versiunea moldoveneasca русская версия


Adunarea creștinilor din cartierul Dacia, orașul Fălești

Adunarea creștinilor din cartierul Dacia, orașul Fălești

20 августа 2017

Duminică, 20 august 2017, în orașul Fălești, cartierul Dacia, a avut loc adunarea creștinilor pentru construcția unei noi biserici cu hramul „Sfinții Trei Ierarhi”. Adunarea a fost convocată de preotul responsabil pentru cartierul Dacia, părintele Ioan Buciuceanu. La întrunire a fost prezenți: părintele — blagocin Oleg Fistican; primarul orașului Vladimir Rusu, dar și alte persoane care s-au implicat la primele etape ale construcției bisericii. Părintele Oleg a prezentat creștinilor o dare de seamă  

Mesajul de felicitare al ÎPS Mitropolit Vladimir, adresat PS Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, cu ocazia aniversării zilei de naștere

Mesajul de felicitare al ÎPS Mitropolit Vladimir, adresat PS Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, cu ocazia aniversării zilei de naștere

18 августа 2017

Cu ocazia aniversării a 58 de ani din ziua nașterii, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Vladimir a adresat Preasfințitului Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, un mesaj de felicitare, în care se menționează: „Preasfinția Voastră, în zi de sărbătoare, ne îndreptăm către Dumneavoastră cele mai luminoase gânduri și cele mai sincere urări de bine.  

Felicitare pentru Preasfințitul Marchel cu prilejul aniversării zilei de naștere.

Felicitare pentru Preasfințitul Marchel cu prilejul aniversării zilei de naștere.

17 августа 2017

Prea Sfinţiei Sale, Prea Sfinţitului MARCHEL, Episcop de Bălţi şi Făleşti. Prea Sfințite Stăpîne, primiți coordiale felicitări prilejuite Zilei de naștere a Prea Sfinției Voastre. Rugăm pe Bunul Dumnezeu să Vă dăruiască sănătate, pace și bucurii duhovnicești. Harul Sfîntului Duh să Vă dea puteri de a lucra în ogorul Domnului spre înflorirea Bisericii lui Hristos. Întru mulți și fericiți ani, Stăpîne. Cu dragoste și respect, administrația Eparhiei de Bălți și Fălești.  

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul zilei de naștere.

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul zilei de naștere.

17 августа 2017

Înalt Prea Sfințite Stăpîne Mitropolit Vladimir, primiți, rogu-Vă, cele mai sincere felicitări, prilejuite de ziua nașterii Dvs. Fie ca Bunul nostru Dumnezeu să Vă aibă în nemijlocita Sa apropiere de acum și pînă-n veac. La mulți ani, Stăpîne! Cu stimă Episcopul Marchel.  

Preasfințitul Marchel a participat la slujba praznicală cu prilejul jubileului celor 50 de ani de la naștere a arhimandritului Nicolae Roșca

Preasfințitul Marchel a participat la slujba praznicală cu prilejul jubileului celor 50 de ani de la naștere a arhimandritului Nicolae Roșca

16 августа 2017

Ziua de miercuri, 16 august 2017, a fost una semnificativă pentru duhovnicul — administrator al mănăstirii Ciuflea, PC Nicolae Roșca și anume celebrarea celor 50 de ani de la naștere. La slujba festivă au participat toți ierarhii Bisericii Ortodoxe din Moldova, un impunător sobor de preoți și diaconi, numeroși credincioși dornici de a se ruga alături de soborul arhieresc și preoțesc.  

Armele credinței.

Armele credinței.

12 августа 2017

Cine, iubiţii mei, cine nu vrea pacea? Toată lumea iubeşte pacea. Şi desigur atunci când îi lipseşte, atunci mai mult o caută. Dar, din nefericire, în pofida iubirii omenirii întregi pentru pace, lumea de multe ori a încercat – şi încă încearcă – focul războiului. Interese materiale şi egoisme omeneşti împing orbeşte spre catastrofă. Două războaie mondiale şi nenumărate alte războaie locale au împrăştiat şi împrăştie groază. Cei ce au trăit astfel de zile doresc ca ele să nu se mai întoarcă niciodată. Oameni iubitori de linişte, care în pofida voinţei... 

