versiunea moldoveneasca русская версия


În viaţă nimic nu este întâmplător

În viaţă nimic nu este întâmplător

17 июня 2017

Toate greutăţile şi bolile vin asupra noastră pentru că nu vrem să-L primim pe Dumnezeu şi tot stăruim într-ale noastre. Iar Dumnezeu ne iubeşte mai mult decât ne iubim noi înşine, pentru că noi nu înţelegem nimic din cele duhovniceşti şi purtăm grijă numai de trup. Iar trupul suferă şi boleşte pentru că sufletul este plin de lepră.  

Păcatul nerespectării zilelor de post

Păcatul nerespectării zilelor de post

16 июня 2017

Postul are un caracter de jertfă pe care noi oamenii o aducem lui Dumnezeu. Adică în momentul în care ne înfrânăm depunem un efort conştient prin care noi oferim lui Dumnezeu, ființa noastră întreagă, trupul şi sufletul. Când nu ne înfrânăm şi nu păstrăm aceste reguli minime, cădem în stadiul animalităţii iraţionale. Oamenii care nu postesc nici măcar puțin, niciodată nu pot simţi prezenţa lui Dumnezeu, nu pot să aibă bucurii duhovniceşti în viaţă,  

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

8 июня 2017

„Unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor” (Mt.18,20). Marți, 6 iunie 2017, locuitorii satului Clococenii Vechi, raionul Glodeni, au avut parte de o adevărată sărbătoare cu ocazia slujirii unui sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Victor Guleac, blagocinul raionului Glodeni. Prilejul rugăciunii l-a constituit poposirea în localitate a unor sfințenii mari:  

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

6 июня 2017

Sâmbătă, 3 iunie 2017, în ziua hramului catedralei „Sf.Împ.Constatin și Elena” din Bălți, Preasfințitul Marchel a oficiat dumnezeiasca Liturghie în mijlocul comunității enoriașilor, care fregventează catedrala episcopală. Sărbătorea a fost înfrumusețată de prezența în jurul Arhipăstorului a multor creștini, de soborul de preoți și în special de interpretarea liturgică a corului arhieresc, condus de protoiereul Alexandru Paiul.  

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

6 июня 2017

Mănăstirea „Sfânta Treime” din satul Glinjeni,raionul Fălești, s-a îmbrăcat cu veșminte de sărbătoare pentru prăznuirea hramului. Curtea mănăsirii este aranjată cu mulțimea de flori mirositoare, credincioșii pășesc cu bucurie în suflet pragul bisericii pentru ascultarea sfintei Liturghii. Au avut ca oaspeți la acest eveniment luminat pe protoiereul mitrofor Petru Ciunciuc, secretarul eparhial, protoiereul Valentin Pînzaru și protodiacon Ștefan Rotari. Corul condus de maica Agnesia, s-a evedințiat cu cîntările armonioase,  

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

5 июня 2017

Luni, 5 iunie 2017, de sărbătoarea Sfîntului Duh, Prea Sfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, înconjurat de un sobor de preoți a săvărșit sfînta Liturghie în biserica „Sf. Irh. Nicolae” din satul Cotiujeni Mici, raionul Sîngerei. În ograda bisericii Arhiereul a fost întîmpinat de protoiereul Gheorghe Turculeț, parohul sfîntului locaș  

Film documentar pro viață

Film documentar pro viață

26 мая 2017

 

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

25 мая 2017

Joi, 25 mai 2017, de sărbătoarea Înălțarea Domnului, Preasfințitul Marchel a oficiat sfânta Liturghie în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din municipiul Bălți. Alături de arhipăstor s-au rugat soborul de clerici ai catedralei, dar și mulți creștini, enoriași fideli ai bisericii. După citirea pericopei evanghelice, Episcopul Marchel a explicat credincioșilor de ce Iisus Hristos s-a înălțat la ceruri, dar și semnificația practică a sărbătorii.  

11:30

11:30

24 мая 2017

 

Seminarul metodico-practic pentru profesorii de Religie din Bălți.

