versiunea moldoveneasca русская версия


Duminica sfintei Maria egipteanca – zi de rugăciune pentru cei ce duc o viață amorală şi stricăcioasă

Duminica sfintei Maria egipteanca – zi de rugăciune pentru cei ce duc o viață amorală şi stricăcioasă

24 марта 2018

#egipteanca. Fiecare duminica din Postul cel Mare are o consacrare anume. Astfel, daca prima duminica — numita a Ortodoxiei — a fost inchinata credintei, cea de-a doua, a Sf. Grigorie Palama, a fost inchinata rugaciunii, pen­tru ca acest Sfant ne-a invatat cea mai inalta rugaciune — rugaciunea mintii, a inimii sau rugaciunea lui Iisus. Cea de-a treia duminica — a Sfintei Cruci — a fost inchinata jertfei, pentru ca ce altceva reprezinta Crucea pentru noi, daca nu jertfa si lupta duhovniceasca. Cea de-a patra duminica, numita a Sfantului Ioan Scararul, a fost inchinata ascezei, pentru... 

Învățătură de tipic pentru 22.03.2018

Învățătură de tipic pentru 22.03.2018

19 марта 2018

Четверг 5-й седмицы. Четверто́к Великого канона. Святых сорока́ мучеников, в Севастийском е́зере мучившихся (празднование переносится на вторник, 7 марта). Литургия Преждеосвященных Даров. Служба совершается по Триоди. Примечание. Служба 40 мучеников Севастийских переносится на вторник, 7 марта (см. Типикон, 9 марта, 5-я Маркова глава:... 

Mesajul de felicitare adresat Preasfințitului Marchel cu prilejul aniversării hirotoniei arhierești

Mesajul de felicitare adresat Preasfințitului Marchel cu prilejul aniversării hirotoniei arhierești

11 марта 2018

Preasfinţia Voastră, permiteți-ne, rogu-Vă, să Vă adresăm cele mai cordiale felicitări și urări de bine cu ocazia celei de-a 11 aniversări a hirotoniei arhierești. În această zi sfântă, a închinării Sfintei Cruci, Vă suntem alături cu cele mai duhovnicești gânduri și sincere rugăciuni către bunul Dumnezeu, ca să Vă binecuvinteze cu ani mulți, luminați de harul Său și providența Sa, să ne îndrumați pe calea mântuirii.  

Pentru o Ortodoxie autentică și conștientă

Pentru o Ortodoxie autentică și conștientă

7 марта 2018

Cu câțiva ani în urmă un inspector școlar a venit la mine în gimnaziu și mi-a propus următorul test: -Dă indicație elevilor să scrie din memorie rugăciunea „Tatăl nostru”. Nu pentru control, nici pentru notă, ci din curiozitate. Să vedem câți vor scri corect. M-am gândit că voi isprăvi repede controlul caietelor, dar mi-a luat mai mult timp decât de obicei. Culoare roșie a pixului a vopsit excesiv evaluarea. Și mi-am zis:  

Părinte, eu n-am să mai vin la biserică

Părinte, eu n-am să mai vin la biserică

6 марта 2018

Un tânăr merge la preotul paroh și îi spune: – Părinte, eu n-am să mai vin la biserică. Preotul îl întrebă: – Ah. Poți să-mi spui care este motivul? Tânărul îi răspunde: – Dumnezeule! Aici văd  

A trecut la Domnul protoiereul Victor Svistun

A trecut la Domnul protoiereul Victor Svistun

4 марта 2018

Protoiereul Victor Svistun, parohul bisericii „Sf.Arh.Mihail și Gavriil” din satul Cobani, raionul Glodeni a trecut în veșnicie, azi, 4 martie 2018. Exprimăm profunde sentimente de compasiune şi condoleanţe doamnei preotese Eufrosinia și întregii familii, fiilor și fiicelor duhovnicești ai părintelui. Trupul neînsuflețit va fi înmormântat în curtea bisericii, marți 6 martie curent. Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească cu drepții.  

