versiunea moldoveneasca русская версия


Mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie” a găzduit racla cu moaște ale sfinților Pantelimon, Luca și Matrona

Mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie” a găzduit racla cu moaște ale sfinților Pantelimon, Luca și Matrona

23 июня 2017

Cu binecuvântarea Preasfințitului Marchel, mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie”, de lângă satul Izvoare , raionul Fălești, a fost gazda pentru o zi a mai multor sfințenii alese: icoana Sf.M.Mc.Pantelimon, racla cu un fragment din moaștele Sf.Ier.Luca din Crimeia și racla cu un fragment din moaștele Sf.Fer.Matrona de la Moscova. Cu acest prilej arhimandritul Zosima Aftene împreună cu obștea monahală a făcut priveghere de noapte și sfânta Liturghie la miezul nopții, considerând că gândurile și grijile lumești domină mai puțin pacea sufletului și liniștea rugăciunii.  

În viaţă nimic nu este întâmplător

În viaţă nimic nu este întâmplător

17 июня 2017

Toate greutăţile şi bolile vin asupra noastră pentru că nu vrem să-L primim pe Dumnezeu şi tot stăruim într-ale noastre. Iar Dumnezeu ne iubeşte mai mult decât ne iubim noi înşine, pentru că noi nu înţelegem nimic din cele duhovniceşti şi purtăm grijă numai de trup. Iar trupul suferă şi boleşte pentru că sufletul este plin de lepră.  

Păcatul nerespectării zilelor de post

Păcatul nerespectării zilelor de post

16 июня 2017

Postul are un caracter de jertfă pe care noi oamenii o aducem lui Dumnezeu. Adică în momentul în care ne înfrânăm depunem un efort conştient prin care noi oferim lui Dumnezeu, ființa noastră întreagă, trupul şi sufletul. Când nu ne înfrânăm şi nu păstrăm aceste reguli minime, cădem în stadiul animalităţii iraţionale. Oamenii care nu postesc nici măcar puțin, niciodată nu pot simţi prezenţa lui Dumnezeu, nu pot să aibă bucurii duhovniceşti în viaţă,  

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

8 июня 2017

„Unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor” (Mt.18,20). Marți, 6 iunie 2017, locuitorii satului Clococenii Vechi, raionul Glodeni, au avut parte de o adevărată sărbătoare cu ocazia slujirii unui sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Victor Guleac, blagocinul raionului Glodeni. Prilejul rugăciunii l-a constituit poposirea în localitate a unor sfințenii mari:  

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

6 июня 2017

Sâmbătă, 3 iunie 2017, în ziua hramului catedralei „Sf.Împ.Constatin și Elena” din Bălți, Preasfințitul Marchel a oficiat dumnezeiasca Liturghie în mijlocul comunității enoriașilor, care fregventează catedrala episcopală. Sărbătorea a fost înfrumusețată de prezența în jurul Arhipăstorului a multor creștini, de soborul de preoți și în special de interpretarea liturgică a corului arhieresc, condus de protoiereul Alexandru Paiul.  

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

6 июня 2017

Mănăstirea „Sfânta Treime” din satul Glinjeni,raionul Fălești, s-a îmbrăcat cu veșminte de sărbătoare pentru prăznuirea hramului. Curtea mănăsirii este aranjată cu mulțimea de flori mirositoare, credincioșii pășesc cu bucurie în suflet pragul bisericii pentru ascultarea sfintei Liturghii. Au avut ca oaspeți la acest eveniment luminat pe protoiereul mitrofor Petru Ciunciuc, secretarul eparhial, protoiereul Valentin Pînzaru și protodiacon Ștefan Rotari. Corul condus de maica Agnesia, s-a evedințiat cu cîntările armonioase,  

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

5 июня 2017

Luni, 5 iunie 2017, de sărbătoarea Sfîntului Duh, Prea Sfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, înconjurat de un sobor de preoți a săvărșit sfînta Liturghie în biserica „Sf. Irh. Nicolae” din satul Cotiujeni Mici, raionul Sîngerei. În ograda bisericii Arhiereul a fost întîmpinat de protoiereul Gheorghe Turculeț, parohul sfîntului locaș  

Film documentar pro viață

Film documentar pro viață

26 мая 2017

 

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

25 мая 2017

Joi, 25 mai 2017, de sărbătoarea Înălțarea Domnului, Preasfințitul Marchel a oficiat sfânta Liturghie în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din municipiul Bălți. Alături de arhipăstor s-au rugat soborul de clerici ai catedralei, dar și mulți creștini, enoriași fideli ai bisericii. După citirea pericopei evanghelice, Episcopul Marchel a explicat credincioșilor de ce Iisus Hristos s-a înălțat la ceruri, dar și semnificația practică a sărbătorii.  

