versiunea moldoveneasca русская версия


Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

19 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în satul Cuhnesti, raionul Glodeni a avut loc festivalul concurs raional al cântecului sacru pascal cu genericul „SUB LUMINA ÎNVIERII”. Evenimentul a fost organizat de consiliul raional și secția Cultură din Glodeni, primăria și biserica din Cuhnești, în parteneriat cu protoieria Glodeni. Colectivele corale au adus jertfă de laudă, prin care L-au slavit pe Mielul Blând, Mântuitorul și Salvatorul omenirii. Printre cele mai onorabile coruri s-a remarcat corul de preoți ai blagociniei Glodeni, dar și corul select al orașului Dorohoi. La final au fost... 

Festivalul pascal din satul Chetriș

Festivalul pascal din satul Chetriș

18 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în frumoasa curte a bisericii „Sf.Ier.Nicolae” din satul Chetriș, raionul Fălești s-a petrecut festivalul pascal al blagociniei Fălești 2, cu genericul „Cânta-voi Dumnezeului meu”, ediţia a VII-a, organizat de către Secţia raională Cultură şi Turism în colaborare cu blagocinia 2 din raionul Făleşti. Debutul evenimentului a avut loc în biserică, prin rugăciunea de binecuvântare, săvârșită de blagocinul sectorului Fălești 2 – protoiereul Oleg Fistican și parohul bisericii – protoiereul Igor Bumbac.  

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

17 апреля 2017

Ce am sărbătorit? Am serbat că Iisus Hristos a înviat, serbăm biruința, bucurându-ne ca vrăjmașul a fost învins, moartea a fost omorâtă, iadul s-a zdrobit, zapisul nostru de condamnare a fost rupt (Col.2,14), am fost grațiați (In.1,16). Suntem fericiți că însuși Împăratul nostru ne-a îndemnat să ne bucurăm și să nu ne mai temem (Mt.28,9-10). Învierea lui Hristos nu este o simplă revenire la viața pământească, ci începutul altei vieți: viața veșnică, începutul erei eshatologice. De aceea, Biserica Ortodoxă cântă în ziua de Paști: „Prăznuim astăzi omorârea... 

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

16 апреля 2017

De sărbătoarea sărbătorilor, Învierea Domnului din morți, Preasfințitul Marchel a transmis enoriașilor catedralei, lumină din lumina focului haric. La această slujbă au participat clericii și slujitorii catedralei, dar și foarte mulți credincioși, veniți pentru a primi Lumina Sfântă, pentru a se ruga împreună cu arhipăstorul lor, pentru a se saluta mai întâi în biserică cu „Hristos a înviat”, dar și pentru a sfinți prinoasele. Particularitatea sfintei Liturghii a fost citirea ierarhică a pastoralelor: patriarhală, mitropolitană și episcopală, precum și sfințirea... 

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

15 апреля 2017

Hristos, Înviat din morți, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpînire asupra Lui. (Rom. 6.9) Iubiții mei frați și surori, să mulțumim bunului nostru Dumnezeu care L-a înviat din morți pe Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos (I Cor. 6.14), distrugînd astfel puterea purtătoare de moarte a vicleanului, ca să încolțească sîmburele nădejdii noastre spre învierea și mîntuirea sufletului omenesc, de care eram lipsiți pentru căderea strămoșilor. Învierea din morți a Mîntuitorului nostru Iisus Hristos este Taină, Lumină și Iubire negrăită, scrie Sf. Grigore Teologul:... 

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

14 апреля 2017

Vinerea Patimilor este cea mai aspră zi de post, pentru că Biserica face pomenirea răstignirii Domnului şi punerii Lui în mormânt. Evenimentul a fost retrăit vineri seara la catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”, de către Preasfinţitul Marchel, clerul şi poporul acestei catedrale. Prohodul şi înconjurarea bisericii cu sfântul epitaf au fost cele mai semnificative momente al acestei zile. Însă tristețea zilei de vineri va fi eclipsată de bucuria Învierii Domnului, care va fi sărbătorită în noaptea de Paști, la care vă chemăm pe toți.  

