verdiunea moldoveneasca русская версия


Despre credință și mântuire.

Despre credință și mântuire.

8 decembrie 2016

“Eu sunt Lumina lumii…“ (Ioan 8,12). “Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa“ (Ioan 14, 6).“Eu sunt Învăţătorul şi Domnul“ (Ioan 13, 13).“Eu sunt Învierea şi Viaţa“ (Ioan 11, 25). DESPRE ORTODOXIE. Iubiţii mei fii, ce este Ortodoxia? Suntem ortodocşi şi în general nu cunoaştem înălţimea, profunzimea, lărgimea Ortodoxiei. Va trebui să o vedem în toată sfinţenia ei. Ortodoxia este adevărul despre Dumnezeu, despre om şi despre lume, aşa cum ni l-a dat Însuşi Dumnezeu cel Întrupat prin învăţătura Sa desăvârşită. Aşa cum l-a exprimat mai târziu cugetul... 

Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media.

Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media.

7 decembrie 2016

Miercuri, 7 decembrie, cu binecuvântarea ÎPS Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al întregii Moldove, în sala sinodală din incinta Reşedinţei mitropolitane din mun. Chişinău, a avut loc Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media, cu participarea reprezentanţilor presei ortodoxe din republică. Şedinţa a început cu un cuvânt al PS Ioan, Episcop de Soroca, Vicar mitropolitan, preşedinte al Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media, care a vorbit despre deontologia comunicării pastorale în internet, axându-se... 

Conferință teologică în s.Izvoare, r.Fălești

Conferință teologică în s.Izvoare, r.Fălești

6 decembrie 2016

Marți, 6 decembrie 2016, în biserica „Acoperământul Maicii Domnului” din satul Izvoare, raionul Fălești a avut loc adunarea generală a preoților din raion. Întrunirea a debutat cu oficierea sfintei Liturghii de un sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Oleg Fistican, blagocinul circumscripției. A urmat mărturisirea preoților, după care a demarat conferința teologică cu tema: „Apărarea în fața abuzului prozeletismului sectar”. Conferința a fost susținută de lectorul Facultății de Teologie din Chișinău, protoiereul Octavian Solomon și de protoiereul... 

Spovedania unui păcătos

Spovedania unui păcătos

5 decembrie 2016

Mantuirea noastra incepe prin renuntarea la lumea aceasta pacatoasa si desfranata sau prin dispretuirea a tot ceea ce iubesc si lauda oamenii lumesti; prin indiferenta fata de bunurile pamantesti, care nu au nici un pret, spre deosebire de cele vesnice, din ceruri. Dar eu sunt total dedat acestei lumi, caci iubesc banii, confortul, lauda, slava, imbracamintea frumoasa, distractiile si dansurile, desi stiu ca dupa acestea, ca dupa focul de paie, nu mai ramane nimic, in afara de scrum si cenusa. O, Doamne, milostiv fii mie, pacatosului; slabeste si raceste in mine dragostea pentru lumea aceasta si,... 

Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

3 decembrie 2016

„Nu vă îmbătaţi de vin, întru care este desfrânarea ” (Efeseni 5, 18) Să îndreptăm astăzi limba noastră împotriva beţiei şi să răsturnăm la pământ acest fel de vieţuire ruşinoasă şi fără de rânduială! Voim a pârî pe cei ce s-au dedat ei, nu pentru a-i arunca în ruşine, ci pentru a-i slobozi din ruşine; nu pentru a le face jigniri, ci pentru a-i îndrepta; nu pentru a-i da defăimării obşteşti, ci pentru a-i apăra de defăimarea cea înfricoşată şi a-i scăpa din mâinile satanei. Căci cine trăieşte în beţie, desfătare şi necumpătare a căzut sub... 