11:30

11:30

24 мая 2017

 

Ce putem mÎnca noi cre?tinii

Adesea suntem agresaşi de membrii sectei adventiste cu privire la ceea ce au voie s? mÎnÎnce cre?tinii, bineÎn?eles pe lÎng? multe alte r?t?ciri precum ziua de odihn?, sola scriptura, sola fide, taina preoşiei, ce este biserica, şi multe, multe alte nebunii. Ca atare public?m acest articol catehetic cu privire la:
Ce putem mÎnca, noi cre?tinii? şi, pÎn? la urm?, ce trebuie noi s? şinem din legea lui Moise?
Ce putem mÎnca noi cre?tinii?
„MÎncaşi tot ce se vinde În m?cel?rie, f?r? s? Întrebaşi nimic pentru cugetul vostru” (I Cor. 10, 25). Iat? porunca lui Dumnezeu!
Dar adventi?tii pretind c? nu am avea voie s? mÎnc?m carnea anumitor animale. De ce spun asta? Desigur, de r?t?cişi ce sunt. Dar de unde apare aceast? r?t?cire?
Ei pornesc În am?girea lor de la leg?mÎntul f?cut de Dumnezeu cu israelişii dup? ieşirea din Egipt. Atunci, ca parte a obilgaşiilor lor fa?? de Dumnezeu, li s-a dat şi s? nu mÎnÎnce anumite feluri de animale, care, pentru ei, urmau a fi considerate spurcate.
Iat? un exemplu: „Grşişi fiilor lui Israel şi le ziceşi: Iat? animalele pe care le puteşi mÎnca din toate dobitoacelor de pe pămînt: Orice animal cu copita despicat?, care are copita ?mp?rşit? În dou? şi ?şi rumeg? mÎncarea, ?l puteşi mÎnca. Dar şi din cele ce-şi rumeg? mÎncarea, sau ?şi au copita despicat? sau ?mp?rşit? În dou?, nu veşi mÎnca pe acestea: c?mila, pentru c? aceasta-şi rumeg? mÎncarea, dar copita n-o are despicat?; aceasta este necurat? pentru voi. Iepurele de cas? ?şi rumeg? mÎncarea, dar laba n-o are despicat?; acesta este necurat pentru voi. Porcul are copita despicat? şi desp?rşit? În dou?, dar nu rumeg?; acesta este necurat pentru voi”.(Leviticul 11, 2-7 şi urm.).
şi se continu? mai departe cu aceeaşi precizare fundamental? pentru voi (Lev. 11, 4-8, 10, 12, 20, 2326, 28, 29, 31 etc.), adic? pentru fiii lui Israel, pentru evreii Vechiului Testament.
Deci animalele nu erau spurcate În sine, ci urmau a fi spurcate pentru israelişi. De altfel cum ar fi putut fi spurcate animalele cÎnd ele f?ceau parte din creaşia lui Dumnezeu cea bună foarte (Facerea.1, 20-25)?
Dar ele urmau a fi spurcate pentru evreii Vechiului Testament, ca parte a contractului (leg?mÎntului) dintre ei şi Dumnezeu. Deşi ele nu erau spurcate În sine, evreii aveau obligaşia a le trata ca atare, renun?Înd s? le mÎnÎnce, ca o nou? form? ritual? de postire, ca o jertf? adus? lui Dumnezeu ca o nou? form? a postului pe care Adam şi Eva nu ?l şinuser?.
Dar pentru noi, cre?tinii, este valabil acest cuvÎnt? (Vedeşi, revenim la aceeaşi problem? a adventi?tilor, cea a r?t?cirii lor cu privire la şinera Legii de către cre?tini).
BineÎn?eles, nu este valabil acest cuvÎnt pentru noi cre?tinii. De fapt, putem cunoa?te deplin ce este valabil pentru cre?tini din Legea lui Moise, c?ci iudaizanşi r?t?cişi – ai c?ror urmaşi şi mai r?t?cişi sunt adventi?tii de ast?zi – au tulburat biserica şi În zilele Sfinţilor Apostoli. Ei Încercau a sili pe cre?tini dintre neamuri a p?zi „rÎnduielile lui Moise” şi chiar a se tşia ?mprejur, f?cÎnd pentru aceasta mari presiuni În Biseric? (Galateni 2, 11-13; Fapte 11, 2-3; 15, 1-5).
