versiunea moldoveneasca русская версия


Învățătură în duminica împăcării

Învățătură în duminica împăcării

17 февраля 2018

„Să nu întorci faţa ta de la sluga Ta; când mă necăjesc degrab mă auzi!” (PS.68,20) Cu aceste cuvinte pătrunse de durere filială, iubiţi părinţi, fraţi şi surori în Domnul, Sfânta Biserică, astăzi la dumnezeiasca slujbă de seară, se adresează către Dumnezeu. Şi fiecare dintre cei ce stau aici, fără îndoială, a simţit în inima sa aceste cuvinte ca pe o adresare personală a sa către Dumnezeu. Nu întoarce faţa Ta, milostive Doamne, de la noi! — cerem toţi. Dar această milă a lui Dumnezeu noi trebuie să o merităm.  

Mărturisirea preoților din raionul Fălești

Mărturisirea preoților din raionul Fălești

16 февраля 2018

Vineri, 17 februarie 2018, în ajunul Postului Mare, în biserica „Sf.M.Mc.Dimitrie” din orașul Fălești, sectorul Gara Feroviară, a avut loc adunarea clericilor din raionul Fălești. Întrunirea a debutat cu rugăciunile pentru mărturisirea slujitorilor altarului, săvârșită de duhovnicul circumscripției, protoiereul Vasile Rodnițchi. A fost anunțat locul desfășurării Cântului Pascal în satul Pînzăreni pentru blagocinia Fălești 1 și respectiv în satul Albineț pentru blagocinia Fălești 2. A urmat consfătuirea  

Cununie în biserica U.M. din Bălți (video).

Cununie în biserica U.M. din Bălți (video).

14 февраля 2018

Vineri, 9 februarie 2018, în biserica Unității Militare 1003 din Bălți a avut loc o adevărată sărbătoare, un eveniment deosebit, săvârșindu-se pentru prima dată o cununie în această biserică. Slujba divină a fost oficiată de protoiereul Pavel Petrov, care a spus că sfânta Liturghie a mai fost slujită, dar sfânta taină a Cununiei pentru prima dată.  

Liturghie funerară în satul Dumbrăvița

Liturghie funerară în satul Dumbrăvița

11 февраля 2018

Duminică, 11 februarie 2018, în biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Dumbrăvița, raionul Sîngerei, Preasfințitul Marchel a oficiat sfânta Liturghie și prohodul pentru adormita roaba lui Dumnezeu, Efimia Porcescu. Ajunsă la venerabila vârstă de 75 de ani, vrednica creștină Efimia Porcescu a educat și a crescut cu multă dăruire și osteneală patru copii: doi băieți, ambii slujitori ai sfântului altar,  

Când va veni Fiul Omului întru slava Sa…

Când va veni Fiul Omului întru slava Sa…

10 февраля 2018

În pildele rostite mai înainte, atunci când Hristos vorbește despre două persoane, se referă la cele două părți ale omului, cea ascultătoare și cea neascultătoare, însă acum vorbește mai pe înțelesul tuturor și cu cuvinte mai înfricoșătoare. Nu mai spune că împărăția ce va să vină se asemănă cu aceasta sau cu cealaltă, cum o făcea înainte, ci acum vorbește deschis, arătându-se pe Sine ca Fiul Omului care va veni întru slava Sa. Dacă până acum s-a arătat cum este El necinstit și batjocorit, de-acum înainte situația se schimbă. mustră, judecă și stă... 

La râul Babilonului

La râul Babilonului

3 февраля 2018

La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântați-ne nouă din cântările Sionului!“ Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine,  

Pildă despre o cioară

Pildă despre o cioară

27 января 2018

O cioara traia in padure si era absolut multumita de viata sa. Insa intr-o zi a vazut o lebada… “Aceasta lebada este atat de alba”, s-a gandit cioara. “Si eu sunt atat de neagra. Aceasta lebada trebuie sa fie cea mai fericita pasare din lume.” Cioara i-a comunicat lebedei ceea ce gandea. “De fapt”, i-a raspuns lebada. “Simteam ca sunt cea mai fericita pasare din imprejurimi pana cand am vazut un papagal care avea doua culori.  

