versiunea moldoveneasca русская версия


Duminica învierii fiicei lui Iair.

Duminica învierii fiicei lui Iair.

18 ноября 2017

Evanghelia de astăzi ni-l prezintă pe Iair, conducătorul sinagogii din Capernaum, a cărui fiică, în vârstă de 12 ani, se îmbolnăvise. Încrezător în darul supranatural al lui Iisus din Nazaret, Îl roagă să-l ajute. Domnul, receptiv la durerea tatălui, intervine în grabă, redând viaţa fiicei sale, care între timp murise.De la căderea strămoşilor noştri în păcat „nimeni nu poate să scape de la moarte, nici să plătească lui Dumnezeu preţ de răscumpărare” (Ps. 48, 7). De aceea, noi trebuie să fim totdeauna pregătiţi pentru ziua morţii noastre,  

Îngerul și ceapa

Îngerul și ceapa

10 ноября 2017

În Frații Karamazov este o istorioară populară despre o femeie în vârstă care nu trăia în chip plăcut lui Dumnezeu și de aceea după moarte a ajuns într-un lac de foc. Îngerul ei păzitor se străduia să facă tot ce putea ca să o ajute. Dar singura faptă bună pe care își amintea că o făcuse această femeie, era faptul că dăduse cândva o ceapă din grădină unei cerșetoare.  

Zi de hram în cinstea sfântului Dimitrie

Zi de hram în cinstea sfântului Dimitrie

9 ноября 2017

Miercuri, 8 noiembrie 2017 pomenirea sfântului mare mucenic Dimitrie a fost o sărbătoare deosebită pentru comunitățile care își serbează hramul. Cu această ocazie felicităm toți omagiaţii care poartă frumosul nume al sfântului Dimitrie, dar mai ales creştinii şi preoţii din eparhia noastră, care au ca hram  

Ce este iadul?

Ce este iadul?

4 ноября 2017

“…. ca să nu vină şi ei în acest loc de chin” (Luca 16,28). EXISTĂ O ALTĂ LUME? Iată, iubiţii mei, uriaşa întrebare pe care o pune astăzi Sfânta Evanghelie. M-am dus odată într-un sat şi acolo m-au întrebat: Cine a venit din lumea cealaltă? Oare a înviat cineva, ca să ne spună ce se întâmplă dincolo?… Dar ce credeţi, cei care cer să vadă un mort înviind, şi dacă acesta va învia, îl vor crede? Mă îndoiesc. Nu neg faptul că nu este o mică dovadă învierea unui mort. Dar există alta şi mai puternică. Şi mii de morţi să învieze din mormânt, nu... 

De ce botezăm pruncii?

De ce botezăm pruncii?

3 ноября 2017

Unii obiectează cu întrebarea “Cum poate un prunc sa creada si sa se boteze ?” Sigur ca la prima vedere, expresii ca “pocaieste-te si boteaza-te”, sau “crede si boteaza-te” pot da impresia ca numai adultii se pot boteza. Greseala acestui mod de a gandi nu consta în faptul ca un adult trebuie sa creada inainte de a se boteza, ci în aplicarea în cazul pruncilor unei porunci adresata adultilor. Biblia nu a fost scrisa pentru prunci, ei fiind în grija parintilor, care pot auzi, întelege si crede. În plus, mai trebuie facuta o distinctie importanta între botezul copilului si cel... 

Slujbă arhierească în satul Rădoaia, raionul Sîngerei

Slujbă arhierească în satul Rădoaia, raionul Sîngerei

31 октября 2017

Marți, 31 octombrie 2017, când facem pomenirea sfântului Apostol și Evanghelist Luca, Preasfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, alături de un sobor impunător de preoți a liturghisit în biserica Înălțarea Domnului din satul Rădoaia, raionul Sîngerei. De la mic la mare s-au bucurat de sărbătoare, sfîntul locaș devenind neîncăpător. După sfânta Liturghie a urmat Te-deum de mulțumire, pentru binefacerile primite de la Dumnezeu. În semn de recunoștință din partea Chiriarhului  

Evanghelia semănătorului

Evanghelia semănătorului

28 октября 2017

De ce ia diavolul sămânţa din inimile oamenilor? O spune Domnul: „Ca nu cumva, crezând, să se mântuiască”. Se vede preabine de aici că, credinţa în cuvântul lui Dumnezeu e temeiul şi rădăcina mântuirii noastre. Cine nu păstrează cuvântul lui Dumnezeu — şi nimic altceva decât cuvântul lui Dumnezeu — în inima sa, nu poate să se mântuiască. Asupra inimii neîncălzite de cuvântul lui Dumnezeu stă la pândă diavolul, ca să fure. Fericit cel ce păstrează cuvântul lui Dumnezeu în inima sa ca pe bunul cel mai de preţ, nelăsând nici oameni, nici demoni să calce... 

