versiunea moldoveneasca русская версия


Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

15 февраля 2017

Dragi fraţi şi surori! Săvârşind astăzi prăznuirea Întâmpinării Domnului, Biserica noastră în mod tradiţional se roagă pentru tânăra generaţie, nutrind speranţe pentru cei care urmează să păstreze şi să propovăduiască credinţa ortodoxă în următoarele decenii. Nu în zădar, adresându-Se ucenicilor Săi, iar prin ei şi nouă tuturor, Mântuitorul i-a numit „sarea pământului” şi „lumina lumii” (Matei 5, 13-14). Precum sarea îmbunătăţeşte considerabil gustul mâncării, prevenind alterarea ei, creştinii sunt chemaţi să schimbe lumea cu puterea mărturisirii... 

Semnificația psalmului 136

Semnificația psalmului 136

11 февраля 2017

La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântați-ne nouă din cântările Sionului!“ Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.  

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

10 февраля 2017

Ziua de duminică, 5 februarie 2017, a fost cea mai fericită pentru tinerii Ioan și Liudmila, ginerele și fiica părintelui — blagocin Oleg Fistican, care și-au consfințit dragostea reciprocă prin Taina Cununiei. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Marchel în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La final, Episcopul a felicitat mirii Ioan și Liudmila cu primirea cununiei, dorindu-le căsnicie fericită, dragoste jertfelnică, ajutor și binecuvântare de la Dumnezeu în această etapă nouă a vieții lor.... 

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

9 февраля 2017

Printre odoarele cele mai de preţ din Grădina Maicii Domnului sunt moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur. La mănăstirea Vatoped se păstrează cu mare cinste capul Sfântului Ioan. Capul Sfântului Ioan Gură de Aur păstrat la mănăstirea Vatoped, Athos. Un lucru minunat şi vrednic de luat în seamă legat de capul sfântului Hrisostom, ce poate fi pipăit de oricine la modul personal, este nestricăciunea urechii drepte. Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, s-a născut în Antiohia. Fericitul şi dumnezeiescul Ioan Gură de Aur a fost patriarh al Constantinopolului... 

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

8 февраля 2017

Tatăl nostru, Carele ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău. Vie împărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer (așa) și pe pământ. Pâinea noastră cea de-a pururea, dă-ne-o nouă astăzi. Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean. (Matei 6,9-13).  

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

7 февраля 2017

În viaţa noastră de toate zilele, suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi, mereu avem ceva important de terminat şi ni se pare că timpul pe­trecut la rugăciune ne împiedică să terminăm lucrul respectiv. Însă experienţa dovedeşte că o jumătate de oră sau o oră „irosită” în rugăciune nu împiedică deloc, în mod catastro­fal, bunul mers al activităţilor noastre zilnice, aşa cum ne închipuim atunci când am vrea să ne rugăm. Dimpotrivă, obiceiul de a ne ruga ne învaţă să ne concentrăm rapid, înlătură orice neatenţie, disciplinează  

Viața sfintei Xenia (în imagini).

Viața sfintei Xenia (în imagini).

6 февраля 2017

Sfânta Xenia a trăit în secolul al XVIII-lea, dar este cunoscut relativ puţin despre ea sau familia sa. Şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii ei în Petersburg, în timpul domniei împărăteselor Elizabeta şi Ecaterina a II-a. Xenia Grigorievna Petrova a fost soţia unui ofiţer de armată, Andrei Fedeorovici Petrov. Ea a devenit văduvă la vârsta de 26 de ani când soţul său a murit brusc, la o petrecere. Ea a plâns moartea soţului ei, şi în special pentru că el a murit fără spovedanie şi împărtăşanie. Din acel moment, Xenia şi-a pierdut interesul pentru lucrurile... 

Pareneză la sfințirea unei case

Pareneză la sfințirea unei case

4 февраля 2017

Iubiții mei, am venit în casa voastră cu bucurie și cu nădejde. Pentru că sunt în casa unor proaspăt căsătoriți, a unor tineri entuziaști, care și-au început drumul lor împreună. Și am binecuvântat și sfințit această casă prin stropirea cu apă sfințită și prin ungerea ei cu ulei sfințit, rugându-mă lui Dumnezeu pentru ca El să vă binecuvinteze și să vă întărească și să vă apere întru toate. Căci de la Dumnezeu e toată binecuvântarea, pacea, bucuria și iubirea dintre oameni. De la El e ajutorul nostru și nădejdea noastră.  