Seminarul metodico-practic pentru profesorii de Religie din Bălți.

23 мая 2017

Promovarea valorilor creștine și consolidarea comportamentului moral-religios la elevi, — acesta a fost genericul seminarului metodico-practic pentru profesorii de religie din Bălți. Cu binecuvântarea Preasfințitului Marchel, la acest seminar au participat: Secretarul Eparhial, Prot. Petru Ciunciuc; metodistul pentru mun. Bălți, Prot. Anatolie Spătaru; de asemenea, preoții Prot. Valentin Pânzaru și Prot. Serghei Ciunciuc. Cu multă bucurie ne-a primit doamna directoare, Goiman Valentina, la școala primară „Spiridon Vangheli”.  

Comunicat de pres?: Se ?mplinesc Îngrijor?rile noastre, anunţate acum trei ani

Stimaşi concet??eni, simaşi cre?tini, HRISTOS A ÎnVIAT!

Pericolul care s-a f?cut simşit odat? cu proclamarea de către AIE a cursului de europenizare a societ?şii moldovene?ti, „cu orice pre? pÎn? la dispre?», a ajuns s? aduc? roade din cele mai nedorite. Printre multele legi, votate de către parlament f?r? discern?mÎnt ori elaborate cu duiumul de către guvernul nostru care s-a declarat european şi democrat, cea mai scandaloas? şi anticre?tin? este Legea Antidiscriminare, care a trezit cele mai mari Îngrijor?ri În societatea laic?, dar şi În Biseric?.

În baza acestei legi, anul acesta, pe 19 mai, exact cÎnd s?rb?torim Duminica femeilor mironosi?e şi a femeii cre?tine, ca simbol al vieşii şi al familei, minoritatea homosexual? din R.M. a decis s?-şi scoat? În public intimitatea sa p?c?toas? din dormitor şi s? organizeze În centrul Chişinăului o parad? a morşii moral-spirituale.

Aceasta destr?b?lare moral? e posibil? şi pentru c? guvernarea noastr? pare s? fi murit şi ea, pedepsit? fiind de Dumnezeu pentru sodomizarea şi islamizarea societ?şii noastre cre?tine. Atenşion?rile noastre la acest capitol au fost cel puşin eronat comentate de cei care, avÎnd datoria sfÎnt? s? contribuie la promovarea bunului sim? şi a bunelor moravuri, dÎnşii, din contra, Încurajeaz? dezm??ul, ur?ciunea şi p?catul, declarÎndu-le drept valori europene.

Declaraţiile orgolioase ale guvern?rii R.M. care promiteau paradisul european s-au dovedit a fi goale şi primejdioase precum a fost (şi mai e Înc?) gol şi primejdios Întregul ei mandat de oc?rmuire, pentru c? s-au distan?at de Dumnezeu. şi aceasta se Înt?mpl? chiar dac? unii (cei cu mai mult? neruşinare) o fac pe sfinţii ?mpart?şindu-se În v?zul lumii, În fa?a camerelor de luat vederi şi ÎndemnÎnd lumea la lumin? pe care În mod cinic ei Înşişi au stins-o cÎnd se aflau la guvernare. E mare p?cat s? batjocore?ti sentimentul religios al societ?şii care te-a Însc?unat şi te hrÎne?te. Dovad? ne servesc sondajele opiniei publice.