Hramul bisericii din Măgureanca

Hramul bisericii din Măgureanca

27 октября 2017

Parohia ortodoxă din s.Măgureanca, r.Fălești își sărbătoreşte astăzi hramul cinstind-o pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. Toate sărbătorile sunt importante, dar sărbătoarea Sfintei Parascheva ași dori să fie mai mult în atenţia şi în sufletul poporului nostru dreptcredincios. Şi aceasta datorită faptului că sfintele ei moaşte de mai bine de 300 de ani onorează pământul acesta binecuvântat de Dumnezeu şi întărește credința în sufletele tuturor celor ce cu fruntea plecată pe marginea raclei ei îi cer ajutorul.  

Te slăvesc pe Tine, Părinte, căci ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor.

Te slăvesc pe Tine, Părinte, căci ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor.

19 октября 2017

«Dumnezeu se înțelege mai ușor cu copiii mici, că cei mici au suflet mai încăpător. La oamenii mari e o înghesuială de rele că nici n-ai unde să stai.» (10 ani) «Călugării nu sunt așa de vorbăreți pentru că dacă îl lasă pe Dumnezeu să le vorbească toată ziua, ei s-au obișnuit să tacă mult, ca să-L asculte, că nu pot să-L întrerupă tocmai pe Dumnezeu.» (8 ani)  

Liturghia sobornicească din satul Viișoara

Liturghia sobornicească din satul Viișoara

12 октября 2017

Joi, 12 octombrie 2017, părintele-blagocin Victor Guleac a convocat clerul din circumscripție pentru a sluji sfânta Liturghie în biserica „Sf.Arh.Mihail și Gavriil” din satul Viișoara, raionul Glodeni. A devenit deja o tradițe pentru preoții din raionul Glodeni de a coliturghisi lunar și de a catehiza enoriașii, pentru a-i întări duhovnicește în lupta cu viciile, cu nepăsarea, cu sectele și cu toate provocările veacului de acum. Demn de remarcat este și faptul că cu acest prilej au fost expuse spre închinare cele mai reprezentative icoane din raionul Glodeni. Preoții... 

Seminar metodic la liceul G.Co?buc din Bălţi

Azi, 7 martie 2013, Prea Sfinţitul Marchel a participat la seminarul de instruire al profesorilor de Religie din municipiul Bălţi. Aceasta fiind al doilea grup de profesori, care urmeaz? s? finalizeze ciclul de inişiere În tainele Ortodoxiei. În prima parte a seminarului, Prea Sfinţitul a şinut un referat despre cea de-a treia virtute teologic? — «Dragostea cre?tineasc? şi roadele ei». Partea a doua a fost cea a dialogului. Iat? c?teva Întreb?ri adresate, care sper s? v? motiveze s? studiaşi mai s?rguincios diferite fr?mÎnt?ri ale elevilor. Deci Întreb?rile au fost lansate inişial de elevi — profesorilor, iar profesorii la rÎndul lor — episcopului.

  1. Cum s? explic?m copiilor pe În?elesul lor ce se Înt?mpl? cu sufletul dup? moarte?
  2. Elevii s-au mai interesat de pozişia cre?tin? despre teoria reÎncarn?rii şi a clon?rii.
  3. Cum s? În?elegem expresia: «mulţume?te-i Domnului şi pentru boal?»?
  4. Cum explic?m noşiunea blestemelor?

Vl?dica a acordat mult? atenşie Întreb?rilor, În special la cea de-a treia. A spus o pild? din Pateric, exact istorioara din filmule?ul de mai jos.

Dragostea cre?tineasc? şi roadele ei

Stimaşi cre?tini şi viitori lumin?tori Întru sacralitate ai cugetului copiilor no?tri!

 

 

Dac? dragostea, În sensul Îngust al acestui cuvÎnt, Înseamn? exprimarea sentimentului de afecşiune pentru cineva sau ceva, atunci exprimarea sentimentului dragostei cre?tine?ti, pe lÎng? cele menşionate, mai Înglobeaz? şi pl?cuta obligaşiune fa?? de Dumnezeu şi fa?? de semenii no?tri care poart? chipul şi asemÎnarea dumnezeiasc?.

şi a?a cum sentimentul dragostei poart? caracter intim, adeseori exprimat prin cuvinte şi acşiuni adresate unei persoane concrete, tot a?a şi dragostea cre?tineasc? ?şi poart? intimitatea-i deosebit?, exprimat? În rug?ciuni şi acşiuni filantropice În numele şi Întru slava lui Dumnezeu, spre binele uneia sau mai multor persoane sau În numele unei cauze comune.