Ghicitori pentru școala duminicală

Ghicitori pentru școala duminicală

5 августа 2017

GHICITOAREA NR. 1 Nascatoare Preacurata Odraslita-ntre evrei, Ioachim ii fuse tata, Iara Ana mama ei. R:  

În starea în care te vei afla, întru aceia te voi judeca

În starea în care te vei afla, întru aceia te voi judeca

31 июля 2017

Sa nu te deznadajduiesti omule, nici sa nu te departezi de rugaciuni, ci sa mergi la biserica. Pacatos fiind, roaga-te cu suspine, lui Dumnezeu si-ti va da tie iubirea Sa de oameni si iertare de pacatele tale. Dar, daca vei deznnadajdui, nevrand sa vii la pocainta, apoi, te dai, pe tine insuti, in stapanirea satanei. Sau, daca, indoindu-te, nu mergi la pocainta, faci impiedicare dumnezeiescului dar,  

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul serbării ocrotitorului ceresc

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul serbării ocrotitorului ceresc

27 июля 2017

Înalt Preasfințite Stăpîne, primiți, rogu-vă, un sincer “LA MULȚI ANI!” în această zi, cînd Sfînta Biserică prăznuiește pomenirea acoperitorului Dvs. ceresc – Sfîntul Întocmai cu Apostolii cneaz Vladimir. Vă doresc ca în această și în orice altă zi să vă aibă Dumnezeu în pază Sa cea sfîntă, să Vă înzestreze cu daruri cerești, călăuzindu-Vă spre Împărăția Lui cea veșnică. Cu fiesc respect – episcopul Marchel  

Orbirea duhovnicească

Orbirea duhovnicească

22 июля 2017

Cine îşi dă seama de orbirea sa duhovnicească încetează a mai nădăjdui în sine şi în dreptatea sa şi, asemenea Prorocului David, strigă: „Doamne! deschide ochii mei, şi voi pricepe minunile din legea Ta” (Psalm 118, 18). Cel orb cu trupul îşi cunoaşte nenorocirea prin mijlocirea minţii – însă cine va putea încredinţa sufletul că este orb duhovniceşte? Cel orb cu trupul nu îşi iubeşte starea, însă cel orb duhovniceşte îşi iubeşte, de obicei, întunericul. Cel orb cu trupul iubeşte şi năzuieşte lumina cea materială, însă pentru cel orb cu duhul lumina... 

Seminar metodic la liceul G.Co?buc din Bălţi

Azi, 7 martie 2013, Prea Sfinţitul Marchel a participat la seminarul de instruire al profesorilor de Religie din municipiul Bălţi. Aceasta fiind al doilea grup de profesori, care urmeaz? s? finalizeze ciclul de inişiere În tainele Ortodoxiei. În prima parte a seminarului, Prea Sfinţitul a şinut un referat despre cea de-a treia virtute teologic? — «Dragostea cre?tineasc? şi roadele ei». Partea a doua a fost cea a dialogului. Iat? c?teva Întreb?ri adresate, care sper s? v? motiveze s? studiaşi mai s?rguincios diferite fr?mÎnt?ri ale elevilor. Deci Întreb?rile au fost lansate inişial de elevi — profesorilor, iar profesorii la rÎndul lor — episcopului.

  1. Cum s? explic?m copiilor pe În?elesul lor ce se Înt?mpl? cu sufletul dup? moarte?
  2. Elevii s-au mai interesat de pozişia cre?tin? despre teoria reÎncarn?rii şi a clon?rii.
  3. Cum s? În?elegem expresia: «mulţume?te-i Domnului şi pentru boal?»?
  4. Cum explic?m noşiunea blestemelor?

Vl?dica a acordat mult? atenşie Întreb?rilor, În special la cea de-a treia. A spus o pild? din Pateric, exact istorioara din filmule?ul de mai jos.

Dragostea cre?tineasc? şi roadele ei

Stimaşi cre?tini şi viitori lumin?tori Întru sacralitate ai cugetului copiilor no?tri!

 

 

Dac? dragostea, În sensul Îngust al acestui cuvÎnt, Înseamn? exprimarea sentimentului de afecşiune pentru cineva sau ceva, atunci exprimarea sentimentului dragostei cre?tine?ti, pe lÎng? cele menşionate, mai Înglobeaz? şi pl?cuta obligaşiune fa?? de Dumnezeu şi fa?? de semenii no?tri care poart? chipul şi asemÎnarea dumnezeiasc?.

şi a?a cum sentimentul dragostei poart? caracter intim, adeseori exprimat prin cuvinte şi acşiuni adresate unei persoane concrete, tot a?a şi dragostea cre?tineasc? ?şi poart? intimitatea-i deosebit?, exprimat? În rug?ciuni şi acşiuni filantropice În numele şi Întru slava lui Dumnezeu, spre binele uneia sau mai multor persoane sau În numele unei cauze comune.

Dragostea cre?tineasc? se mai nume?te iubire cre?tineasc? sau dumnezeiasc?. Ea este adresat? lui Dumnezeu şi variatelor creaşii dumnezeieşti, cununa c?rora este omul.