şi Apostolii şi preoşii s-au adunat ca s? cerceteze despre acest cuvÎnt (Fapte 15, 6). şi f?cÎndu-se mult? vorbire, s-a sculat Petru şi le-a zis:
„B?rbaşi fraşi, voi ?tişi c?, din primele zile, Dumnezeu m-a ales Între voi, ca prin gura mea neamurile s? aud? cuvÎntul Evangheliei şi s? cread?. şi Dumnezeu, Cel ce cunoa?te inimile, le-a m?rturisit, dÎndu-le lor ca şi nou?. şi nimic n-a deosebit Între noi şi ei, cur?şind inimile lor prin credin??” (Fapte 15, 7-9).
Iat? deci m?rturia Duhului SfÎnt prin gura marelui Petru, ar?tÎnd cum Dumnezeu primea pe p?gÎnii care credeau În Hristos şi nu şineau Legea lui Moise, cur?şindu-i prin credin??.
Acest lucru se vede şi din primirea Duhului SfÎnt de către suta?ul Corneliu şi cei ?mpreun? cu el (Fapte 10, 1- 48). C? acest suta? nu era dintre prozelişi, deci nu şinea Legea lui Moise, se vede chiar din pilda pe care Dumnezeu i-o d? lui Petru. C?ci pe cÎnd SfÎntul Apostol Petru se preg?tea s? mÎnÎnce, a c?zut În extaz şi a v?zut cerul deschis şi coborÎndu-se ceva ca o fa?? mare de pÎnz?, legat? În patru col?uri, l?sÎndu-se pe pămînt. În ea erau toate dobitoacele cu patru picioare şi t?r?toarele pămîntului şi p?s?rile cerului. şi glas a fost către el: SculÎndu-te, Petre, junghie şi mÎnÎnc?. Iar Petru a zis: nicidecum, Doamne, c?ci niciodat? n-am mÎncat nimic spurcat şi necurat. şi iar?şi, a dou? oar?, a fost glas către el: Cele ce Dumnezeu a cur?şit, tu s? nu le nume?ti spurcate. şi aceasta s-a f?cut de trei ori şi Îndat? acel ceva s-a ridicat la cer (Fapte 10, 10-16).
Este evident deci c? suta?ul Corneliu mÎnca, la fel ca toşi cei dintre neamuri, alimente interzise În Legea Veche, ceea ce l-ar fi oprit pe zelosul Petru a se duce În casa lui.
Iar Duhul SfÎnt a ar?tat În chip evident c? o asemenea oprile?te nu mai exist? În Legea Veche.
Desigur, Înv???torii În?el?ciunii adventiste, stÎnjenişi de aceast? pild? at?t de limpede a lui Dumnezeu, Încearc? s-o r?st?lm?ceasc?. Ei spun c? animalele spurcate din pÎnz? ar Închipui nemurile (p?gÎnii), dar nu ar avea leg?tur? cu vreo anulare a prescripşiilor Legii Vechi privind mÎncarea. O asemenea p?rere copil?reasc? este u?or de Înl?turat.
De vreme ce se face comparaşie Între animalele interzise În Vechiul Testament şi neamuri, ori sunt primite ambele În Legea Nou?, ori nici una. C?ci dac? s-ar compara nemurile cu animalele zise spurcate, şi n-ar fi cur?şite În Legea lui Hristos şi unele şi altele, comparaşia n-ar avea nici o valoare. A fi ca şi cÎnd ai spune: „Z?pada este alb? ca smoala!” de vreme ce smoala este negur?, În chip firesc z?pada ori nu poate fi alb?, sau nu poate fi ca smoala. Deci dac? neamurile În ciuda Legi Vechi, au fost primte de Dumnezeu, atunci şi animalele cÎndva socotite spurcate sunt bune de mÎncare.