Parastas pentru protoiereul Valeriu și preoteasa Iraida

Parastas pentru protoiereul Valeriu și preoteasa Iraida

21 января 2018

În după-amiaza zilei de duminică, 21 ianauaie 2018, cu binecuvântarea Preasfințitului Marchel, în biserica „Sfânta Treime” din satul Copăceni, raionul Sângerei, a fost oficiat un parastas întru pomenirea protoiereului Valeriu Dubenco și preoteasa Iraida. Slujba a fost săvârșită de protoiereul Maxim Guzun, blagocinul raionului Sângerei, alături de un sobor de preoți, familia îndoliată și enoriașii bisericii. Chiar dacă au trecut 40 de zile, de când nu mai sunt printre cei vii, rudelor continuă să le fie transmise mesajele de condoleanțe.  

Mesajul de felicitare al ÎPS Vladimir adresat PS Marchel, cu prilejul prăznuirii Sfântului ocrotitor

Mesajul de felicitare al ÎPS Vladimir adresat PS Marchel, cu prilejul prăznuirii Sfântului ocrotitor

12 января 2018

Preasfinția Voastră, Vă aducem sincere felicitări și urări de bine cu ocazia prăznuirii Patronului ceresc al PS Voastre, Cuviosul Marchel, egumenul Mănăstirii Neadormiților. În zi de sărbătoare, ne îndreptăm către Dumneavoastră cu cele mai luminoase gânduri și cele mai sincere urări de bine şi ne rugăm lui Hristos-Domnul, Arhiereul bunătăților viitoare (Evrei 9, 11), să vă dăruiască mulți și binecuvântați ani de viață, pace și tărie duhovnicească în lucrarea Preasfinţiei Voastre, iar pe parcursul întregii vieți pământești să fiți însoțiți de  

Prăznuirea sfântului cuvios Marchel în catedrala episcopală din Bălți

Prăznuirea sfântului cuvios Marchel în catedrala episcopală din Bălți

11 января 2018

Într-o atmosferă de rugăciune și festivitate, 11 ianuarie 2018, când Biserica face pomenirea sfântului cuvios Marchel, egumenul mănăstirii Neadormiților, în catedrala „Sf.Împ.Constantin şi Elena” din Bălţi a fost oficiată sfânta Liturghie de către Preasfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești. Sărbătoarea a fost deosebită de frumoasă, pentru că împreună s-au rugat un sobor de arhierei, constituit din: ÎPS Sava, Arhiepiscop de Tiraspol și Dubăsari; ÎPS Iustinian, Arhiepiscop de Elista și Kalmykia; PS Nicodim, Episcop de Edineț și Briceni.  

Credin?a În Duh şi Adev?r

„Dac?  ai  fi  ?tiut  Darul  lui  Dumnnezeu şi  Cine  este  Cel  ce-şi  zice: D?-mi  s?  beau! tu  ai  fi  cerut  de  la  El  şi  şi-ar fi  dat  AP?  VIE!” (Ioan 4, 10)

 

                                                 Hristos  a  Înviat! 

 

    Fraşi  cre?tini, În  SfÎnta  Evanghelie  citit?  ast?zi  În  Biserica  Ortodox?  g?sim  multe  Înv???minte  ce  merit?  de  luat  În  seam?. Aici,  pentru  a  c?ta  oar?  adev?rul  sparge  din  nou  zidul  necredin?ei  şi  pentru  a  c?ta  oar?  ne  convingem  c?  Iisus  Hristos  este  Dumnezeu  şi  om. Fiindc?  este  cunoscut  istoric  atitudinea  foarte  negativ?  a  iudeilor  fa??  de  samarineni, iar  Iisus  prin  iubirea  şi  smerenia  Sa  des?v?rşit?,  nu  numai  c?  nu  a  refuzat  dialogul  cu  ei, ci  at?t  pe  femeie  c?t şi  pe  toşi  locuitorii  din  Samaria  i-a  Încredin?at  c?  a  venit  Mesia  Cel mult  a?teptat  şi  c?  a  venit  El  pentru  toat?  lumea, chiar  şi  pentru  ei, samarinenii.