Dumnezeu, care, În afar? de p?cat, e Întru totul asemenea nou?, oamenilor, este purt?tor de aceleaşi sentimente de dragoste care, deşi sÎnt necunoscute, nep?trunse pÎn? la cap?t de noi, adeseori le petrecem pentru c? se v?desc În acşiuni m?re?e. şi pentru c? aceste acşiuni sÎnt mult superioare m?rginitelor putin?e omene?ti, lumea le-a numit minuni dumnezeieşti. De exemplu:

  • din dragoste fa?? de omul c?zut În p?cat Dumnezeu, ”la plinirea vremei” (Galat. 4.4), se Înome?te. Cel care nu este str?mtorat nici În spaşiu şi nici În timp se ?mbrac? În hotarele trupe?ti;
  • marea iubire a lui Dumnezeu fa?? de f?ptura mşinilor Lui — omul, ?l urc? pe Hristos pe cruce, ?l coboar? apoi În iad s? elibereze pe cei şinuşi În robia p?catului, ca, mai apoi, s? urce firea omeneasc? la cer, a?ezÎndu-o de-a dreapta P?rintelui S?u ceresc.

De asemenea sacrificiu este capabil doar numai Atotputernicul Dumnezeu. Generatorul acestei jertfe este dragostea, ea fiind firea lui Dumnezeu. Ascultaşi ce spune evanghelistul: „Dumnezeu este dragoste. Cel ce petrece În dragoste petrece În Dumnezeu” (Mat…).

şi dac? Creatorul nostru – Dumnezeu pe care-L m?rturisim drept P?rintele nostru „care este În ceruri” ne-a l?sat porunc? s? ne iubim unul pe altul cu dragoste cre?tineasc? (Ioan 13.34), aceasta fiind temelia coexisten?ei noastre paÎnice pe acest pămînt, haideşi s? vedem de ce este vrednic şi capabil omul care respect? Înv???tura Tat?lui ceresc şi se Îngrije?te mult pentru dragostea cre?tineasc?.

Dar aceasta o vom face numai dup? ce definim pe În?elesul tuturor ce Înseamn? dragostea cre?tineasc?.

Pentru c? vorbim despre firea lui Dumnezeu care este dragostea, pentru c? atingem cu buzele (daşi-mi temei s? cred c? şi cu inima o atingem) aceast? noşiune sfÎnt? rostind-o, fiind, În acelaşi timp, şi starea În care permanent se afl? Dumnezeu, şi pentru a exclude oricare abatere de la acest adev?r axiomatic, este bine s? apel?m la experien?a Sfinţilor P?rinşi care „au gustat şi au v?zut c? bun este domnul” (Ps….)

A?a deci, ilustrul t?lcuitor al Sfintelor Scripturi – Sf. Ioan Gur? de aur reduce starea dragostei cre?tine?ti la starea sufletului omului care e incompatibil? cu ura şi cu mÎnia. Altfel fiind spus, dragostea cre?tineasc? d? na?tere iert?rii, instaureaz? atmosfera paÎnic?, Încurajeaz? omul În fa?a greut?şilor şi, de ce nu, vede şi percepe just frumuse?ea culorilor vieşii, ceea ce nu putem spune despre omul mÎnios, omul Înrşit. Vicle?ugul, minciuna şi r?utatea omului v?desc, mai Întşi, lipsa dragostei cre?tine?ti. Sf. Pavel spune: „Dac? dragoste nu am, nimic nu sÎnt” (I Corint. 13.2). desfăşurÎnd gÎndul Apostolului Pavel, putem spune c? cel care are dragoste cre?tineasc? are tot.

A?a deci, cercetÎnd Sf. Scriptur?, p?trunzÎnd În esen?a Înv???turilor Sfinţilor P?rinşi, În?elegem c? dragostea cre?tineasc? este piatra de temelie a convie?uirii fr??e?ti, paÎnice. Dragostea cre?tineasc? este consisten?a vieşii omului, este volumul care completeaz? sfera. Dragostea cre?tineasc? este cea mai trebuincioas? facultate a sufletului, pe cÎnd lipsa ei ne Înstrşineaz? de Dumnezeu, provocÎnd cele mai mari nenorociri.

S? revenim la calit?şile omului care se Îngrije?te de dragostea cre?tineasc? ceea ce Înseamn? dragostea de Dumnezeu, mai Întşi, dar, În acelaşi timp, Înseamn? şi dragoste, respect fa?? de semenii no?tri.

