea  din  Iudeea  spre  Nazaret, iar  drumul  trecea  prin  Samaria. Ucenicii  au  plecat  dup?  mÎncare, iar  Iisus  se  opre?te  la  o  fÎntÎn?, dar  nu  numai  pentru  c?  şi  era  sete, ci  mai mult  parc?  a?tepta  pe  cineva. Era  ceasul  al  ?aselea, un  moment  foarte  semnificativ, cu  mult  timp  Înainte  tot  la  ceasul  al  ?aselea  a  fost a?teptat?  Eva  de  ?arpele–diavol  la  pomul  oprit. Atunci o  femeie  curat?  a p?c?tuit, iar  aici  viceversa, un  tablou  radical  opus, vedem  pe  Iisus  care  a?tepta  o  femeie  p?c?toas? pe  care  s?  o  ridice.

Odat?  cum  femeia  samarineanc?  apare o  vedem  cam  distrat?  şi Încrezut?  În  sine, chiar  libertin?, totul  reie?ea  din  faptul  c?  avea  o experien??  bogat?  În  relaţiile  cu  b?rbaşii ( trşind  deja  cu  al  ?aselea).

Dar  doar  dup?  c?teva  clipe  de  dialog, cÎnd  ea  prive?te  mai  cu  atenşie  la  chipul  şi  cuvintele  MÎntuitorului  lucrurile  iau  o  cotitur?  nea?teptat?.

Multe  subiecte  le  g?sim  relevate  În  acest  mic  dialog. Vreau  s?  Îng?dui  puşin  În  fa?a  unuia. CÎnd  persoana  lui  Iisus  cap?t?  o  Încredere  clar?  În  con?tiin?a  samarinencii, c?ci  ?l  socoate  de  prooroc, ea  ?l  Întreab?: „cum  este  bine  s?  se  Închine  omul, dup?  datina evreilor  În  Ierusalim sau  dup?  obiceiul  samarinenilor  pe  muntele Samariei?” Domnul  şi  r?spunde: „Duh  este  Dumnezeu  şi  cei  ce  I  se Închin?  Lui, trebuie  s?  I  se  Închine  În  Duh  şi  Adev?r!”

Doar  prin  aceste  dou?  fraze  Iisus  aduce  lumin?  În  ni?te  probleme, care  f?r?  merit  sÎnt  puse  În  discuşie. Pe  deoparte  Dumnezeu  nu  poate  fi  limitat  În  spaşiu  şi  apartenen??  a  unui  popor, c?ci  este Duh, pe  de  alta  pe  El  nu-L  putem  concepe  şi  nu putem  s?-L  ador?m  dup?  bunul  plac  al  fiec?ruia, ci  doar  În  Adev?r. Nu  am  deloc pretenşia  s?  pun  accentul  pe  exegeza  acestui  pasaj, Îns?  mai  mult  a?  pretinde  s?-l  raport?m  la  actualitatea  trşit?  de  noi.  De fapt,  dup? obicei,  te  Închini  numai  În  fa?a  celui  pe  care  ?l  consideri  mai  mare  ca  tine, ori  mai  puternic  ca  tine, ori  În  fa?a  celui  pe  care-l  iube?ti  şi  respecşi. Omul  contemporan  şi-a  trasat  priorit?şile  din  care  reiese  şinta  idealului  s?u. Din  prima  categorie  fac  parte  oamenii  pentru care  existen?a  lor  se  limiteaz?  doar  cu  via?a  pămînteasc?, idealul  lor  este  bog?şia, deci  ei  aleg  s?  se  Închine  banului. Ei  sÎnt  fermi convinşi  c?  numai  banul  ?şi  poate  oferi  m?rirea  şi  valoarea  prin  avere  şi  numai  el  ?şi  poate  garanta  puterea  şi  libertatea  În  acşiuni. C?t  de  mult  se  În?al?, c?ci chiar c?t  de departe n-ai progresa tu cu bog?şia, pÎn?  la  urm?  moartea  totuna  ne a?eaz?  Într-un  rÎnd.

O  alt?  categorie  de  r?t?cişi  care-L  caut?  pe  Dumnezeu  pe  dibuite, sunt induşi  În  eroare  de „lupii  ?mbr?caşi  În  piei  de  oaie” sau  de  conceptele  lor  eronate. M?  refer  aici  la  cei  de  alte  confesii  şi  sectanşii. Deseori  cÎnd  stau  de  vorb?  cu  ei  Îndr?znesc  cu  argumentul „da  ce, c?  noi  tot  despre  Dumnezeu  vorbim, tot  În  Iisus  şi  Evanghelie  credem”. Odat?  discutÎnd  cu  un  adept  al „martorilor lui  Iehova”, i-am spus: „?tii, a?  vrea  s?-şi  spun  eu  c?  şi  tu, şi  baptistul, şi  budistul, şi criÎnaitul  etc. toşi  vom  fi  mÎntuişi, dar  nu  pot. C?ci  ca  s?  fie  exclus? orice  confuzie  În  SfÎnta  Scriptur?  e  spus  clar: „un  Domn, o  credin??, un  botez.” Evident  c?  chiar  şi  logic  gÎndindu-ne  nu  pot  exista  dou? adev?ruri  absolute, c?ci  ele  s-ar  autoexclude  reciproc. Ast?zi  majoritatea  denominaşiunilor  cre?tine  racoleaz?  adepşi  prin  a?a  momeli  ca: confortul  În  cadrul cultului  divin  şi  publc  al  lor (a?ezaşi pe scaune, muzic?  instrumental?), asigurare  cu  un  loc  În  rai, ?ouri, capcane  psihologice  şi  ajutoarele  lor  umanitare. Astfel  cei  ce  cad  În  plasa  lor aleg  s?  se  Închine  unei  credin?e  confortabile, ori  s?-şi  pun?  chez?şie  sufletul  lor  pentru  bunăstare.