Dar s? ne Întoarcem şi la acel loc În care Sfinţii Apostoli şi preoşii din Ierusalim ne sunt ar?taşi de Dumnezeu În discuşii privind şinerea sau ne-şinerea Legii lui Moise de către cre?tini. Dup? ce SfÎntul Apostol Petru aminte?te – cum am ar?tat – de minunile f?cute de Dumnezeu pentru (şi la) primirea celor dintre neamuri În credin?a adev?rului, el mai aminte?te ceva important: Legea lui Moise nici n-ar fi şinut vreodat? de om. C?ci spune el: „Pentru ce ispitişi pe Dumnezeu şi vreşi s? puneşi pe grumazul ucenicilor un jug pe care nici p?rinşii no?tri, nici noi n-am putut s?-l purt?m?” (Fapte 15, 10).
Dar despre aceasta deja am mai vorbit, ar?tÎnd c? din Legea Veche nu se poate mÎntui cineva, ci numai din Hristos. astfel c? Duhul SfÎnt a folosit prilejul Sinodului de la Ierusalim pentru a proclama adev?rul În chipul cel mai limpede.
şi aceast? hor?r?re – care este totodat? o certare a tuturor sectanşilor şi iudaizanşilor – sun? astfel:
„Apostolii şi preoşii şi fraşii, fraşilor dintre neamuri, care sunt În Antiohia şi Cilicia, salutare! Deoarece am auzit c? unii dintre noi, f?r? s? fi avut porunca noastr?, venind, v-au tulburat cu vorbele lor şi au r?v?şit sufletele voastre, zicÎnd c? trebuie s? v? tşiaşi ?mprejur şi s? p?zişi Legea, noi am hot?r?t, adunaşi Într-un gÎnd, ca s? trimitem la voi b?rbaşi aleşi, ?mpreun? cu iubişii no?ti Barnaba şi Pavel, oameni care şi-au pus sufletele lor pentru numele Domnului nostru Iisus Hristos. Drept aceea, am trimis pe Iuda şi Sila, care c? vor vesti şi ei, cu cuvÎntul aceleaşi lucruri. Pentru c? p?rutu-s-a Duhului SfÎnt şi nou?, s? nu vi se pun? nici o greutate În plus În afar? de cele ce sunt necesare: S? v? ferişi de cele jertfite idolilor, de (animale) sugrumate, de sÎnge şi de desfr?u, de care ferindu-v?, bine veşi face. Fişi sÎn?toşi!” (Fapte 15, 23-29)
Iat?, prin urmare, limpede, ce r?mÎne din regulile Legii Vechi. A nu mÎnca cele jertfite idolilor, animalele sugrumate şi sÎnge de animale şi, desigur, fuga de desfrÎnare.
Nu mai sunt nici vechile jertfe, nici vechile ritualuri, nici tşierea ?mprejur, nici s?mb?ta, nici opreli?tile alimentare, nici celelalte ale Legii Vechi. C?ci şi p?zirea S?mbetei, şi oprirea de la carnea anumitor animale s-au dat prin Moise, prin Legea Veche. Nu au p?zit S?mb?ta sau prescripşii alimentare nici Avraam, nici patriarhii, nici urmaşii lor pÎn? la Moise. Ba mai mult, prin acest Sinod din Ierusalim Înceteaz? chiar şi tşierea ?mprejur!
Iar aceasta, deşi poruncit? şi de Moise, se d?duse Înc? lui Avraam de Dumnezeu, ca semn al f?g?duin?ei şi al leg?turii dintre cei aleşi şi Dumnezeu, pÎn? la venirea MÎntuitorului!
Iat? deci c?t? putere are Legea Nou?, spre a dep?şi hotarele mici ale preÎnchipuirii, ale Legii Vechiului Testament!
Iar pentru subiectul acestui capitol iat? c? nu exist? pentru cre?tini vreo interdicşie de genul „nu mÎnca, nu atinge”, c?ci orice f?ptur? a lui Dumnezeu este bună şi nimic nu este de lep?dat (I Timotei 4, 4).
şi acest lucru r?mÎne pÎn? la sf?rşitul veacului, indiferent c?t ar Încerca ispititorii (şi Ispititorul) s? r?t?ceasc? pe cei aleşi.