Era  o  zi  de  var?  cu  soare  arz?tor, un  soare  care  nu  cru?a  pe  nimenea, chiar  nici  pe  Iisus. El  venea  din  Iudeea  spre  Nazaret, iar  drumul  trecea  prin  Samaria. Ucenicii  au  plecat  dup?  mÎncare, iar  Iisus  se  opre?te  la  o  fÎntÎn?, dar  nu  numai  pentru  c?  şi  era  sete, ci  mai mult  parc?  a?tepta  pe  cineva. Era  ceasul  al  ?aselea, un  moment  foarte  semnificativ, cu  mult  timp  Înainte  tot  la  ceasul  al  ?aselea  a  fost a?teptat?  Eva  de  ?arpele–diavol  la  pomul  oprit. Atunci o  femeie  curat?  a p?c?tuit, iar  aici  viceversa, un  tablou  radical  opus, vedem  pe  Iisus  care  a?tepta  o  femeie  p?c?toas? pe  care  s?  o  ridice.

Odat?  cum  femeia  samarineanc?  apare o  vedem  cam  distrat?  şi Încrezut?  În  sine, chiar  libertin?, totul  reie?ea  din  faptul  c?  avea  o experien??  bogat?  În  relaţiile  cu  b?rbaşii ( trşind  deja  cu  al  ?aselea).

Dar  doar  dup?  c?teva  clipe  de  dialog, cÎnd  ea  prive?te  mai  cu  atenşie  la  chipul  şi  cuvintele  MÎntuitorului  lucrurile  iau  o  cotitur?  nea?teptat?.

Multe  subiecte  le  g?sim  relevate  În  acest  mic  dialog. Vreau  s?  Îng?dui  puşin  În  fa?a  unuia. CÎnd  persoana  lui  Iisus  cap?t?  o  Încredere  clar?  În  con?tiin?a  samarinencii, c?ci  ?l  socoate  de  prooroc, ea  ?l  Întreab?: „cum  este  bine  s?  se  Închine  omul, dup?  datina evreilor  În  Ierusalim sau  dup?  obiceiul  samarinenilor  pe  muntele Samariei?” Domnul  şi  r?spunde: „Duh  este  Dumnezeu  şi  cei  ce  I  se Închin?  Lui, trebuie  s?  I  se  Închine  În  Duh  şi  Adev?r!”

Doar  prin  aceste  dou?  fraze  Iisus  aduce  lumin?  În  ni?te  probleme, care  f?r?  merit  sÎnt  puse  În  discuşie. Pe  deoparte  Dumnezeu  nu  poate  fi  limitat  În  spaşiu  şi  apartenen??  a  unui  popor, c?ci  este Duh, pe  de  alta  pe  El  nu-L  putem  concepe  şi  nu putem  s?-L  ador?m  dup?  bunul  plac  al  fiec?ruia, ci  doar  În  Adev?r. Nu  am  deloc pretenşia  s?  pun  accentul  pe  exegeza  acestui  pasaj, Îns?  mai  mult  a?  pretinde  s?-l  raport?m  la  actualitatea  trşit?  de  noi.  De fapt,  dup? obicei,  te  Închini  numai  În  fa?a  celui  pe  care  ?l  consideri  mai  mare  ca  tine, ori  mai  puternic  ca  tine, ori  În  fa?a  celui  pe  care-l  iube?ti  şi  respecşi. Omul  contemporan  şi-a  trasat  priorit?şile  din  care  reiese  şinta  idealului  s?u. Din  prima  categorie  fac  parte  oamenii  pentru care  existen?a  lor  se  limiteaz?  doar  cu  via?a  pămînteasc?, idealul  lor  este  bog?şia, deci  ei  aleg  s?  se  Închine  banului. Ei  sÎnt  fermi convinşi  c?  numai  banul  ?şi  poate  oferi  m?rirea  şi  valoarea  prin  avere  şi  numai  el  ?şi  poate  garanta  puterea  şi  libertatea  În  acşiuni. C?t  de  mult  se  În?al?, c?ci chiar c?t  de departe n-ai progresa tu cu bog?şia, pÎn?  la  urm?  moartea  totuna  ne a?eaz?  Într-un  rÎnd.