Dragostea cre?tineasc? se mai nume?te iubire cre?tineasc? sau dumnezeiasc?. Ea este adresat? lui Dumnezeu şi variatelor creaşii dumnezeieşti, cununa c?rora este omul.

Dumnezeu, care, În afar? de p?cat, e Întru totul asemenea nou?, oamenilor, este purt?tor de aceleaşi sentimente de dragoste care, deşi sÎnt necunoscute, nep?trunse pÎn? la cap?t de noi, adeseori le petrecem pentru c? se v?desc În acşiuni m?re?e. şi pentru c? aceste acşiuni sÎnt mult superioare m?rginitelor putin?e omene?ti, lumea le-a numit minuni dumnezeieşti. De exemplu:

  • din dragoste fa?? de omul c?zut În p?cat Dumnezeu, ”la plinirea vremei” (Galat. 4.4), se Înome?te. Cel care nu este str?mtorat nici În spaşiu şi nici În timp se ?mbrac? În hotarele trupe?ti;
  • marea iubire a lui Dumnezeu fa?? de f?ptura mşinilor Lui — omul, ?l urc? pe Hristos pe cruce, ?l coboar? apoi În iad s? elibereze pe cei şinuşi În robia p?catului, ca, mai apoi, s? urce firea omeneasc? la cer, a?ezÎndu-o de-a dreapta P?rintelui S?u ceresc.

De asemenea sacrificiu este capabil doar numai Atotputernicul Dumnezeu. Generatorul acestei jertfe este dragostea, ea fiind firea lui Dumnezeu. Ascultaşi ce spune evanghelistul: „Dumnezeu este dragoste. Cel ce petrece În dragoste petrece În Dumnezeu” (Mat…).

şi dac? Creatorul nostru – Dumnezeu pe care-L m?rturisim drept P?rintele nostru „care este În ceruri” ne-a l?sat porunc? s? ne iubim unul pe altul cu dragoste cre?tineasc? (Ioan 13.34), aceasta fiind temelia coexisten?ei noastre paÎnice pe acest pămînt, haideşi s? vedem de ce este vrednic şi capabil omul care respect? Înv???tura Tat?lui ceresc şi se Îngrije?te mult pentru dragostea cre?tineasc?.

Dar aceasta o vom face numai dup? ce definim pe În?elesul tuturor ce Înseamn? dragostea cre?tineasc?.

Pentru c? vorbim despre firea lui Dumnezeu care este dragostea, pentru c? atingem cu buzele (daşi-mi temei s? cred c? şi cu inima o atingem) aceast? noşiune sfÎnt? rostind-o, fiind, În acelaşi timp, şi starea În care permanent se afl? Dumnezeu, şi pentru a exclude oricare abatere de la acest adev?r axiomatic, este bine s? apel?m la experien?a Sfinţilor P?rinşi care „au gustat şi au v?zut c? bun este domnul” (Ps….)

A?a deci, ilustrul t?lcuitor al Sfintelor Scripturi – Sf. Ioan Gur? de aur reduce starea dragostei cre?tine?ti la starea sufletului omului care e incompatibil? cu ura şi cu mÎnia. Altfel fiind spus, dragostea cre?tineasc? d? na?tere iert?rii, instaureaz? atmosfera paÎnic?, Încurajeaz? omul În fa?a greut?şilor şi, de ce nu, vede şi percepe just frumuse?ea culorilor vieşii, ceea ce nu putem spune despre omul mÎnios, omul Înrşit. Vicle?ugul, minciuna şi r?utatea omului v?desc, mai Întşi, lipsa dragostei cre?tine?ti. Sf. Pavel spune: „Dac? dragoste nu am, nimic nu sÎnt” (I Corint. 13.2). desfăşurÎnd gÎndul Apostolului Pavel, putem spune c? cel care are dragoste cre?tineasc? are tot.

A?a deci, cercetÎnd Sf. Scriptur?, p?trunzÎnd În esen?a Înv???turilor Sfinţilor P?rinşi, În?elegem c? dragostea cre?tineasc? este piatra de temelie a convie?uirii fr??e?ti, paÎnice. Dragostea cre?tineasc? este consisten?a vieşii omului, este volumul care completeaz? sfera. Dragostea cre?tineasc? este cea mai trebuincioas? facultate a sufletului, pe cÎnd lipsa ei ne Înstrşineaz? de Dumnezeu, provocÎnd cele mai mari nenorociri.

S? revenim la calit?şile omului care se Îngrije?te de dragostea cre?tineasc? ceea ce Înseamn? dragostea de Dumnezeu, mai Întşi, dar, În acelaşi timp, Înseamn? şi dragoste, respect fa?? de semenii no?tri.