Tipic pentru  ziua de 04.12.2016

Tipic pentru ziua de 04.12.2016

2 decembrie 2016

Неделя 24-я по Пятидесятнице. Глас 7-й. Введе́ние (Вход) во храм Пресвятой Владычицы нашей Богородицы и Приснодевы Марии. Бденная служба праздника Введения во храм Пресвятой Богородицы совершается вместе с воскресной службой Октоиха (по 1-й Марковой главе Типикона под 21 ноября: «Подоба́ет ве́дати, я́ко а́ще случи́тся пра́здник Введе́ния... 

Superficialitatea

Superficialitatea

1 decembrie 2016

Avem o vorbă în popor pentru cei ce nu duc o treabă până la capăt. Spunem că face treabă de mântuială! Alfel spus, a face treabă de mântuială se numeşte superficialitate. E important a înţelege ce este superficialitatea, de ce este dăunătoare omului şi cum poate fi evitată. Superficialitatea se descrie ca o lipsă de profunzime, de neînţelegere a sensului vieţii şi a adâncurilor ei.  Superficialitatea este una dintre bolile cele mai răspândite ale societaţii contemporane. Ea rezultă şi din faptul că omul doreşte să câştige mult cu efort puţin, să reuşească... 

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

22 noiembrie 2016

La 20 noiembrie 2016, în Duminica a 22-a după Cincizecime, la catedrala sobornicească „Hristos Mântuitorul”, or. Moscova, Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii Chiril împreună cu Întâistătătorii şi reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe Locale, cu o ceată de arhierei şi clerici ai Bisericii Ortodoxe Ruse a săvârşit Dumnezeiasca Liturghie. În această zi Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse a împlinit 70 de ani. Slujba dumnezeiască a fost condusă de: Preafericitului Papă și Patriarh al Alexandriei și al întregii Africi Teodor II; Preafericitul... 

Zi cu hram la Sîngerei

Zi cu hram la Sîngerei

21 noiembrie 2016

Luni, 21 noiembrie 2016, de ziua pomenirii „Sf.Arh.Mihail și Gavriil”, una din cele trei biserici din orașul Sîngerei și-a serbat ziua ocrotitorilor cerești. Sfînta Liturhie a fost săvîrșită de protoiereul Maxim Guzun, blagocinul raionului Sîngerei și parohul bisericii. La finalul sfintei Liturghii a fost săvîrșit un Te-Deum de mulțumire. Printre cei prezenți s-a numărat protoiereul Ioan Ursachi, parohul bisericii „Sf.M.Mc.Gheorghe” din același oraș; primarul orașului Sîngerei, Gheorghe Brașovschi; șeful IP Sîngerei, precum și alți funcționari publici ai orașului.... 

Privelistea mormintelor

Privelistea mormintelor

19 noiembrie 2016

Privelistea mormintelor nu este lipsita de importanta în desavârsirea întelepciunii noastre. Privindu-le, sufletul nostru, daca lâncezea, tresare de îndata, iar de era treaz si vrednic, înca si mai vrednic se face. Cel ce se plânge ca-i sarac, primeste de la aceasta priveliste o binevenita mângâiere; iar cel ce umfla de trufie ca-i bogat, e trezit la realitate si smerit. Vederea mormintelor predispune pe fiecare dintre noi sa cugete, chiar de n-ar vrea, asupra sfârsitului propriu; ea ne încredinteaza de a nu mai crede temeinic nici unul din lucrurile lumii acesteia, placute sau suparatoare;... 