Pentru cei care nu s-au l?murit Îndeajuns, Duhul SfÎnt a l?sat În Epistola către Galateni a SfÎntului Apostol Pavel, o Înt?mplare care m?rturise?te şi Înt?re?te adev?rul deja ar?tat:…cÎnd Chefa (adic? SfÎntul Apostol Petru) a venit În Antiohia, pe fa?? i-am stat ?mpotriv?, c?ci era vrednic de Înfruntare.
C?ci Înainte de a veni unii de la Iacob (adic? din biserica din Ierusalim şi ?mprejurimi, p?storit? de SfÎntul Apostol Iacob), el mÎnca cu cei dintre neamuri; dar cÎnd au venit ei, se ferea şi se osebea, temÎndu-se de cei din tşierea ?mprejur.
şi, ?mpreun? cu ei, s-au f???rnicit şi ceilalţi iudei, Înc?t Barnaba a fost atras În f???rnicia lor. Dar cÎnd am v?zut c? ei nu calc? drept, dup? adev?rul Evangheliei, am zis lui Chefa, Înaintea tuturor: „Dac? tu, care e?ti iudeu, trşie?ti ca p?gÎnii şi nu ca iudeii, de ce sile?ti pe p?gÎni s? trşiasc? precum iudeii?” (Galateni 2, 11-14).
S? vedem dar Înt?mplarea! Petru, marele apostol şi m?rturisitor al dumnezeirii CuvÎntului, a venit În Antiohia, unde foarte mulşi cre?tini nu erau dintre iudei, ci dintre feluritele neamuri ale Siriei. şi, dup? Legea Nou?, mÎnca SfÎntul Apostol Petru ?mpreun? cu cre?tinii, primind la fel şi carnea de porc, şi pe cea de vit? sau de pas?re, şi fructele de mare şi pe?tele şi toate celelalte.
Dup? cuvÎntul Evangheliei, dup? cum spune Pavel, Apostolul neamurilor. Dar venind din biserica Ierusalimului iudei care şineau şi rÎnduieli al Legii Vechi, a ?ovşit Petrunevoind – poate din dragostea cea mult? fa?? de neamul s?u, poate dintr-o nepotrivit? temere – s?-i ruşineze. şi a Început s? mÎnÎnce cu ei, ferindu-se de c?rnurile pe care Legea Veche le interzicea, dar care acum erau permise cre?tinilor. şi au fost atraşi la aceast? f???rnicie mulşi, ba chiar şi cei dintre neamuri s-au v?zut nevoişi – sub presiunea iudaizanşilor şi a pildei lui Petru – s? respecte ce nu era de respectat.
şi pentru a se restabili adev?rul şi firescul bisericii a fost nevoie de intervenşia autoritar? a SfÎntului Apostol Pavel
şi lui nimeni n-a putut s?-i spun? ceva, ca unul ce avea Adev?rul de partea sa.