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

13 апреля 2017

În seara din Joia Patimilor, în bisericile ortodoxe se oficiază o slujbă deosebit de sobră și umilă. Sentimentul de tristețe este aprofundat prin citirea celor 12 Evanghelii, în care se amintește despre suferința Mântuitorului, despre pătimirea Sa, despre umilirea, biciuirea, moartea pe cruce și îngroparea Lui. Aceste ultime evenimente din viața pământească a Domnului nostru Iisus Hristos au fost trăite intens  

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

10 апреля 2017

În perioada 2 mai – 19 mai, 2017, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, invită în special preoții-profesori de Religie la cursuri de formare continuă sau altfel spus, pentru a obține modulul psiho-pedagogic. Acest modul este obligatoriu pentru cei care predau Religia, dar este foarte util și pentru toți doritorii de formare profesională. Condiții: 1. Durata studiilor: 2 mai – 19 mai, deci 3 săptămâni (15 zile), de luni până vineri.  

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

6 апреля 2017

Joi, 6 aprilie 2017, Preasfințitul Marchel s-a deplasat la ambasada Federației Ruse din Chișinău, pentru a exprima sincere condoleanțe familiilor îndoliate, ca urmare a atacului de la metroul din Sankt Petersburg, pentru care a depus flori. Ierarhul s-a rugat pentru odihna răposaților, dar și pentru însătoșirea celor răniți.  

Seminar metodic la liceul G.Co?buc din Bălţi

Azi, 7 martie 2013, Prea Sfinţitul Marchel a participat la seminarul de instruire al profesorilor de Religie din municipiul Bălţi. Aceasta fiind al doilea grup de profesori, care urmeaz? s? finalizeze ciclul de inişiere În tainele Ortodoxiei. În prima parte a seminarului, Prea Sfinţitul a şinut un referat despre cea de-a treia virtute teologic? — «Dragostea cre?tineasc? şi roadele ei». Partea a doua a fost cea a dialogului. Iat? c?teva Întreb?ri adresate, care sper s? v? motiveze s? studiaşi mai s?rguincios diferite fr?mÎnt?ri ale elevilor. Deci Întreb?rile au fost lansate inişial de elevi — profesorilor, iar profesorii la rÎndul lor — episcopului.

  1. Cum s? explic?m copiilor pe În?elesul lor ce se Înt?mpl? cu sufletul dup? moarte?
  2. Elevii s-au mai interesat de pozişia cre?tin? despre teoria reÎncarn?rii şi a clon?rii.
  3. Cum s? În?elegem expresia: «mulţume?te-i Domnului şi pentru boal?»?
  4. Cum explic?m noşiunea blestemelor?

Vl?dica a acordat mult? atenşie Întreb?rilor, În special la cea de-a treia. A spus o pild? din Pateric, exact istorioara din filmule?ul de mai jos.

Dragostea cre?tineasc? şi roadele ei

Stimaşi cre?tini şi viitori lumin?tori Întru sacralitate ai cugetului copiilor no?tri!

 

 

Dac? dragostea, În sensul Îngust al acestui cuvÎnt, Înseamn? exprimarea sentimentului de afecşiune pentru cineva sau ceva, atunci exprimarea sentimentului dragostei cre?tine?ti, pe lÎng? cele menşionate, mai Înglobeaz? şi pl?cuta obligaşiune fa?? de Dumnezeu şi fa?? de semenii no?tri care poart? chipul şi asemÎnarea dumnezeiasc?.

şi a?a cum sentimentul dragostei poart? caracter intim, adeseori exprimat prin cuvinte şi acşiuni adresate unei persoane concrete, tot a?a şi dragostea cre?tineasc? ?şi poart? intimitatea-i deosebit?, exprimat? În rug?ciuni şi acşiuni filantropice În numele şi Întru slava lui Dumnezeu, spre binele uneia sau mai multor persoane sau În numele unei cauze comune.

Dragostea cre?tineasc? se mai nume?te iubire cre?tineasc? sau dumnezeiasc?. Ea este adresat? lui Dumnezeu şi variatelor creaşii dumnezeieşti, cununa c?rora este omul.

