versiunea moldoveneasca русская версия


Triumful Ortodoxiei asupra iconoclaștilor

Triumful Ortodoxiei asupra iconoclaștilor

24 февраля 2018

Duminica Ortodoxiei este ziua numelui Bisericii şi a credinţei noastre. Restabilirea cultului Sfintelor Icoane a fost cea mai mare minune a credinţei noastre ortodoxe, după cum arată Stihira Utreniei: „Astăzi s-a arătat zi plină de bucurie şi de veselie, ca luminează lumina dogmelor celor prea adevărate şi străluceşte Biserica lui Hristos, împodobindu-se acum cu înălţarea Sfintelor Icoane şi cu strălucirile chipurilor şi se face credincioşilor unire de Dumnezeu dăruită”. In primele veacuri creştine, Sfintele icoane  

Învățătură în duminica împăcării

Învățătură în duminica împăcării

17 февраля 2018

„Să nu întorci faţa ta de la sluga Ta; când mă necăjesc degrab mă auzi!” (PS.68,20) Cu aceste cuvinte pătrunse de durere filială, iubiţi părinţi, fraţi şi surori în Domnul, Sfânta Biserică, astăzi la dumnezeiasca slujbă de seară, se adresează către Dumnezeu. Şi fiecare dintre cei ce stau aici, fără îndoială, a simţit în inima sa aceste cuvinte ca pe o adresare personală a sa către Dumnezeu. Nu întoarce faţa Ta, milostive Doamne, de la noi! — cerem toţi. Dar această milă a lui Dumnezeu noi trebuie să o merităm.  

Mărturisirea preoților din raionul Fălești

Mărturisirea preoților din raionul Fălești

16 февраля 2018

Vineri, 17 februarie 2018, în ajunul Postului Mare, în biserica „Sf.M.Mc.Dimitrie” din orașul Fălești, sectorul Gara Feroviară, a avut loc adunarea clericilor din raionul Fălești. Întrunirea a debutat cu rugăciunile pentru mărturisirea slujitorilor altarului, săvârșită de duhovnicul circumscripției, protoiereul Vasile Rodnițchi. A fost anunțat locul desfășurării Cântului Pascal în satul Pînzăreni pentru blagocinia Fălești 1 și respectiv în satul Albineț pentru blagocinia Fălești 2. A urmat consfătuirea  

Cununie în biserica U.M. din Bălți (video).

Cununie în biserica U.M. din Bălți (video).

14 февраля 2018

Vineri, 9 februarie 2018, în biserica Unității Militare 1003 din Bălți a avut loc o adevărată sărbătoare, un eveniment deosebit, săvârșindu-se pentru prima dată o cununie în această biserică. Slujba divină a fost oficiată de protoiereul Pavel Petrov, care a spus că sfânta Liturghie a mai fost slujită, dar sfânta taină a Cununiei pentru prima dată.  

Liturghie funerară în satul Dumbrăvița

Liturghie funerară în satul Dumbrăvița

11 февраля 2018

Duminică, 11 februarie 2018, în biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Dumbrăvița, raionul Sîngerei, Preasfințitul Marchel a oficiat sfânta Liturghie și prohodul pentru adormita roaba lui Dumnezeu, Efimia Porcescu. Ajunsă la venerabila vârstă de 75 de ani, vrednica creștină Efimia Porcescu a educat și a crescut cu multă dăruire și osteneală patru copii: doi băieți, ambii slujitori ai sfântului altar,  

Când va veni Fiul Omului întru slava Sa…

Când va veni Fiul Omului întru slava Sa…

10 февраля 2018

În pildele rostite mai înainte, atunci când Hristos vorbește despre două persoane, se referă la cele două părți ale omului, cea ascultătoare și cea neascultătoare, însă acum vorbește mai pe înțelesul tuturor și cu cuvinte mai înfricoșătoare. Nu mai spune că împărăția ce va să vină se asemănă cu aceasta sau cu cealaltă, cum o făcea înainte, ci acum vorbește deschis, arătându-se pe Sine ca Fiul Omului care va veni întru slava Sa. Dacă până acum s-a arătat cum este El necinstit și batjocorit, de-acum înainte situația se schimbă. mustră, judecă și stă... 