Iat?, prin urmare, c? Biseica a şinut În vremea Sfinţilor Apostoli aceeaşi lege ca şi ast?zi, prin care toate cele ale lui Dumnezeu sunt binecuvÎntate. F?r? Legea Veche, f?r? a pune pecetea spurc?ciunii pe cele pe care Însuşi Dumnezeu le-a f?cut şi le-a numit curate. (1)
Vedem limpede m?rturia Sfintei Scripturi, m?rturia lui Dumnezeu, m?rturie pe care Hellen White şi urmaşii ei o calc? În picioare, ca du?mani ai adev?rului, ai Biseicii, ai lui Dumnezeu.
Desigur, ei mai adaug? la aceste r?st?lm?ciri ale Bibliei şi tot felul de explicaşii omene?ti, care s? arate tot felul de beneficii ale practicilor lor. Astfel, ei se str?duiesc s? dovedeasc? faptul c?, prin evitarea c?rnii de porc şi a celorlalte alimente de care se feresc, au o via?? mai lung? şi mai sÎn?toas?. De fapt nu este chiar a?a, pentru c? ei aleg anumite e?antioane din comunit?şile adventiste, altele fiind În contradicşie cu Declaraţiile de sÎn?tate şi longevitate ale sectei. Dar, oricum, acest lucru nu ar trebui s? conteze pentru un CRE?TIN. C?ci nu pentru a sta c?t mai mult În lumea de aici trebuie s? lupt?m, ci pentru c??tigarea vieşii veÎnice. Din acest punct de vedere mult mai mult? dec?t longevitatea şi sÎn?tatea este ASCULTAREA fa?? de cuvÎntul lui Dumnezeu.
Iar adventi?tii, prin „regimul lor alimentar”, a?a cum am v?zut, ?l Încalc?. A, dac? ar spune, „?tim c? nu mai este obligatorie o asemenea lege, dar noi o şinem pentru noi, pentru sÎn?tatea noastr?”, Înc? ar fi de În?eles.
Dar a?a cum fac ei, procalmÎnd practici strşine drept practici cre?tine, iar apoi justificÎndu-le cu asemenea argumente lume?ti, se dovedesc doar negustori de idei religioase. Mai r?u este c? şi aici se În?al?, şi aceasta din dou? pricini. Întşi, trebuie s? amintim tuturor c? sÎn?tatea şi via?a noastr? sunt cu totul În mşinile lui Dumnezeu. Alimentaşia SfÎntului Ilie Tesviteanul În pustie, a SfÎntului Proroc Ioan Botez?torul şi a altor sfinţi din Vechiul şi Noul Testament era – dup? ideile dietologiei moderne – cu totul nesatisf?c?toare. şi totuşi, sfinţii nu au avut probleme de sÎn?tate sau longevitate. Putem da numeroase astfel de exemple şi din c?lug?rie, de la SfÎntul Antonie cel Mare sau SfÎntul Daniil Sihastrul, la P?rintele Cleopa sau la P?rintele Sofian, sfinţi asceşi ai zilelor noastre. Din toate aceste pilde se vede limpede c? alimentaşia modern?, cu tot suportul ei ?tiinşific, se limiteaz? doar la considerente omene?ti. Dar realitatea duhovniceasc? este foarte diferit?. Nu vom trata aici acest subiect, care e prea larg pentru lucrarea de fa??. Credem Îns? c? am spus destul pentru ca oricine s? vad? c? de fapt ideile adventiste legate de regimul alimentar sunt greşite şi, pur şi simplu, necre?tine?ti.
şi nici nu este de mirare c? ajung În astfel de r?t?ciri felurişii sectanşi, cÎnd ei nici m?car nu au preoşie, care s? apere Înv???tura Bisericii de r?st?lm?ciri. „Ba nu!”ar zice sectanşii, „noi toşi suntem preoşie ?mp?r?tesc?, neam sfÎnt…” Dar nu sunt, nici preoşie, a?a cum nu au nici dreptate În nenum?ratele lor r?t?ciri. şi neavÎnd preoşie, nu au nici c?l?uzire. Dar de fapt, ce e cu preoşia, şi de ce nu o au? Vom afla În articole care vor urma……

Lumina Adev?rului – preot Mihai-Andrei Aldea – Editura Christiana Bucuresti 2007

(1) – S? mai spunem c? unii din adventi?ti compar? şinerea prescripşiilor alimentare ale Legii Vechi cu…postul cre?tin?! Ce leg?tur? poate fi Între cele dou?? Postul se şine NU pentru c? ar fi ceva spurcat, ci pentru, c? , exersÎnd ÎnfrÎnarea, abşinerea de la bucatele cele mai gustoase şi s?şioase, cre?tinul s? dea c?t mai mult? putere sufletului şi s? a?eze trupul În postura de supus ascult?tor fa?? de suflet, În postura care i se cuvine (desigur, de mai multe ori postul mai are şi caracter de comemorare sau doliu, lucruri care de asemenea nu au leg?tur? cu ceea ce fac adventi?tii).

Sursa: catehetica.ro


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.