O  alt?  categorie  de  r?t?cişi  care-L  caut?  pe  Dumnezeu  pe  dibuite, sunt induşi  În  eroare  de „lupii  ?mbr?caşi  În  piei  de  oaie” sau  de  conceptele  lor  eronate. M?  refer  aici  la  cei  de  alte  confesii  şi  sectanşii. Deseori  cÎnd  stau  de  vorb?  cu  ei  Îndr?znesc  cu  argumentul „da  ce, c?  noi  tot  despre  Dumnezeu  vorbim, tot  În  Iisus  şi  Evanghelie  credem”. Odat?  discutÎnd  cu  un  adept  al „martorilor lui  Iehova”, i-am spus: „?tii, a?  vrea  s?-şi  spun  eu  c?  şi  tu, şi  baptistul, şi  budistul, şi criÎnaitul  etc. toşi  vom  fi  mÎntuişi, dar  nu  pot. C?ci  ca  s?  fie  exclus? orice  confuzie  În  SfÎnta  Scriptur?  e  spus  clar: „un  Domn, o  credin??, un  botez.” Evident  c?  chiar  şi  logic  gÎndindu-ne  nu  pot  exista  dou? adev?ruri  absolute, c?ci  ele  s-ar  autoexclude  reciproc. Ast?zi  majoritatea  denominaşiunilor  cre?tine  racoleaz?  adepşi  prin  a?a  momeli  ca: confortul  În  cadrul cultului  divin  şi  publc  al  lor (a?ezaşi pe scaune, muzic?  instrumental?), asigurare  cu  un  loc  În  rai, ?ouri, capcane  psihologice  şi  ajutoarele  lor  umanitare. Astfel  cei  ce  cad  În  plasa  lor aleg  s?  se  Închine  unei  credin?e  confortabile, ori  s?-şi  pun?  chez?şie  sufletul  lor  pentru  bunăstare.