Cum putem deveni mai buni?

Cum putem deveni mai buni?

3 марта 2018

Rugăciunea întâi de mulţumire după Sfânta Împărtăşire. Zicem către Domnul Hristos: „Dă să-mi fie şi mie acestea spre tămăduirea sufletului şi a trupului, spre alungarea a tot potrivnicului, spre împăcarea sufleteştilor mele puteri, spre luminarea ochilor inimii mele, spre credinţă neînfruntată, spre dragoste nefăţarnică, spre împlinirea înţelepciunii, spre paza poruncilor Tale, spre adăugirea dumnezeiescului Tău har şi spre plinirea Împărăţiei cerurilor”, deci zece lucrări. Care sunt lucrările?  

Triumful Ortodoxiei asupra iconoclaștilor

Triumful Ortodoxiei asupra iconoclaștilor

24 февраля 2018

Duminica Ortodoxiei este ziua numelui Bisericii şi a credinţei noastre. Restabilirea cultului Sfintelor Icoane a fost cea mai mare minune a credinţei noastre ortodoxe, după cum arată Stihira Utreniei: „Astăzi s-a arătat zi plină de bucurie şi de veselie, ca luminează lumina dogmelor celor prea adevărate şi străluceşte Biserica lui Hristos, împodobindu-se acum cu înălţarea Sfintelor Icoane şi cu strălucirile chipurilor şi se face credincioşilor unire de Dumnezeu dăruită”. In primele veacuri creştine, Sfintele icoane  

Comunicat de pres?: Se ?mplinesc Îngrijor?rile noastre, anunţate acum trei ani

Stimaşi concet??eni, simaşi cre?tini, HRISTOS A ÎnVIAT!

Pericolul care s-a f?cut simşit odat? cu proclamarea de către AIE a cursului de europenizare a societ?şii moldovene?ti, „cu orice pre? pÎn? la dispre?», a ajuns s? aduc? roade din cele mai nedorite. Printre multele legi, votate de către parlament f?r? discern?mÎnt ori elaborate cu duiumul de către guvernul nostru care s-a declarat european şi democrat, cea mai scandaloas? şi anticre?tin? este Legea Antidiscriminare, care a trezit cele mai mari Îngrijor?ri În societatea laic?, dar şi În Biseric?.

În baza acestei legi, anul acesta, pe 19 mai, exact cÎnd s?rb?torim Duminica femeilor mironosi?e şi a femeii cre?tine, ca simbol al vieşii şi al familei, minoritatea homosexual? din R.M. a decis s?-şi scoat? În public intimitatea sa p?c?toas? din dormitor şi s? organizeze În centrul Chişinăului o parad? a morşii moral-spirituale.

Aceasta destr?b?lare moral? e posibil? şi pentru c? guvernarea noastr? pare s? fi murit şi ea, pedepsit? fiind de Dumnezeu pentru sodomizarea şi islamizarea societ?şii noastre cre?tine. Atenşion?rile noastre la acest capitol au fost cel puşin eronat comentate de cei care, avÎnd datoria sfÎnt? s? contribuie la promovarea bunului sim? şi a bunelor moravuri, dÎnşii, din contra, Încurajeaz? dezm??ul, ur?ciunea şi p?catul, declarÎndu-le drept valori europene.

Declaraţiile orgolioase ale guvern?rii R.M. care promiteau paradisul european s-au dovedit a fi goale şi primejdioase precum a fost (şi mai e Înc?) gol şi primejdios Întregul ei mandat de oc?rmuire, pentru c? s-au distan?at de Dumnezeu. şi aceasta se Înt?mpl? chiar dac? unii (cei cu mai mult? neruşinare) o fac pe sfinţii ?mpart?şindu-se În v?zul lumii, În fa?a camerelor de luat vederi şi ÎndemnÎnd lumea la lumin? pe care În mod cinic ei Înşişi au stins-o cÎnd se aflau la guvernare. E mare p?cat s? batjocore?ti sentimentul religios al societ?şii care te-a Însc?unat şi te hrÎne?te. Dovad? ne servesc sondajele opiniei publice.