Începe perioada Triodului: Ușile pocăinței deschide-mi, Dătătorule de viață!

Începe perioada Triodului: Ușile pocăinței deschide-mi, Dătătorule de viață!

3 февраля 2017

Începînd cu Duminica Vameşului şi a Fariseului pînă în Sîmbăta Mare, Biserica Ortodoxă parcurge o perioadă de 10 săptămîni, numită și Perioada Triodului. Primele 3 săptămîni sunt pregătitoare înainte de Postul Învierii Domnului şi 7 de post, nevoință și multă rugăciune. Sfînta Biserică a rînduit acest timp pentru călătoria către marea sărbătoare a Învierii Domnului, cu o pregătire specială care se desfășoară după anumite slujbe liturgice, un răstimp cu neîncetate strădanii duhovnicești-pocăință, rugăciune, și fapte bune, ca prin practicarea lor... 

Să nu fii ca fareseul comparându-te mereu cu alții

Să nu fii ca fareseul comparându-te mereu cu alții

2 февраля 2017

O cioara traia in padure si era absolut multumita de viata sa. Insa intr-o zi a vazut o lebada… “Aceasta lebada este atat de alba”, s-a gandit cioara. “Si eu sunt atat de neagra. Aceasta lebada trebuie sa fie cea mai fericita pasare din lume.” Cioara i-a comunicat lebedei ceea ce gandea. “De fapt”, i-a raspuns lebada. “Simteam ca sunt cea mai fericita pasare din imprejurimi pana cand am vazut un papagal care avea doua culori.  

Seminar metodic la liceul G.Co?buc din Bălţi

Azi, 7 martie 2013, Prea Sfinţitul Marchel a participat la seminarul de instruire al profesorilor de Religie din municipiul Bălţi. Aceasta fiind al doilea grup de profesori, care urmeaz? s? finalizeze ciclul de inişiere În tainele Ortodoxiei. În prima parte a seminarului, Prea Sfinţitul a şinut un referat despre cea de-a treia virtute teologic? — «Dragostea cre?tineasc? şi roadele ei». Partea a doua a fost cea a dialogului. Iat? c?teva Întreb?ri adresate, care sper s? v? motiveze s? studiaşi mai s?rguincios diferite fr?mÎnt?ri ale elevilor. Deci Întreb?rile au fost lansate inişial de elevi — profesorilor, iar profesorii la rÎndul lor — episcopului.

  1. Cum s? explic?m copiilor pe În?elesul lor ce se Înt?mpl? cu sufletul dup? moarte?
  2. Elevii s-au mai interesat de pozişia cre?tin? despre teoria reÎncarn?rii şi a clon?rii.
  3. Cum s? În?elegem expresia: «mulţume?te-i Domnului şi pentru boal?»?
  4. Cum explic?m noşiunea blestemelor?

Vl?dica a acordat mult? atenşie Întreb?rilor, În special la cea de-a treia. A spus o pild? din Pateric, exact istorioara din filmule?ul de mai jos.

Dragostea cre?tineasc? şi roadele ei

Stimaşi cre?tini şi viitori lumin?tori Întru sacralitate ai cugetului copiilor no?tri!

 

 

Dac? dragostea, În sensul Îngust al acestui cuvÎnt, Înseamn? exprimarea sentimentului de afecşiune pentru cineva sau ceva, atunci exprimarea sentimentului dragostei cre?tine?ti, pe lÎng? cele menşionate, mai Înglobeaz? şi pl?cuta obligaşiune fa?? de Dumnezeu şi fa?? de semenii no?tri care poart? chipul şi asemÎnarea dumnezeiasc?.

şi a?a cum sentimentul dragostei poart? caracter intim, adeseori exprimat prin cuvinte şi acşiuni adresate unei persoane concrete, tot a?a şi dragostea cre?tineasc? ?şi poart? intimitatea-i deosebit?, exprimat? În rug?ciuni şi acşiuni filantropice În numele şi Întru slava lui Dumnezeu, spre binele uneia sau mai multor persoane sau În numele unei cauze comune.

Dragostea cre?tineasc? se mai nume?te iubire cre?tineasc? sau dumnezeiasc?. Ea este adresat? lui Dumnezeu şi variatelor creaşii dumnezeieşti, cununa c?rora este omul.