Ce putem mÎnca noi cre?tinii

Adesea suntem agresaşi de membrii sectei adventiste cu privire la ceea ce au voie s? mÎnÎnce cre?tinii, bineÎn?eles pe lÎng? multe alte r?t?ciri precum ziua de odihn?, sola scriptura, sola fide, taina preoşiei, ce este biserica, şi multe, multe alte nebunii. Ca atare public?m acest articol catehetic cu privire la:
Ce putem mÎnca, noi cre?tinii? şi, pÎn? la urm?, ce trebuie noi s? şinem din legea lui Moise?
Ce putem mÎnca noi cre?tinii?
„MÎncaşi tot ce se vinde În m?cel?rie, f?r? s? Întrebaşi nimic pentru cugetul vostru” (I Cor. 10, 25). Iat? porunca lui Dumnezeu!
Dar adventi?tii pretind c? nu am avea voie s? mÎnc?m carnea anumitor animale. De ce spun asta? Desigur, de r?t?cişi ce sunt. Dar de unde apare aceast? r?t?cire?
Ei pornesc În am?girea lor de la leg?mÎntul f?cut de Dumnezeu cu israelişii dup? ieşirea din Egipt. Atunci, ca parte a obilgaşiilor lor fa?? de Dumnezeu, li s-a dat şi s? nu mÎnÎnce anumite feluri de animale, care, pentru ei, urmau a fi considerate spurcate.
Iat? un exemplu: „Grşişi fiilor lui Israel şi le ziceşi: Iat? animalele pe care le puteşi mÎnca din toate dobitoacelor de pe pămînt: Orice animal cu copita despicat?, care are copita ?mp?rşit? În dou? şi ?şi rumeg? mÎncarea, ?l puteşi mÎnca. Dar şi din cele ce-şi rumeg? mÎncarea, sau ?şi au copita despicat? sau ?mp?rşit? În dou?, nu veşi mÎnca pe acestea: c?mila, pentru c? aceasta-şi rumeg? mÎncarea, dar copita n-o are despicat?; aceasta este necurat? pentru voi. Iepurele de cas? ?şi rumeg? mÎncarea, dar laba n-o are despicat?; acesta este necurat pentru voi. Porcul are copita despicat? şi desp?rşit? În dou?, dar nu rumeg?; acesta este necurat pentru voi”.(Leviticul 11, 2-7 şi urm.).
şi se continu? mai departe cu aceeaşi precizare fundamental? pentru voi (Lev. 11, 4-8, 10, 12, 20, 2326, 28, 29, 31 etc.), adic? pentru fiii lui Israel, pentru evreii Vechiului Testament.
Deci animalele nu erau spurcate În sine, ci urmau a fi spurcate pentru israelişi. De altfel cum ar fi putut fi spurcate animalele cÎnd ele f?ceau parte din creaşia lui Dumnezeu cea bună foarte (Facerea.1, 20-25)?
Dar ele urmau a fi spurcate pentru evreii Vechiului Testament, ca parte a contractului (leg?mÎntului) dintre ei şi Dumnezeu. Deşi ele nu erau spurcate În sine, evreii aveau obligaşia a le trata ca atare, renun?Înd s? le mÎnÎnce, ca o nou? form? ritual? de postire, ca o jertf? adus? lui Dumnezeu ca o nou? form? a postului pe care Adam şi Eva nu ?l şinuser?.
Dar pentru noi, cre?tinii, este valabil acest cuvÎnt? (Vedeşi, revenim la aceeaşi problem? a adventi?tilor, cea a r?t?cirii lor cu privire la şinera Legii de către cre?tini).
BineÎn?eles, nu este valabil acest cuvÎnt pentru noi cre?tinii. De fapt, putem cunoa?te deplin ce este valabil pentru cre?tini din Legea lui Moise, c?ci iudaizanşi r?t?cişi – ai c?ror urmaşi şi mai r?t?cişi sunt adventi?tii de ast?zi – au tulburat biserica şi În zilele Sfinţilor Apostoli. Ei Încercau a sili pe cre?tini dintre neamuri a p?zi „rÎnduielile lui Moise” şi chiar a se tşia ?mprejur, f?cÎnd pentru aceasta mari presiuni În Biseric? (Galateni 2, 11-13; Fapte 11, 2-3; 15, 1-5).