Omul Îndr?gostit de Dumnezeu este urm?rit de … fric?. Dragostea de Dumnezeu produce fric?. Doar la prima vedere pare a fi un paradox, pentru c? omul iubitor de Dumnezeu se teme de p?cat. Se teme s? nu Încalce poruncile dumnezeieşti.

Apare fireasca Întrebare: cum pot convie?ui al?turi dou? sentimente antipodice – frica şi dragostea? Vorba e c? frica de Dumnezeu se deosebe?te radical de frica trşit? de om În fa?a unui pericol. Dumnezeu este Pacea, este Dragostea, este Izvorul binelui şi al frumosului şi nicidecum nu este pericol. Cel care-L iube?te pe Dumnezeu respect? poruncile Lui şi, dac? le Încalc?, se teme de p?cat – lucru firesc. Pentru c? nerespectarea Legii dumnezeieşti duce la Înstrşinare de Dumnezeu. Omul În?elept evit? acest lucru. Faptele bune, dragostea cre?tineasc?, În deosebi, ?l apropie pe om de Dumnezeu, chiar ?l Înrude?te cu El. Pe cÎnd p?catul ?l Îndep?rteaz? pe om de Dumnezeu.

Dragostea cre?tineasc? ?l Încurajeaz? pe om la fapte nobile, m?re?e. În numele dragostei dumnezeieşti sau Înscris cele mai str?lucite pagini În istoria omenirii. E suficient s? ne amintim de faptele cre?tine?ti ale b??tinaşilor acestor locuri din anii grei de ocupaşie fascist?. C?şi evrei (şi nu numai evrei) şi-au p?strat via?a, fiind ascunşi prin casele buneilor no?tri şi, În a?a fel, fiind salvaşi de cruzimea celor care le c?utau peirea. C?şi drumeşi necunoscuşi, strşini, r?t?cişi, bolnavi, nenorocişi şi-au g?sit ad?post peste noapte, hran? şi haine În casele tupilate, Încovoiate de povara anilor, dar calde şi primitoare cum nu se mai poate ale str?bunilor no?tri! Toate acestea se s?v?r?eau cu dragoste cre?tineasc?.

La aceast? tem? am putea vorbi mult şi f?r? s? apel?m la vieşile Sfinţilor P?rinşi, care au intrat În veÎnicie, pentru c? au avut la temelia existen?ei lor chiar de la Începuturi dragostea cre?tineasc?.

Întreaga fiin?? a omului, sufletul, duhul lui dşinuiesc În timp numai şi numai prin dragoste dumnezeiasc?. Iat? ce spune despre aceasta SfÎntul Pavel: „Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, Îndelung?-r?bdarea, bunătatea, facerea de bine, credin?a, blÎnde?ea, ÎnfrÎnarea, cur?şia; ?mpotriva unora ca acestea nu este lege” (Galateni 5,22-23).

şi pentru c? v? vorbesc despre dragostea cre?tineasc?, numind-o temelia cumsec?deniei vieşii noastre, este bine, cred eu, s? menţionăm m?car unele din roadele ei. şi pentru c? la acest capitol am putea vorbi la nesf?rşit, c?ci dragostea cre?tineasc?, pe bună dreptate Înseamn? totul, În acest sens, Dragostea este Dumnezeu şi Dumnezeu este Dragoste, iar noi, simplii muritori mai puşin ?tiutori (gÎndul mi se Îndreapt? spre mine, În primul rÎnd) ne vom referi doar la unele din aceste roade, se prea poate, cele mai Însemnate:

  • Dragostea este r?d?cina tututor bunăt?şilor.
  • Dragostea este calea cea dreapt?, cea paÎnic?.
  • Dragostea este des?v?rşirea bunului sim? şi a frumosului.
  • Dragostea este plinirea poruncilor dumnezeieşi.
  • Dragostea este stim?, este recuno?tin?? şi cinstire.
  • Dragostea este credin??, credincioşie, socoteal? şi m?sur?.
  • Dragostea este dezr?d?cinarea urii, iuşimii şi altor r?ut?şi.
  • Dragostea este ceea ce na?te bunăvoin?a, ?mp?carea şi lini?tea.
  • Dragostea se na?te din virtuşi şi totodat? d? na?tere virtuşilor.
  • Dragostea se Înmul?e?te prin fapte de credin?? şi se r?ce?te pe m?sura dep?rt?rii omului de Dumnezeu.

Hristos MÎntuitorul spune: „Din pricina Înmulşirii f?r?delegii, iubirea multora se va r?ci” (Mt.24,12).

În final, ce-ar mai fi de spus? Cinste?te pe aproapele t?u şi vei avea parte de Dumnezeu. Dar numai r?spunzÎndu-i la dragostea Lui cu dragostea ta cre?tineasc?, fire?te.


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.