Dumnezeu, care, În afar? de p?cat, e Întru totul asemenea nou?, oamenilor, este purt?tor de aceleaşi sentimente de dragoste care, deşi sÎnt necunoscute, nep?trunse pÎn? la cap?t de noi, adeseori le petrecem pentru c? se v?desc În acşiuni m?re?e. şi pentru c? aceste acşiuni sÎnt mult superioare m?rginitelor putin?e omene?ti, lumea le-a numit minuni dumnezeieşti. De exemplu:

  • din dragoste fa?? de omul c?zut În p?cat Dumnezeu, ”la plinirea vremei” (Galat. 4.4), se Înome?te. Cel care nu este str?mtorat nici În spaşiu şi nici În timp se ?mbrac? În hotarele trupe?ti;
  • marea iubire a lui Dumnezeu fa?? de f?ptura mşinilor Lui — omul, ?l urc? pe Hristos pe cruce, ?l coboar? apoi În iad s? elibereze pe cei şinuşi În robia p?catului, ca, mai apoi, s? urce firea omeneasc? la cer, a?ezÎndu-o de-a dreapta P?rintelui S?u ceresc.

De asemenea sacrificiu este capabil doar numai Atotputernicul Dumnezeu. Generatorul acestei jertfe este dragostea, ea fiind firea lui Dumnezeu. Ascultaşi ce spune evanghelistul: „Dumnezeu este dragoste. Cel ce petrece În dragoste petrece În Dumnezeu” (Mat…).

şi dac? Creatorul nostru – Dumnezeu pe care-L m?rturisim drept P?rintele nostru „care este În ceruri” ne-a l?sat porunc? s? ne iubim unul pe altul cu dragoste cre?tineasc? (Ioan 13.34), aceasta fiind temelia coexisten?ei noastre paÎnice pe acest pămînt, haideşi s? vedem de ce este vrednic şi capabil omul care respect? Înv???tura Tat?lui ceresc şi se Îngrije?te mult pentru dragostea cre?tineasc?.

Dar aceasta o vom face numai dup? ce definim pe În?elesul tuturor ce Înseamn? dragostea cre?tineasc?.

Pentru c? vorbim despre firea lui Dumnezeu care este dragostea, pentru c? atingem cu buzele (daşi-mi temei s? cred c? şi cu inima o atingem) aceast? noşiune sfÎnt? rostind-o, fiind, În acelaşi timp, şi starea În care permanent se afl? Dumnezeu, şi pentru a exclude oricare abatere de la acest adev?r axiomatic, este bine s? apel?m la experien?a Sfinţilor P?rinşi care „au gustat şi au v?zut c? bun este domnul” (Ps….)

A?a deci, ilustrul t?lcuitor al Sfintelor Scripturi – Sf. Ioan Gur? de aur reduce starea dragostei cre?tine?ti la starea sufletului omului care e incompatibil? cu ura şi cu mÎnia. Altfel fiind spus, dragostea cre?tineasc? d? na?tere iert?rii, instaureaz? atmosfera paÎnic?, Încurajeaz? omul În fa?a greut?şilor şi, de ce nu, vede şi percepe just frumuse?ea culorilor vieşii, ceea ce nu putem spune despre omul mÎnios, omul Înrşit. Vicle?ugul, minciuna şi r?utatea omului v?desc, mai Întşi, lipsa dragostei cre?tine?ti. Sf. Pavel spune: „Dac? dragoste nu am, nimic nu sÎnt” (I Corint. 13.2). desfăşurÎnd gÎndul Apostolului Pavel, putem spune c? cel care are dragoste cre?tineasc? are tot.

A?a deci, cercetÎnd Sf. Scriptur?, p?trunzÎnd În esen?a Înv???turilor Sfinţilor P?rinşi, În?elegem c? dragostea cre?tineasc? este piatra de temelie a convie?uirii fr??e?ti, paÎnice. Dragostea cre?tineasc? este consisten?a vieşii omului, este volumul care completeaz? sfera. Dragostea cre?tineasc? este cea mai trebuincioas? facultate a sufletului, pe cÎnd lipsa ei ne Înstrşineaz? de Dumnezeu, provocÎnd cele mai mari nenorociri.

S? revenim la calit?şile omului care se Îngrije?te de dragostea cre?tineasc? ceea ce Înseamn? dragostea de Dumnezeu, mai Întşi, dar, În acelaşi timp, Înseamn? şi dragoste, respect fa?? de semenii no?tri.

Omul Îndr?gostit de Dumnezeu este urm?rit de … fric?. Dragostea de Dumnezeu produce fric?. Doar la prima vedere pare a fi un paradox, pentru c? omul iubitor de Dumnezeu se teme de p?cat. Se teme s? nu Încalce poruncile dumnezeieşti.