şi Apostolii şi preoşii s-au adunat ca s? cerceteze despre acest cuvÎnt (Fapte 15, 6). şi f?cÎndu-se mult? vorbire, s-a sculat Petru şi le-a zis:
„B?rbaşi fraşi, voi ?tişi c?, din primele zile, Dumnezeu m-a ales Între voi, ca prin gura mea neamurile s? aud? cuvÎntul Evangheliei şi s? cread?. şi Dumnezeu, Cel ce cunoa?te inimile, le-a m?rturisit, dÎndu-le lor ca şi nou?. şi nimic n-a deosebit Între noi şi ei, cur?şind inimile lor prin credin??” (Fapte 15, 7-9).
Iat? deci m?rturia Duhului SfÎnt prin gura marelui Petru, ar?tÎnd cum Dumnezeu primea pe p?gÎnii care credeau În Hristos şi nu şineau Legea lui Moise, cur?şindu-i prin credin??.
Acest lucru se vede şi din primirea Duhului SfÎnt de către suta?ul Corneliu şi cei ?mpreun? cu el (Fapte 10, 1- 48). C? acest suta? nu era dintre prozelişi, deci nu şinea Legea lui Moise, se vede chiar din pilda pe care Dumnezeu i-o d? lui Petru. C?ci pe cÎnd SfÎntul Apostol Petru se preg?tea s? mÎnÎnce, a c?zut În extaz şi a v?zut cerul deschis şi coborÎndu-se ceva ca o fa?? mare de pÎnz?, legat? În patru col?uri, l?sÎndu-se pe pămînt. În ea erau toate dobitoacele cu patru picioare şi t?r?toarele pămîntului şi p?s?rile cerului. şi glas a fost către el: SculÎndu-te, Petre, junghie şi mÎnÎnc?. Iar Petru a zis: nicidecum, Doamne, c?ci niciodat? n-am mÎncat nimic spurcat şi necurat. şi iar?şi, a dou? oar?, a fost glas către el: Cele ce Dumnezeu a cur?şit, tu s? nu le nume?ti spurcate. şi aceasta s-a f?cut de trei ori şi Îndat? acel ceva s-a ridicat la cer (Fapte 10, 10-16).
Este evident deci c? suta?ul Corneliu mÎnca, la fel ca toşi cei dintre neamuri, alimente interzise În Legea Veche, ceea ce l-ar fi oprit pe zelosul Petru a se duce În casa lui.
Iar Duhul SfÎnt a ar?tat În chip evident c? o asemenea oprile?te nu mai exist? În Legea Veche.
Desigur, Înv???torii În?el?ciunii adventiste, stÎnjenişi de aceast? pild? at?t de limpede a lui Dumnezeu, Încearc? s-o r?st?lm?ceasc?. Ei spun c? animalele spurcate din pÎnz? ar Închipui nemurile (p?gÎnii), dar nu ar avea leg?tur? cu vreo anulare a prescripşiilor Legii Vechi privind mÎncarea. O asemenea p?rere copil?reasc? este u?or de Înl?turat.
De vreme ce se face comparaşie Între animalele interzise În Vechiul Testament şi neamuri, ori sunt primite ambele În Legea Nou?, ori nici una. C?ci dac? s-ar compara nemurile cu animalele zise spurcate, şi n-ar fi cur?şite În Legea lui Hristos şi unele şi altele, comparaşia n-ar avea nici o valoare. A fi ca şi cÎnd ai spune: „Z?pada este alb? ca smoala!” de vreme ce smoala este negur?, În chip firesc z?pada ori nu poate fi alb?, sau nu poate fi ca smoala. Deci dac? neamurile În ciuda Legi Vechi, au fost primte de Dumnezeu, atunci şi animalele cÎndva socotite spurcate sunt bune de mÎncare.