Dumnezeu, care, În afar? de p?cat, e Întru totul asemenea nou?, oamenilor, este purt?tor de aceleaşi sentimente de dragoste care, deşi sÎnt necunoscute, nep?trunse pÎn? la cap?t de noi, adeseori le petrecem pentru c? se v?desc În acşiuni m?re?e. şi pentru c? aceste acşiuni sÎnt mult superioare m?rginitelor putin?e omene?ti, lumea le-a numit minuni dumnezeieşti. De exemplu:

  • din dragoste fa?? de omul c?zut În p?cat Dumnezeu, ”la plinirea vremei” (Galat. 4.4), se Înome?te. Cel care nu este str?mtorat nici În spaşiu şi nici În timp se ?mbrac? În hotarele trupe?ti;
  • marea iubire a lui Dumnezeu fa?? de f?ptura mşinilor Lui — omul, ?l urc? pe Hristos pe cruce, ?l coboar? apoi În iad s? elibereze pe cei şinuşi În robia p?catului, ca, mai apoi, s? urce firea omeneasc? la cer, a?ezÎndu-o de-a dreapta P?rintelui S?u ceresc.

De asemenea sacrificiu este capabil doar numai Atotputernicul Dumnezeu. Generatorul acestei jertfe este dragostea, ea fiind firea lui Dumnezeu. Ascultaşi ce spune evanghelistul: „Dumnezeu este dragoste. Cel ce petrece În dragoste petrece În Dumnezeu” (Mat…).

şi dac? Creatorul nostru – Dumnezeu pe care-L m?rturisim drept P?rintele nostru „care este În ceruri” ne-a l?sat porunc? s? ne iubim unul pe altul cu dragoste cre?tineasc? (Ioan 13.34), aceasta fiind temelia coexisten?ei noastre paÎnice pe acest pămînt, haideşi s? vedem de ce este vrednic şi capabil omul care respect? Înv???tura Tat?lui ceresc şi se Îngrije?te mult pentru dragostea cre?tineasc?.

Dar aceasta o vom face numai dup? ce definim pe În?elesul tuturor ce Înseamn? dragostea cre?tineasc?.

Pentru c? vorbim despre firea lui Dumnezeu care este dragostea, pentru c? atingem cu buzele (daşi-mi temei s? cred c? şi cu inima o atingem) aceast? noşiune sfÎnt? rostind-o, fiind, În acelaşi timp, şi starea În care permanent se afl? Dumnezeu, şi pentru a exclude oricare abatere de la acest adev?r axiomatic, este bine s? apel?m la experien?a Sfinţilor P?rinşi care „au gustat şi au v?zut c? bun este domnul” (Ps….)

A?a deci, ilustrul t?lcuitor al Sfintelor Scripturi – Sf. Ioan Gur? de aur reduce starea dragostei cre?tine?ti la starea sufletului omului care e incompatibil? cu ura şi cu mÎnia. Altfel fiind spus, dragostea cre?tineasc? d? na?tere iert?rii, instaureaz? atmosfera paÎnic?, Încurajeaz? omul În fa?a greut?şilor şi, de ce nu, vede şi percepe just frumuse?ea culorilor vieşii, ceea ce nu putem spune despre omul mÎnios, omul Înrşit. Vicle?ugul, minciuna şi r?utatea omului v?desc, mai Întşi, lipsa dragostei cre?tine?ti. Sf. Pavel spune: „Dac? dragoste nu am, nimic nu sÎnt” (I Corint. 13.2). desfăşurÎnd gÎndul Apostolului Pavel, putem spune c? cel care are dragoste cre?tineasc? are tot.

A?a deci, cercetÎnd Sf. Scriptur?, p?trunzÎnd În esen?a Înv???turilor Sfinţilor P?rinşi, În?elegem c? dragostea cre?tineasc? este piatra de temelie a convie?uirii fr??e?ti, paÎnice. Dragostea cre?tineasc? este consisten?a vieşii omului, este volumul care completeaz? sfera. Dragostea cre?tineasc? este cea mai trebuincioas? facultate a sufletului, pe cÎnd lipsa ei ne Înstrşineaz? de Dumnezeu, provocÎnd cele mai mari nenorociri.

S? revenim la calit?şile omului care se Îngrije?te de dragostea cre?tineasc? ceea ce Înseamn? dragostea de Dumnezeu, mai Întşi, dar, În acelaşi timp, Înseamn? şi dragoste, respect fa?? de semenii no?tri.

Omul Îndr?gostit de Dumnezeu este urm?rit de … fric?. Dragostea de Dumnezeu produce fric?. Doar la prima vedere pare a fi un paradox, pentru c? omul iubitor de Dumnezeu se teme de p?cat. Se teme s? nu Încalce poruncile dumnezeieşti.