Omul Îndr?gostit de Dumnezeu este urm?rit de … fric?. Dragostea de Dumnezeu produce fric?. Doar la prima vedere pare a fi un paradox, pentru c? omul iubitor de Dumnezeu se teme de p?cat. Se teme s? nu Încalce poruncile dumnezeieşti.

Apare fireasca Întrebare: cum pot convie?ui al?turi dou? sentimente antipodice – frica şi dragostea? Vorba e c? frica de Dumnezeu se deosebe?te radical de frica trşit? de om În fa?a unui pericol. Dumnezeu este Pacea, este Dragostea, este Izvorul binelui şi al frumosului şi nicidecum nu este pericol. Cel care-L iube?te pe Dumnezeu respect? poruncile Lui şi, dac? le Încalc?, se teme de p?cat – lucru firesc. Pentru c? nerespectarea Legii dumnezeieşti duce la Înstrşinare de Dumnezeu. Omul În?elept evit? acest lucru. Faptele bune, dragostea cre?tineasc?, În deosebi, ?l apropie pe om de Dumnezeu, chiar ?l Înrude?te cu El. Pe cÎnd p?catul ?l Îndep?rteaz? pe om de Dumnezeu.

Dragostea cre?tineasc? ?l Încurajeaz? pe om la fapte nobile, m?re?e. În numele dragostei dumnezeieşti sau Înscris cele mai str?lucite pagini În istoria omenirii. E suficient s? ne amintim de faptele cre?tine?ti ale b??tinaşilor acestor locuri din anii grei de ocupaşie fascist?. C?şi evrei (şi nu numai evrei) şi-au p?strat via?a, fiind ascunşi prin casele buneilor no?tri şi, În a?a fel, fiind salvaşi de cruzimea celor care le c?utau peirea. C?şi drumeşi necunoscuşi, strşini, r?t?cişi, bolnavi, nenorocişi şi-au g?sit ad?post peste noapte, hran? şi haine În casele tupilate, Încovoiate de povara anilor, dar calde şi primitoare cum nu se mai poate ale str?bunilor no?tri! Toate acestea se s?v?r?eau cu dragoste cre?tineasc?.

La aceast? tem? am putea vorbi mult şi f?r? s? apel?m la vieşile Sfinţilor P?rinşi, care au intrat În veÎnicie, pentru c? au avut la temelia existen?ei lor chiar de la Începuturi dragostea cre?tineasc?.

Întreaga fiin?? a omului, sufletul, duhul lui dşinuiesc În timp numai şi numai prin dragoste dumnezeiasc?. Iat? ce spune despre aceasta SfÎntul Pavel: „Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, Îndelung?-r?bdarea, bunătatea, facerea de bine, credin?a, blÎnde?ea, ÎnfrÎnarea, cur?şia; ?mpotriva unora ca acestea nu este lege” (Galateni 5,22-23).

şi pentru c? v? vorbesc despre dragostea cre?tineasc?, numind-o temelia cumsec?deniei vieşii noastre, este bine, cred eu, s? menţionăm m?car unele din roadele ei. şi pentru c? la acest capitol am putea vorbi la nesf?rşit, c?ci dragostea cre?tineasc?, pe bună dreptate Înseamn? totul, În acest sens, Dragostea este Dumnezeu şi Dumnezeu este Dragoste, iar noi, simplii muritori mai puşin ?tiutori (gÎndul mi se Îndreapt? spre mine, În primul rÎnd) ne vom referi doar la unele din aceste roade, se prea poate, cele mai Însemnate:

  • Dragostea este r?d?cina tututor bunăt?şilor.
  • Dragostea este calea cea dreapt?, cea paÎnic?.
  • Dragostea este des?v?rşirea bunului sim? şi a frumosului.
  • Dragostea este plinirea poruncilor dumnezeieşi.
  • Dragostea este stim?, este recuno?tin?? şi cinstire.
  • Dragostea este credin??, credincioşie, socoteal? şi m?sur?.
  • Dragostea este dezr?d?cinarea urii, iuşimii şi altor r?ut?şi.
  • Dragostea este ceea ce na?te bunăvoin?a, ?mp?carea şi lini?tea.
  • Dragostea se na?te din virtuşi şi totodat? d? na?tere virtuşilor.
  • Dragostea se Înmul?e?te prin fapte de credin?? şi se r?ce?te pe m?sura dep?rt?rii omului de Dumnezeu.

Hristos MÎntuitorul spune: „Din pricina Înmulşirii f?r?delegii, iubirea multora se va r?ci” (Mt.24,12).

În final, ce-ar mai fi de spus? Cinste?te pe aproapele t?u şi vei avea parte de Dumnezeu. Dar numai r?spunzÎndu-i la dragostea Lui cu dragostea ta cre?tineasc?, fire?te.


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.