Dar s? ne Întoarcem şi la acel loc În care Sfinţii Apostoli şi preoşii din Ierusalim ne sunt ar?taşi de Dumnezeu În discuşii privind şinerea sau ne-şinerea Legii lui Moise de către cre?tini. Dup? ce SfÎntul Apostol Petru aminte?te – cum am ar?tat – de minunile f?cute de Dumnezeu pentru (şi la) primirea celor dintre neamuri În credin?a adev?rului, el mai aminte?te ceva important: Legea lui Moise nici n-ar fi şinut vreodat? de om. C?ci spune el: „Pentru ce ispitişi pe Dumnezeu şi vreşi s? puneşi pe grumazul ucenicilor un jug pe care nici p?rinşii no?tri, nici noi n-am putut s?-l purt?m?” (Fapte 15, 10).
Dar despre aceasta deja am mai vorbit, ar?tÎnd c? din Legea Veche nu se poate mÎntui cineva, ci numai din Hristos. astfel c? Duhul SfÎnt a folosit prilejul Sinodului de la Ierusalim pentru a proclama adev?rul În chipul cel mai limpede.
şi aceast? hor?r?re – care este totodat? o certare a tuturor sectanşilor şi iudaizanşilor – sun? astfel:
„Apostolii şi preoşii şi fraşii, fraşilor dintre neamuri, care sunt În Antiohia şi Cilicia, salutare! Deoarece am auzit c? unii dintre noi, f?r? s? fi avut porunca noastr?, venind, v-au tulburat cu vorbele lor şi au r?v?şit sufletele voastre, zicÎnd c? trebuie s? v? tşiaşi ?mprejur şi s? p?zişi Legea, noi am hot?r?t, adunaşi Într-un gÎnd, ca s? trimitem la voi b?rbaşi aleşi, ?mpreun? cu iubişii no?ti Barnaba şi Pavel, oameni care şi-au pus sufletele lor pentru numele Domnului nostru Iisus Hristos. Drept aceea, am trimis pe Iuda şi Sila, care c? vor vesti şi ei, cu cuvÎntul aceleaşi lucruri. Pentru c? p?rutu-s-a Duhului SfÎnt şi nou?, s? nu vi se pun? nici o greutate În plus În afar? de cele ce sunt necesare: S? v? ferişi de cele jertfite idolilor, de (animale) sugrumate, de sÎnge şi de desfr?u, de care ferindu-v?, bine veşi face. Fişi sÎn?toşi!” (Fapte 15, 23-29)
Iat?, prin urmare, limpede, ce r?mÎne din regulile Legii Vechi. A nu mÎnca cele jertfite idolilor, animalele sugrumate şi sÎnge de animale şi, desigur, fuga de desfrÎnare.
Nu mai sunt nici vechile jertfe, nici vechile ritualuri, nici tşierea ?mprejur, nici s?mb?ta, nici opreli?tile alimentare, nici celelalte ale Legii Vechi. C?ci şi p?zirea S?mbetei, şi oprirea de la carnea anumitor animale s-au dat prin Moise, prin Legea Veche. Nu au p?zit S?mb?ta sau prescripşii alimentare nici Avraam, nici patriarhii, nici urmaşii lor pÎn? la Moise. Ba mai mult, prin acest Sinod din Ierusalim Înceteaz? chiar şi tşierea ?mprejur!
Iar aceasta, deşi poruncit? şi de Moise, se d?duse Înc? lui Avraam de Dumnezeu, ca semn al f?g?duin?ei şi al leg?turii dintre cei aleşi şi Dumnezeu, pÎn? la venirea MÎntuitorului!
Iat? deci c?t? putere are Legea Nou?, spre a dep?şi hotarele mici ale preÎnchipuirii, ale Legii Vechiului Testament!
Iar pentru subiectul acestui capitol iat? c? nu exist? pentru cre?tini vreo interdicşie de genul „nu mÎnca, nu atinge”, c?ci orice f?ptur? a lui Dumnezeu este bună şi nimic nu este de lep?dat (I Timotei 4, 4).
şi acest lucru r?mÎne pÎn? la sf?rşitul veacului, indiferent c?t ar Încerca ispititorii (şi Ispititorul) s? r?t?ceasc? pe cei aleşi.