Apare fireasca Întrebare: cum pot convie?ui al?turi dou? sentimente antipodice – frica şi dragostea? Vorba e c? frica de Dumnezeu se deosebe?te radical de frica trşit? de om În fa?a unui pericol. Dumnezeu este Pacea, este Dragostea, este Izvorul binelui şi al frumosului şi nicidecum nu este pericol. Cel care-L iube?te pe Dumnezeu respect? poruncile Lui şi, dac? le Încalc?, se teme de p?cat – lucru firesc. Pentru c? nerespectarea Legii dumnezeieşti duce la Înstrşinare de Dumnezeu. Omul În?elept evit? acest lucru. Faptele bune, dragostea cre?tineasc?, În deosebi, ?l apropie pe om de Dumnezeu, chiar ?l Înrude?te cu El. Pe cÎnd p?catul ?l Îndep?rteaz? pe om de Dumnezeu.

Dragostea cre?tineasc? ?l Încurajeaz? pe om la fapte nobile, m?re?e. În numele dragostei dumnezeieşti sau Înscris cele mai str?lucite pagini În istoria omenirii. E suficient s? ne amintim de faptele cre?tine?ti ale b??tinaşilor acestor locuri din anii grei de ocupaşie fascist?. C?şi evrei (şi nu numai evrei) şi-au p?strat via?a, fiind ascunşi prin casele buneilor no?tri şi, În a?a fel, fiind salvaşi de cruzimea celor care le c?utau peirea. C?şi drumeşi necunoscuşi, strşini, r?t?cişi, bolnavi, nenorocişi şi-au g?sit ad?post peste noapte, hran? şi haine În casele tupilate, Încovoiate de povara anilor, dar calde şi primitoare cum nu se mai poate ale str?bunilor no?tri! Toate acestea se s?v?r?eau cu dragoste cre?tineasc?.

La aceast? tem? am putea vorbi mult şi f?r? s? apel?m la vieşile Sfinţilor P?rinşi, care au intrat În veÎnicie, pentru c? au avut la temelia existen?ei lor chiar de la Începuturi dragostea cre?tineasc?.

Întreaga fiin?? a omului, sufletul, duhul lui dşinuiesc În timp numai şi numai prin dragoste dumnezeiasc?. Iat? ce spune despre aceasta SfÎntul Pavel: „Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, Îndelung?-r?bdarea, bunătatea, facerea de bine, credin?a, blÎnde?ea, ÎnfrÎnarea, cur?şia; ?mpotriva unora ca acestea nu este lege” (Galateni 5,22-23).

şi pentru c? v? vorbesc despre dragostea cre?tineasc?, numind-o temelia cumsec?deniei vieşii noastre, este bine, cred eu, s? menţionăm m?car unele din roadele ei. şi pentru c? la acest capitol am putea vorbi la nesf?rşit, c?ci dragostea cre?tineasc?, pe bună dreptate Înseamn? totul, În acest sens, Dragostea este Dumnezeu şi Dumnezeu este Dragoste, iar noi, simplii muritori mai puşin ?tiutori (gÎndul mi se Îndreapt? spre mine, În primul rÎnd) ne vom referi doar la unele din aceste roade, se prea poate, cele mai Însemnate:

  • Dragostea este r?d?cina tututor bunăt?şilor.
  • Dragostea este calea cea dreapt?, cea paÎnic?.
  • Dragostea este des?v?rşirea bunului sim? şi a frumosului.
  • Dragostea este plinirea poruncilor dumnezeieşi.
  • Dragostea este stim?, este recuno?tin?? şi cinstire.
  • Dragostea este credin??, credincioşie, socoteal? şi m?sur?.
  • Dragostea este dezr?d?cinarea urii, iuşimii şi altor r?ut?şi.
  • Dragostea este ceea ce na?te bunăvoin?a, ?mp?carea şi lini?tea.
  • Dragostea se na?te din virtuşi şi totodat? d? na?tere virtuşilor.
  • Dragostea se Înmul?e?te prin fapte de credin?? şi se r?ce?te pe m?sura dep?rt?rii omului de Dumnezeu.

Hristos MÎntuitorul spune: „Din pricina Înmulşirii f?r?delegii, iubirea multora se va r?ci” (Mt.24,12).

În final, ce-ar mai fi de spus? Cinste?te pe aproapele t?u şi vei avea parte de Dumnezeu. Dar numai r?spunzÎndu-i la dragostea Lui cu dragostea ta cre?tineasc?, fire?te.


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.