La râul Babilonului

La râul Babilonului

3 февраля 2018

La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântați-ne nouă din cântările Sionului!“ Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine,  

Pildă despre o cioară

Pildă despre o cioară

27 января 2018

O cioara traia in padure si era absolut multumita de viata sa. Insa intr-o zi a vazut o lebada… “Aceasta lebada este atat de alba”, s-a gandit cioara. “Si eu sunt atat de neagra. Aceasta lebada trebuie sa fie cea mai fericita pasare din lume.” Cioara i-a comunicat lebedei ceea ce gandea. “De fapt”, i-a raspuns lebada. “Simteam ca sunt cea mai fericita pasare din imprejurimi pana cand am vazut un papagal care avea doua culori.  

Parastas pentru protoiereul Valeriu și preoteasa Iraida

Parastas pentru protoiereul Valeriu și preoteasa Iraida

21 января 2018

În după-amiaza zilei de duminică, 21 ianauaie 2018, cu binecuvântarea Preasfințitului Marchel, în biserica „Sfânta Treime” din satul Copăceni, raionul Sângerei, a fost oficiat un parastas întru pomenirea protoiereului Valeriu Dubenco și preoteasa Iraida. Slujba a fost săvârșită de protoiereul Maxim Guzun, blagocinul raionului Sângerei, alături de un sobor de preoți, familia îndoliată și enoriașii bisericii. Chiar dacă au trecut 40 de zile, de când nu mai sunt printre cei vii, rudelor continuă să le fie transmise mesajele de condoleanțe.  

Seminar metodic la liceul G.Co?buc din Bălţi

Azi, 7 martie 2013, Prea Sfinţitul Marchel a participat la seminarul de instruire al profesorilor de Religie din municipiul Bălţi. Aceasta fiind al doilea grup de profesori, care urmeaz? s? finalizeze ciclul de inişiere În tainele Ortodoxiei. În prima parte a seminarului, Prea Sfinţitul a şinut un referat despre cea de-a treia virtute teologic? — «Dragostea cre?tineasc? şi roadele ei». Partea a doua a fost cea a dialogului. Iat? c?teva Întreb?ri adresate, care sper s? v? motiveze s? studiaşi mai s?rguincios diferite fr?mÎnt?ri ale elevilor. Deci Întreb?rile au fost lansate inişial de elevi — profesorilor, iar profesorii la rÎndul lor — episcopului.

  1. Cum s? explic?m copiilor pe În?elesul lor ce se Înt?mpl? cu sufletul dup? moarte?
  2. Elevii s-au mai interesat de pozişia cre?tin? despre teoria reÎncarn?rii şi a clon?rii.
  3. Cum s? În?elegem expresia: «mulţume?te-i Domnului şi pentru boal?»?
  4. Cum explic?m noşiunea blestemelor?

Vl?dica a acordat mult? atenşie Întreb?rilor, În special la cea de-a treia. A spus o pild? din Pateric, exact istorioara din filmule?ul de mai jos.

Dragostea cre?tineasc? şi roadele ei

Stimaşi cre?tini şi viitori lumin?tori Întru sacralitate ai cugetului copiilor no?tri!

 

 

Dac? dragostea, În sensul Îngust al acestui cuvÎnt, Înseamn? exprimarea sentimentului de afecşiune pentru cineva sau ceva, atunci exprimarea sentimentului dragostei cre?tine?ti, pe lÎng? cele menşionate, mai Înglobeaz? şi pl?cuta obligaşiune fa?? de Dumnezeu şi fa?? de semenii no?tri care poart? chipul şi asemÎnarea dumnezeiasc?.

şi a?a cum sentimentul dragostei poart? caracter intim, adeseori exprimat prin cuvinte şi acşiuni adresate unei persoane concrete, tot a?a şi dragostea cre?tineasc? ?şi poart? intimitatea-i deosebit?, exprimat? În rug?ciuni şi acşiuni filantropice În numele şi Întru slava lui Dumnezeu, spre binele uneia sau mai multor persoane sau În numele unei cauze comune.

Dragostea cre?tineasc? se mai nume?te iubire cre?tineasc? sau dumnezeiasc?. Ea este adresat? lui Dumnezeu şi variatelor creaşii dumnezeieşti, cununa c?rora este omul.