Pentru cei care nu s-au l?murit Îndeajuns, Duhul SfÎnt a l?sat În Epistola către Galateni a SfÎntului Apostol Pavel, o Înt?mplare care m?rturise?te şi Înt?re?te adev?rul deja ar?tat:…cÎnd Chefa (adic? SfÎntul Apostol Petru) a venit În Antiohia, pe fa?? i-am stat ?mpotriv?, c?ci era vrednic de Înfruntare.
C?ci Înainte de a veni unii de la Iacob (adic? din biserica din Ierusalim şi ?mprejurimi, p?storit? de SfÎntul Apostol Iacob), el mÎnca cu cei dintre neamuri; dar cÎnd au venit ei, se ferea şi se osebea, temÎndu-se de cei din tşierea ?mprejur.
şi, ?mpreun? cu ei, s-au f???rnicit şi ceilalţi iudei, Înc?t Barnaba a fost atras În f???rnicia lor. Dar cÎnd am v?zut c? ei nu calc? drept, dup? adev?rul Evangheliei, am zis lui Chefa, Înaintea tuturor: „Dac? tu, care e?ti iudeu, trşie?ti ca p?gÎnii şi nu ca iudeii, de ce sile?ti pe p?gÎni s? trşiasc? precum iudeii?” (Galateni 2, 11-14).
S? vedem dar Înt?mplarea! Petru, marele apostol şi m?rturisitor al dumnezeirii CuvÎntului, a venit În Antiohia, unde foarte mulşi cre?tini nu erau dintre iudei, ci dintre feluritele neamuri ale Siriei. şi, dup? Legea Nou?, mÎnca SfÎntul Apostol Petru ?mpreun? cu cre?tinii, primind la fel şi carnea de porc, şi pe cea de vit? sau de pas?re, şi fructele de mare şi pe?tele şi toate celelalte.
Dup? cuvÎntul Evangheliei, dup? cum spune Pavel, Apostolul neamurilor. Dar venind din biserica Ierusalimului iudei care şineau şi rÎnduieli al Legii Vechi, a ?ovşit Petrunevoind – poate din dragostea cea mult? fa?? de neamul s?u, poate dintr-o nepotrivit? temere – s?-i ruşineze. şi a Început s? mÎnÎnce cu ei, ferindu-se de c?rnurile pe care Legea Veche le interzicea, dar care acum erau permise cre?tinilor. şi au fost atraşi la aceast? f???rnicie mulşi, ba chiar şi cei dintre neamuri s-au v?zut nevoişi – sub presiunea iudaizanşilor şi a pildei lui Petru – s? respecte ce nu era de respectat.
şi pentru a se restabili adev?rul şi firescul bisericii a fost nevoie de intervenşia autoritar? a SfÎntului Apostol Pavel
şi lui nimeni n-a putut s?-i spun? ceva, ca unul ce avea Adev?rul de partea sa.