Dup? patru ani de haos şi homosexualizare a ??rii, populaşia, În sf?rşit, vede cum europenii, din interese strict geopolitice, ne mÎngşie şi ne bat din palme, ÎncurajÎndu-ne şi anuntÎnd mari rezultate În domeniul democratiz?rii societ?şii de care se bucur? deocamdat? doar homosexualii. Îns?, cum Încerc?m noi s? ne revolt?m ?mpotriva acestui haos care ne macin? tot mai necru??tor, Îndat? simşim pe pielea proprie biciul dictaturii europene, fiind Învinuişi c? ne abatem de la cursul european, din care cauz? nu vom mai vedea regimul liberalizat de vize, promis pentru a. 2011, amÎnat apoi pentru 2012, apoi şi pentru 2013 ?.a.m.d., Înc?t cap?tul nu se mai vede. Toate acestea ni se promiteau În schimbul legaliz?rii minorit?şilor sexuale. I-am ascultat. Unde este acest regim ast?zi? D-lor Filat, Lupu şi ceilalţi din fosta protipendad? care v-aşi pierdut a?a de ruşinos scaunele, În care bÎnci v-aşi depus banii promişi pentru pÎng?rirea moralei cre?tine a poporului? Europa, credem noi, s-a şinut de cuvÎnt cÎnd ne-au promis bani cu sacul? La asta se rezum? oare integrarea european? despre care aşi tot vociferat iat? acuşi patru ani? Nu cumva ne-aşi minşit În permanen??, d-lor demnitari?

AsumÎndu-mi responsabilitatea Întreag?, declar Înc? o dat? sus şi tare: mie nu-mi trebuie?te o astfel de Europ?! Eu nu vreau s? pl?tesc cu pÎng?rirea sufletului dreptul de a m? numi european!

Am f?cut s? fie cunoscute În presa autohton? astfel de m?rturisiri şi Îngrijor?ri cu trei ani În urm?. şi acum constat cu regret c? chiar şi unii din confraşii mei slujitori (nu doar dintre cei simpli) au r?mas indiferenşi şi t?cuşi, de parc? luaser? ap? În gur?.

T?cerea (cite?te: tr?darea) noastr? a f?cut s? trşim zile blestemate cÎnd În ?ara noastr? cu mult patos se anunţ? paradele sodomişilor şi, culmea cinismului, petrecerile lor p?c?toase aproape coincid cu s?rb?torirea zilei Europei În R. Moldova. Nu cumva pentru aceste petreceri sc?rboase vine la Chişinău ?tefan F?le — comisarul european? I-ar sta mai bine dac? ne-ar l?sa În pace, s? r?mÎnem cre?tini, cu felul nostru de a fi, a?a cum sÎntem de veacuri.

Dar cum r?mÎne cu promisiunele guvern?rii noastre c? votarea Legii de egalitate nu ofer? sodomişilor niciun drept la organizarea paradelor publice, la Înregistrarea c?s?toriilor de acelaşi sex etc? Nici un an nu s-a scurs Înc? de la ruşinoasa votare şi iat? c? promisiunile «excelen?ei» voastre, d-lor guvernanşi, au ar?tat lumii Întregi c? nu fac nici c?t o ciap? degerat?!

Aceasta Îns? nu Înc?lze?te pe nimeni, pentru c? cine din cei binegÎnditori se bucur? cÎnd ?ara este guvernat? de neputincioşi, de ban si de minciun?? Ba dimpotriv?, chiar şi cel mai iresponsabil om se Îngrijoreaz? de at?ta haos. Altfel nici nu poate fi, sÎnt sigur, şi asta o spun eu, slujitor al Bisericii, pentru c? atunci cÎnd guvernatorii mint at?t de mult şi nici m?car nu ro?esc la fa??, se zguduie şi se Înmoaie chiar şi cele mai ?mpietrite inimi.