A  treia  categorie  pentru  care  Îndeosebi  m?  doare  sufletul  sÎnt  chiar  unii  dintre  ortodocşi. Ca  şi  evreii  şi  samarinenii  care  credeau  c?  Dumnezeu  ascult?  ruga  doar  În  anumite  locuri. Astfel unii  credeau  c? În  Ierusalim, alţii  c?  pe  muntele  lor. M?  refer  aici  la  pelerinajul  la locurile  sfinte, care  din  p?cate  a  ajuns uneori un  simplu  turism  de  industrie. Doamne  fere?te, nu  am  nimic  ?mpotriva  pelerinajului, dar  vorbesc  anume  despre  o  exagerare. Pleci  la  mii  de  kilometri  de  satul  sau  oraşul  s?u  ca  s?  te  Închini  la  o  icoan?, Îns?  oare  În  icoanele  din  localitatea  sa  nu  lucreaz?  ori  acela?  Duh  SfÎnt? Cert este c?ci  chiar  şi  fa?a  unei  icoane  f?c?toare  de  minuni, minunile  se  Înt?mpl?  rar  şi  nu  asupra  orişic?rei  persoane. De  la  ea  SfÎntul  Duh  se  coboar? doar  pe raza  credin?ei  fiec?ruia  şi  totul  depinde  doar  de  intensitatea  ei. În  fine  nu  icoana  sau  moa?tele  fac  minuni, ci  Dumnezeu lucreaz? prin ele. Nu În zadar cÎnd neputincioşii se  aflau  În  fa?a  Îns?şi  a  MÎntuitorului  viu  pe  pămînt, El  evedenşia  neap?rat credin?a pentru  obşinerea  vindec?rii (Mt. 15,28; Mc. 9,23). Deci  viziteaz?  locurile  sfinte, Îns?  s? nu gÎnde?ti  c?  dac?  ai  pl?tit c?teva slujbe  la  diferite  biserici ori  ai  plecat În pelerinaj bazÎndu-te  doar pe vizita locului şi plata oferit?, atunci  MÎntuitorul, Maica  Domnului sau  sfÎntul, moa?tele  c?ruia  ai  s?rutat, au  vreo  obligaşiune  fa??  de  tine. Negreşit  vei  fi  dezam?git, fiindc?  În  capul  unghiului  obligatoriu  trebuie  s?  fie  situat?  credin?a  luat?  de  mÎn?  cu  pocşin?a  şi  faptele  bune. Dumnezeu  este  pretutindenea  şi  este  un  mare  p?cat  ca  Închin?rii  adev?rate  s?-i  d?m  un  aspect  practic  de  folosin??, nu,  ea  niciodat?  nu  poate  deveni  o „moned?” de  shimb.

Drept  concluzie,  Îndr?znesc  s?  spun  c?  deşi  nu  În  egal?  m?sur?, totuşi  toate  categoriile  expuse  mai  sus  gre?esc  ustur?tor. Cei  dintşi gre?esc  În  general „adresa”, pentru  c?  caut?  fericirea  acolo  unde  ea nu  poate  exista. Cei de-al doilea cunosc  adresa  Îns?  au  greşit „direcşia”, ce  se  afl?  doar  În  unica  credin??  existent? – cea  Ortodox?, celelalte  nefiind  altceva  dec?t  ni?te  reminiscen?e  de  erori  umane. şi În fine,cei  de-al  treilea  ?tiu  şi  adresa  şi  direcşia, Îns?  au  dat-o  În  bar?  cu „metoda”.

Ar  fi  bine, dac? toşi  noi  vom  În?l?a  rugile  la  cer  s?  se  lumineze  mintea  tuturor  oamenilor  şi  toşi  noi  s?  urm?m  samarinencii. C?ci ea fiind  p?trus?  de  dorul  lui  Dumnezeu  şi-a  shimbat  via?a  ei  p?c?toas?, a  aruncat  hainele  f?cute  dup?  moda  lumii, a  Început  cu  mult?  Înfl?c?rare  s?-L  m?rturisesc?  pe  Domnul  Hristos  În  lume. şi  El  a  Învrednicit-o  de  apa  vieşii, c?ci  a  primit  numele  de  botez  chiar  de  la MÎntuitorul, zicÎndu-i  Fotina. Iar  În  vremea  ?mp?ratului  Nero, ?mpreun?  cu  cele  cinci  surori  ale  ei  şi  doi  fii  a  Îndurat  trei  ani  de  temni??, luÎnd  apoi  cununa  muceniciei.

Închinarea  adev?rat?  este  doar  numai  În  fa?a  lui  Dumnezeu  şi  f?r?  extreme, iar  cum  aceast?  Închinare  s?  fie  corect?  şi  s?  ne  fie  de  folos, o  ?tie  numai  Biserica, pe  care  În  calitatea  noastr?  de  mo?tenitori  ai  ?mp?r?şiei  Cerurilor  sÎntem  datori  s?  o  frecvent?m  regulat, fiindc?  numai  Ea  ?tie  şi „adresa”, şi „direcşia”, şi „metoda”.

 

Cu  mult?  dragoste  şi  profund  respect, protodiaconul  Marin  Balamatiuc.


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.