Iat?, prin urmare, c? Biseica a şinut În vremea Sfinţilor Apostoli aceeaşi lege ca şi ast?zi, prin care toate cele ale lui Dumnezeu sunt binecuvÎntate. F?r? Legea Veche, f?r? a pune pecetea spurc?ciunii pe cele pe care Însuşi Dumnezeu le-a f?cut şi le-a numit curate. (1)
Vedem limpede m?rturia Sfintei Scripturi, m?rturia lui Dumnezeu, m?rturie pe care Hellen White şi urmaşii ei o calc? În picioare, ca du?mani ai adev?rului, ai Biseicii, ai lui Dumnezeu.
Desigur, ei mai adaug? la aceste r?st?lm?ciri ale Bibliei şi tot felul de explicaşii omene?ti, care s? arate tot felul de beneficii ale practicilor lor. Astfel, ei se str?duiesc s? dovedeasc? faptul c?, prin evitarea c?rnii de porc şi a celorlalte alimente de care se feresc, au o via?? mai lung? şi mai sÎn?toas?. De fapt nu este chiar a?a, pentru c? ei aleg anumite e?antioane din comunit?şile adventiste, altele fiind În contradicşie cu Declaraţiile de sÎn?tate şi longevitate ale sectei. Dar, oricum, acest lucru nu ar trebui s? conteze pentru un CRE?TIN. C?ci nu pentru a sta c?t mai mult În lumea de aici trebuie s? lupt?m, ci pentru c??tigarea vieşii veÎnice. Din acest punct de vedere mult mai mult? dec?t longevitatea şi sÎn?tatea este ASCULTAREA fa?? de cuvÎntul lui Dumnezeu.
Iar adventi?tii, prin „regimul lor alimentar”, a?a cum am v?zut, ?l Încalc?. A, dac? ar spune, „?tim c? nu mai este obligatorie o asemenea lege, dar noi o şinem pentru noi, pentru sÎn?tatea noastr?”, Înc? ar fi de În?eles.
Dar a?a cum fac ei, procalmÎnd practici strşine drept practici cre?tine, iar apoi justificÎndu-le cu asemenea argumente lume?ti, se dovedesc doar negustori de idei religioase. Mai r?u este c? şi aici se În?al?, şi aceasta din dou? pricini. Întşi, trebuie s? amintim tuturor c? sÎn?tatea şi via?a noastr? sunt cu totul În mşinile lui Dumnezeu. Alimentaşia SfÎntului Ilie Tesviteanul În pustie, a SfÎntului Proroc Ioan Botez?torul şi a altor sfinţi din Vechiul şi Noul Testament era – dup? ideile dietologiei moderne – cu totul nesatisf?c?toare. şi totuşi, sfinţii nu au avut probleme de sÎn?tate sau longevitate. Putem da numeroase astfel de exemple şi din c?lug?rie, de la SfÎntul Antonie cel Mare sau SfÎntul Daniil Sihastrul, la P?rintele Cleopa sau la P?rintele Sofian, sfinţi asceşi ai zilelor noastre. Din toate aceste pilde se vede limpede c? alimentaşia modern?, cu tot suportul ei ?tiinşific, se limiteaz? doar la considerente omene?ti. Dar realitatea duhovniceasc? este foarte diferit?. Nu vom trata aici acest subiect, care e prea larg pentru lucrarea de fa??. Credem Îns? c? am spus destul pentru ca oricine s? vad? c? de fapt ideile adventiste legate de regimul alimentar sunt greşite şi, pur şi simplu, necre?tine?ti.
şi nici nu este de mirare c? ajung În astfel de r?t?ciri felurişii sectanşi, cÎnd ei nici m?car nu au preoşie, care s? apere Înv???tura Bisericii de r?st?lm?ciri. „Ba nu!”ar zice sectanşii, „noi toşi suntem preoşie ?mp?r?tesc?, neam sfÎnt…” Dar nu sunt, nici preoşie, a?a cum nu au nici dreptate În nenum?ratele lor r?t?ciri. şi neavÎnd preoşie, nu au nici c?l?uzire. Dar de fapt, ce e cu preoşia, şi de ce nu o au? Vom afla În articole care vor urma……

Lumina Adev?rului – preot Mihai-Andrei Aldea – Editura Christiana Bucuresti 2007

(1) – S? mai spunem c? unii din adventi?ti compar? şinerea prescripşiilor alimentare ale Legii Vechi cu…postul cre?tin?! Ce leg?tur? poate fi Între cele dou?? Postul se şine NU pentru c? ar fi ceva spurcat, ci pentru, c? , exersÎnd ÎnfrÎnarea, abşinerea de la bucatele cele mai gustoase şi s?şioase, cre?tinul s? dea c?t mai mult? putere sufletului şi s? a?eze trupul În postura de supus ascult?tor fa?? de suflet, În postura care i se cuvine (desigur, de mai multe ori postul mai are şi caracter de comemorare sau doliu, lucruri care de asemenea nu au leg?tur? cu ceea ce fac adventi?tii).

Sursa: catehetica.ro


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.