A  treia  categorie  pentru  care  Îndeosebi  m?  doare  sufletul  sÎnt  chiar  unii  dintre  ortodocşi. Ca  şi  evreii  şi  samarinenii  care  credeau  c?  Dumnezeu  ascult?  ruga  doar  În  anumite  locuri. Astfel unii  credeau  c? În  Ierusalim, alţii  c?  pe  muntele  lor. M?  refer  aici  la  pelerinajul  la locurile  sfinte, care  din  p?cate  a  ajuns uneori un  simplu  turism  de  industrie. Doamne  fere?te, nu  am  nimic  ?mpotriva  pelerinajului, dar  vorbesc  anume  despre  o  exagerare. Pleci  la  mii  de  kilometri  de  satul  sau  oraşul  s?u  ca  s?  te  Închini  la  o  icoan?, Îns?  oare  În  icoanele  din  localitatea  sa  nu  lucreaz?  ori  acela?  Duh  SfÎnt? Cert este c?ci  chiar  şi  fa?a  unei  icoane  f?c?toare  de  minuni, minunile  se  Înt?mpl?  rar  şi  nu  asupra  orişic?rei  persoane. De  la  ea  SfÎntul  Duh  se  coboar? doar  pe raza  credin?ei  fiec?ruia  şi  totul  depinde  doar  de  intensitatea  ei. În  fine  nu  icoana  sau  moa?tele  fac  minuni, ci  Dumnezeu lucreaz? prin ele. Nu În zadar cÎnd neputincioşii se  aflau  În  fa?a  Îns?şi  a  MÎntuitorului  viu  pe  pămînt, El  evedenşia  neap?rat credin?a pentru  obşinerea  vindec?rii (Mt. 15,28; Mc. 9,23). Deci  viziteaz?  locurile  sfinte, Îns?  s? nu gÎnde?ti  c?  dac?  ai  pl?tit c?teva slujbe  la  diferite  biserici ori  ai  plecat În pelerinaj bazÎndu-te  doar pe vizita locului şi plata oferit?, atunci  MÎntuitorul, Maica  Domnului sau  sfÎntul, moa?tele  c?ruia  ai  s?rutat, au  vreo  obligaşiune  fa??  de  tine. Negreşit  vei  fi  dezam?git, fiindc?  În  capul  unghiului  obligatoriu  trebuie  s?  fie  situat?  credin?a  luat?  de  mÎn?  cu  pocşin?a  şi  faptele  bune. Dumnezeu  este  pretutindenea  şi  este  un  mare  p?cat  ca  Închin?rii  adev?rate  s?-i  d?m  un  aspect  practic  de  folosin??, nu,  ea  niciodat?  nu  poate  deveni  o „moned?” de  shimb.

Drept  concluzie,  Îndr?znesc  s?  spun  c?  deşi  nu  În  egal?  m?sur?, totuşi  toate  categoriile  expuse  mai  sus  gre?esc  ustur?tor. Cei  dintşi gre?esc  În  general „adresa”, pentru  c?  caut?  fericirea  acolo  unde  ea nu  poate  exista. Cei de-al doilea cunosc  adresa  Îns?  au  greşit „direcşia”, ce  se  afl?  doar  În  unica  credin??  existent? – cea  Ortodox?, celelalte  nefiind  altceva  dec?t  ni?te  reminiscen?e  de  erori  umane. şi În fine,cei  de-al  treilea  ?tiu  şi  adresa  şi  direcşia, Îns?  au  dat-o  În  bar?  cu „metoda”.

Ar  fi  bine, dac? toşi  noi  vom  În?l?a  rugile  la  cer  s?  se  lumineze  mintea  tuturor  oamenilor  şi  toşi  noi  s?  urm?m  samarinencii. C?ci ea fiind  p?trus?  de  dorul  lui  Dumnezeu  şi-a  shimbat  via?a  ei  p?c?toas?, a  aruncat  hainele  f?cute  dup?  moda  lumii, a  Început  cu  mult?  Înfl?c?rare  s?-L  m?rturisesc?  pe  Domnul  Hristos  În  lume. şi  El  a  Învrednicit-o  de  apa  vieşii, c?ci  a  primit  numele  de  botez  chiar  de  la MÎntuitorul, zicÎndu-i  Fotina. Iar  În  vremea  ?mp?ratului  Nero, ?mpreun?  cu  cele  cinci  surori  ale  ei  şi  doi  fii  a  Îndurat  trei  ani  de  temni??, luÎnd  apoi  cununa  muceniciei.

Închinarea  adev?rat?  este  doar  numai  În  fa?a  lui  Dumnezeu  şi  f?r?  extreme, iar  cum  aceast?  Închinare  s?  fie  corect?  şi  s?  ne  fie  de  folos, o  ?tie  numai  Biserica, pe  care  În  calitatea  noastr?  de  mo?tenitori  ai  ?mp?r?şiei  Cerurilor  sÎntem  datori  s?  o  frecvent?m  regulat, fiindc?  numai  Ea  ?tie  şi „adresa”, şi „direcşia”, şi „metoda”.

 

Cu  mult?  dragoste  şi  profund  respect, protodiaconul  Marin  Balamatiuc.


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.