Dumnezeu, care, În afar? de p?cat, e Întru totul asemenea nou?, oamenilor, este purt?tor de aceleaşi sentimente de dragoste care, deşi sÎnt necunoscute, nep?trunse pÎn? la cap?t de noi, adeseori le petrecem pentru c? se v?desc În acşiuni m?re?e. şi pentru c? aceste acşiuni sÎnt mult superioare m?rginitelor putin?e omene?ti, lumea le-a numit minuni dumnezeieşti. De exemplu:

  • din dragoste fa?? de omul c?zut În p?cat Dumnezeu, ”la plinirea vremei” (Galat. 4.4), se Înome?te. Cel care nu este str?mtorat nici În spaşiu şi nici În timp se ?mbrac? În hotarele trupe?ti;
  • marea iubire a lui Dumnezeu fa?? de f?ptura mşinilor Lui — omul, ?l urc? pe Hristos pe cruce, ?l coboar? apoi În iad s? elibereze pe cei şinuşi În robia p?catului, ca, mai apoi, s? urce firea omeneasc? la cer, a?ezÎndu-o de-a dreapta P?rintelui S?u ceresc.

De asemenea sacrificiu este capabil doar numai Atotputernicul Dumnezeu. Generatorul acestei jertfe este dragostea, ea fiind firea lui Dumnezeu. Ascultaşi ce spune evanghelistul: „Dumnezeu este dragoste. Cel ce petrece În dragoste petrece În Dumnezeu” (Mat…).

şi dac? Creatorul nostru – Dumnezeu pe care-L m?rturisim drept P?rintele nostru „care este În ceruri” ne-a l?sat porunc? s? ne iubim unul pe altul cu dragoste cre?tineasc? (Ioan 13.34), aceasta fiind temelia coexisten?ei noastre paÎnice pe acest pămînt, haideşi s? vedem de ce este vrednic şi capabil omul care respect? Înv???tura Tat?lui ceresc şi se Îngrije?te mult pentru dragostea cre?tineasc?.

Dar aceasta o vom face numai dup? ce definim pe În?elesul tuturor ce Înseamn? dragostea cre?tineasc?.

Pentru c? vorbim despre firea lui Dumnezeu care este dragostea, pentru c? atingem cu buzele (daşi-mi temei s? cred c? şi cu inima o atingem) aceast? noşiune sfÎnt? rostind-o, fiind, În acelaşi timp, şi starea În care permanent se afl? Dumnezeu, şi pentru a exclude oricare abatere de la acest adev?r axiomatic, este bine s? apel?m la experien?a Sfinţilor P?rinşi care „au gustat şi au v?zut c? bun este domnul” (Ps….)

A?a deci, ilustrul t?lcuitor al Sfintelor Scripturi – Sf. Ioan Gur? de aur reduce starea dragostei cre?tine?ti la starea sufletului omului care e incompatibil? cu ura şi cu mÎnia. Altfel fiind spus, dragostea cre?tineasc? d? na?tere iert?rii, instaureaz? atmosfera paÎnic?, Încurajeaz? omul În fa?a greut?şilor şi, de ce nu, vede şi percepe just frumuse?ea culorilor vieşii, ceea ce nu putem spune despre omul mÎnios, omul Înrşit. Vicle?ugul, minciuna şi r?utatea omului v?desc, mai Întşi, lipsa dragostei cre?tine?ti. Sf. Pavel spune: „Dac? dragoste nu am, nimic nu sÎnt” (I Corint. 13.2). desfăşurÎnd gÎndul Apostolului Pavel, putem spune c? cel care are dragoste cre?tineasc? are tot.

A?a deci, cercetÎnd Sf. Scriptur?, p?trunzÎnd În esen?a Înv???turilor Sfinţilor P?rinşi, În?elegem c? dragostea cre?tineasc? este piatra de temelie a convie?uirii fr??e?ti, paÎnice. Dragostea cre?tineasc? este consisten?a vieşii omului, este volumul care completeaz? sfera. Dragostea cre?tineasc? este cea mai trebuincioas? facultate a sufletului, pe cÎnd lipsa ei ne Înstrşineaz? de Dumnezeu, provocÎnd cele mai mari nenorociri.

S? revenim la calit?şile omului care se Îngrije?te de dragostea cre?tineasc? ceea ce Înseamn? dragostea de Dumnezeu, mai Întşi, dar, În acelaşi timp, Înseamn? şi dragoste, respect fa?? de semenii no?tri.

Omul Îndr?gostit de Dumnezeu este urm?rit de … fric?. Dragostea de Dumnezeu produce fric?. Doar la prima vedere pare a fi un paradox, pentru c? omul iubitor de Dumnezeu se teme de p?cat. Se teme s? nu Încalce poruncile dumnezeieşti.