Oameni buni! Pentru c? guvernarea noastr? s-a dovedit a fi neputincioas? la capitolul administrare şi impotent? la capitolul deciziilor politice, fapt de care profit? cei ce vor s? ne lipseasc? de reperele noastre moral-cre?tine?ti, cred c? a venit vremea s? fim noi, oamenii simpli, mai hot?r?şi În acşiunile noastre. P?strÎnd cu stricte?e prevederile legislaşiei R Moldova, s? ne ap?r?m ?ara, pămîntul şi copiii de tot ce e d?un?tor sufletului. Personal, binecuvintez şi Îndemn preoşii şi cre?tinii no?tri s? nu r?mÎn? indiferenşi fa?? tot ce se pune la cale În privin?a educaşiei copiilor no?tri, fa?? de tot ce ar putea ?tirbi bunul sim? al m?surii şi al conduitei. Fraşi cre?tini! Nu l?saşi nici m?car s? vad? copiii vo?tri ceea ce preg?tesc sodomişii În Chişinău pe 19 mai curent. Venişi voi, maturii, În centrul capitalei În acea zi pentru a opune rezisten?? prin rug?ciune şi prin simpla prezen?? a voastr? În cel mai legitim şi paÎnic mod, r?spundeşi la chemarea mai multor asociaşii cre?tine (inişiativa a venit deocamdat? de la Voievozi) din R. Moldova. Amintişi-v? de În?elepciunea popular? care spune: „Unde-s doi puterea cre?te şi du?manul nu spore?te». Haideşi cu toşii ?mpreun? s? ne protej?m tezaurul nostru cre?tinesc şi istoric.

Domnilor deputaşi ai primului Parlament democratic din R. Moldova, care aşi pus temelia acestui stat, eu sÎnt sigur c? nu o astfel de ?ar? v-aşi dorit. Aveşi, poate mai mult ca alţii, dreptul moral ( nu oare şi obligaşiunea?) s? v? expimaşi pe marginea nelegiuirilor ce se urzesc În inima ?arii noastre.

B?rbaşilor, fii ai acestui pămînt, care cu arma-n mÎn? aşi luptat pentru integritatea ??rii, care aşi Înfruntat arşi?a şi du?mÎnia munşilor din Afganistan, sacrif?cÎndu-v? pentru o ideologie care n-a avut mult de trşit, acum e nevoie de prezen?a voastr? În Chişinău pe 19 mai, ca, nu cu arma, ci cu cuvÎntul şi dreptul nostru constituşional s? ne p?str?m morala copiilor şi a nepoşilor no?tri. Nu fişi indiferenşi, rugaşi-v?, m?rturisişi şi Declaraţi-v? dezacordul cu noul model de via?? „european», ?mbr?şi?at doar de homosexuali. T?cerea şi indiferen?a noastr? poate fi fatal?.

Fraşi cre?tini! Nu permiteşi amoralit?şii grosolane s? ne Înjoseasc? demnitatea cre?tineasc?, ca nu cumva s? ne trezim, Doamne fere?te! cu o secet? mai mare dec?t cea din anul trecut. Cel de sus se mÎnie pe noi. Oare nu vedeşi c? din a. 2009, de cÎnd a ap?rut dictatura homosexual? În ?ar? noastr?, ne urm?resc numai stihii şi calamit?şi?! Aduceşi-v? aminte de potopul lui Noe, de Sodoma şi Homora!

Adu-şi aminte de sf?rşitul t?u, zice Scriptura, şi te vei reşine de la p?cat. E momentul s? cuget?m la cele de mai sus, s? ne mobiliz?m şi În mod legitim s? acşion?m.

Doamne, nu ne l?sa! Ajut?-ne!

HRISTOS A ÎnVIAT!

ADEV?RAT A ÎnVIAT!


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.