Apare fireasca Întrebare: cum pot convie?ui al?turi dou? sentimente antipodice – frica şi dragostea? Vorba e c? frica de Dumnezeu se deosebe?te radical de frica trşit? de om În fa?a unui pericol. Dumnezeu este Pacea, este Dragostea, este Izvorul binelui şi al frumosului şi nicidecum nu este pericol. Cel care-L iube?te pe Dumnezeu respect? poruncile Lui şi, dac? le Încalc?, se teme de p?cat – lucru firesc. Pentru c? nerespectarea Legii dumnezeieşti duce la Înstrşinare de Dumnezeu. Omul În?elept evit? acest lucru. Faptele bune, dragostea cre?tineasc?, În deosebi, ?l apropie pe om de Dumnezeu, chiar ?l Înrude?te cu El. Pe cÎnd p?catul ?l Îndep?rteaz? pe om de Dumnezeu.

Dragostea cre?tineasc? ?l Încurajeaz? pe om la fapte nobile, m?re?e. În numele dragostei dumnezeieşti sau Înscris cele mai str?lucite pagini În istoria omenirii. E suficient s? ne amintim de faptele cre?tine?ti ale b??tinaşilor acestor locuri din anii grei de ocupaşie fascist?. C?şi evrei (şi nu numai evrei) şi-au p?strat via?a, fiind ascunşi prin casele buneilor no?tri şi, În a?a fel, fiind salvaşi de cruzimea celor care le c?utau peirea. C?şi drumeşi necunoscuşi, strşini, r?t?cişi, bolnavi, nenorocişi şi-au g?sit ad?post peste noapte, hran? şi haine În casele tupilate, Încovoiate de povara anilor, dar calde şi primitoare cum nu se mai poate ale str?bunilor no?tri! Toate acestea se s?v?r?eau cu dragoste cre?tineasc?.

La aceast? tem? am putea vorbi mult şi f?r? s? apel?m la vieşile Sfinţilor P?rinşi, care au intrat În veÎnicie, pentru c? au avut la temelia existen?ei lor chiar de la Începuturi dragostea cre?tineasc?.

Întreaga fiin?? a omului, sufletul, duhul lui dşinuiesc În timp numai şi numai prin dragoste dumnezeiasc?. Iat? ce spune despre aceasta SfÎntul Pavel: „Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, Îndelung?-r?bdarea, bunătatea, facerea de bine, credin?a, blÎnde?ea, ÎnfrÎnarea, cur?şia; ?mpotriva unora ca acestea nu este lege” (Galateni 5,22-23).

şi pentru c? v? vorbesc despre dragostea cre?tineasc?, numind-o temelia cumsec?deniei vieşii noastre, este bine, cred eu, s? menţionăm m?car unele din roadele ei. şi pentru c? la acest capitol am putea vorbi la nesf?rşit, c?ci dragostea cre?tineasc?, pe bună dreptate Înseamn? totul, În acest sens, Dragostea este Dumnezeu şi Dumnezeu este Dragoste, iar noi, simplii muritori mai puşin ?tiutori (gÎndul mi se Îndreapt? spre mine, În primul rÎnd) ne vom referi doar la unele din aceste roade, se prea poate, cele mai Însemnate:

  • Dragostea este r?d?cina tututor bunăt?şilor.
  • Dragostea este calea cea dreapt?, cea paÎnic?.
  • Dragostea este des?v?rşirea bunului sim? şi a frumosului.
  • Dragostea este plinirea poruncilor dumnezeieşi.
  • Dragostea este stim?, este recuno?tin?? şi cinstire.
  • Dragostea este credin??, credincioşie, socoteal? şi m?sur?.
  • Dragostea este dezr?d?cinarea urii, iuşimii şi altor r?ut?şi.
  • Dragostea este ceea ce na?te bunăvoin?a, ?mp?carea şi lini?tea.
  • Dragostea se na?te din virtuşi şi totodat? d? na?tere virtuşilor.
  • Dragostea se Înmul?e?te prin fapte de credin?? şi se r?ce?te pe m?sura dep?rt?rii omului de Dumnezeu.

Hristos MÎntuitorul spune: „Din pricina Înmulşirii f?r?delegii, iubirea multora se va r?ci” (Mt.24,12).

În final, ce-ar mai fi de spus? Cinste?te pe aproapele t?u şi vei avea parte de Dumnezeu. Dar numai r?spunzÎndu-i la dragostea Lui cu dragostea ta cre?tineasc?, fire?te.


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.