Apare fireasca Întrebare: cum pot convie?ui al?turi dou? sentimente antipodice – frica şi dragostea? Vorba e c? frica de Dumnezeu se deosebe?te radical de frica trşit? de om În fa?a unui pericol. Dumnezeu este Pacea, este Dragostea, este Izvorul binelui şi al frumosului şi nicidecum nu este pericol. Cel care-L iube?te pe Dumnezeu respect? poruncile Lui şi, dac? le Încalc?, se teme de p?cat – lucru firesc. Pentru c? nerespectarea Legii dumnezeieşti duce la Înstrşinare de Dumnezeu. Omul În?elept evit? acest lucru. Faptele bune, dragostea cre?tineasc?, În deosebi, ?l apropie pe om de Dumnezeu, chiar ?l Înrude?te cu El. Pe cÎnd p?catul ?l Îndep?rteaz? pe om de Dumnezeu.

Dragostea cre?tineasc? ?l Încurajeaz? pe om la fapte nobile, m?re?e. În numele dragostei dumnezeieşti sau Înscris cele mai str?lucite pagini În istoria omenirii. E suficient s? ne amintim de faptele cre?tine?ti ale b??tinaşilor acestor locuri din anii grei de ocupaşie fascist?. C?şi evrei (şi nu numai evrei) şi-au p?strat via?a, fiind ascunşi prin casele buneilor no?tri şi, În a?a fel, fiind salvaşi de cruzimea celor care le c?utau peirea. C?şi drumeşi necunoscuşi, strşini, r?t?cişi, bolnavi, nenorocişi şi-au g?sit ad?post peste noapte, hran? şi haine În casele tupilate, Încovoiate de povara anilor, dar calde şi primitoare cum nu se mai poate ale str?bunilor no?tri! Toate acestea se s?v?r?eau cu dragoste cre?tineasc?.

La aceast? tem? am putea vorbi mult şi f?r? s? apel?m la vieşile Sfinţilor P?rinşi, care au intrat În veÎnicie, pentru c? au avut la temelia existen?ei lor chiar de la Începuturi dragostea cre?tineasc?.

Întreaga fiin?? a omului, sufletul, duhul lui dşinuiesc În timp numai şi numai prin dragoste dumnezeiasc?. Iat? ce spune despre aceasta SfÎntul Pavel: „Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, Îndelung?-r?bdarea, bunătatea, facerea de bine, credin?a, blÎnde?ea, ÎnfrÎnarea, cur?şia; ?mpotriva unora ca acestea nu este lege” (Galateni 5,22-23).

şi pentru c? v? vorbesc despre dragostea cre?tineasc?, numind-o temelia cumsec?deniei vieşii noastre, este bine, cred eu, s? menţionăm m?car unele din roadele ei. şi pentru c? la acest capitol am putea vorbi la nesf?rşit, c?ci dragostea cre?tineasc?, pe bună dreptate Înseamn? totul, În acest sens, Dragostea este Dumnezeu şi Dumnezeu este Dragoste, iar noi, simplii muritori mai puşin ?tiutori (gÎndul mi se Îndreapt? spre mine, În primul rÎnd) ne vom referi doar la unele din aceste roade, se prea poate, cele mai Însemnate:

  • Dragostea este r?d?cina tututor bunăt?şilor.
  • Dragostea este calea cea dreapt?, cea paÎnic?.
  • Dragostea este des?v?rşirea bunului sim? şi a frumosului.
  • Dragostea este plinirea poruncilor dumnezeieşi.
  • Dragostea este stim?, este recuno?tin?? şi cinstire.
  • Dragostea este credin??, credincioşie, socoteal? şi m?sur?.
  • Dragostea este dezr?d?cinarea urii, iuşimii şi altor r?ut?şi.
  • Dragostea este ceea ce na?te bunăvoin?a, ?mp?carea şi lini?tea.
  • Dragostea se na?te din virtuşi şi totodat? d? na?tere virtuşilor.
  • Dragostea se Înmul?e?te prin fapte de credin?? şi se r?ce?te pe m?sura dep?rt?rii omului de Dumnezeu.

Hristos MÎntuitorul spune: „Din pricina Înmulşirii f?r?delegii, iubirea multora se va r?ci” (Mt.24,12).

În final, ce-ar mai fi de spus? Cinste?te pe aproapele t?u şi vei avea parte de Dumnezeu. Dar numai r?spunzÎndu-i la dragostea Lui cu dragostea ta cre?tineasc?, fire?te.


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.