Dup? patru ani de haos şi homosexualizare a ??rii, populaşia, În sf?rşit, vede cum europenii, din interese strict geopolitice, ne mÎngşie şi ne bat din palme, ÎncurajÎndu-ne şi anuntÎnd mari rezultate În domeniul democratiz?rii societ?şii de care se bucur? deocamdat? doar homosexualii. Îns?, cum Încerc?m noi s? ne revolt?m ?mpotriva acestui haos care ne macin? tot mai necru??tor, Îndat? simşim pe pielea proprie biciul dictaturii europene, fiind Învinuişi c? ne abatem de la cursul european, din care cauz? nu vom mai vedea regimul liberalizat de vize, promis pentru a. 2011, amÎnat apoi pentru 2012, apoi şi pentru 2013 ?.a.m.d., Înc?t cap?tul nu se mai vede. Toate acestea ni se promiteau În schimbul legaliz?rii minorit?şilor sexuale. I-am ascultat. Unde este acest regim ast?zi? D-lor Filat, Lupu şi ceilalţi din fosta protipendad? care v-aşi pierdut a?a de ruşinos scaunele, În care bÎnci v-aşi depus banii promişi pentru pÎng?rirea moralei cre?tine a poporului? Europa, credem noi, s-a şinut de cuvÎnt cÎnd ne-au promis bani cu sacul? La asta se rezum? oare integrarea european? despre care aşi tot vociferat iat? acuşi patru ani? Nu cumva ne-aşi minşit În permanen??, d-lor demnitari?

AsumÎndu-mi responsabilitatea Întreag?, declar Înc? o dat? sus şi tare: mie nu-mi trebuie?te o astfel de Europ?! Eu nu vreau s? pl?tesc cu pÎng?rirea sufletului dreptul de a m? numi european!

Am f?cut s? fie cunoscute În presa autohton? astfel de m?rturisiri şi Îngrijor?ri cu trei ani În urm?. şi acum constat cu regret c? chiar şi unii din confraşii mei slujitori (nu doar dintre cei simpli) au r?mas indiferenşi şi t?cuşi, de parc? luaser? ap? În gur?.

T?cerea (cite?te: tr?darea) noastr? a f?cut s? trşim zile blestemate cÎnd În ?ara noastr? cu mult patos se anunţ? paradele sodomişilor şi, culmea cinismului, petrecerile lor p?c?toase aproape coincid cu s?rb?torirea zilei Europei În R. Moldova. Nu cumva pentru aceste petreceri sc?rboase vine la Chişinău ?tefan F?le — comisarul european? I-ar sta mai bine dac? ne-ar l?sa În pace, s? r?mÎnem cre?tini, cu felul nostru de a fi, a?a cum sÎntem de veacuri.

Dar cum r?mÎne cu promisiunele guvern?rii noastre c? votarea Legii de egalitate nu ofer? sodomişilor niciun drept la organizarea paradelor publice, la Înregistrarea c?s?toriilor de acelaşi sex etc? Nici un an nu s-a scurs Înc? de la ruşinoasa votare şi iat? c? promisiunile «excelen?ei» voastre, d-lor guvernanşi, au ar?tat lumii Întregi c? nu fac nici c?t o ciap? degerat?!

Aceasta Îns? nu Înc?lze?te pe nimeni, pentru c? cine din cei binegÎnditori se bucur? cÎnd ?ara este guvernat? de neputincioşi, de ban si de minciun?? Ba dimpotriv?, chiar şi cel mai iresponsabil om se Îngrijoreaz? de at?ta haos. Altfel nici nu poate fi, sÎnt sigur, şi asta o spun eu, slujitor al Bisericii, pentru c? atunci cÎnd guvernatorii mint at?t de mult şi nici m?car nu ro?esc la fa??, se zguduie şi se Înmoaie chiar şi cele mai ?mpietrite inimi.

Oameni buni! Pentru c? guvernarea noastr? s-a dovedit a fi neputincioas? la capitolul administrare şi impotent? la capitolul deciziilor politice, fapt de care profit? cei ce vor s? ne lipseasc? de reperele noastre moral-cre?tine?ti, cred c? a venit vremea s? fim noi, oamenii simpli, mai hot?r?şi În acşiunile noastre. P?strÎnd cu stricte?e prevederile legislaşiei R Moldova, s? ne ap?r?m ?ara, pămîntul şi copiii de tot ce e d?un?tor sufletului. Personal, binecuvintez şi Îndemn preoşii şi cre?tinii no?tri s? nu r?mÎn? indiferenşi fa?? tot ce se pune la cale În privin?a educaşiei copiilor no?tri, fa?? de tot ce ar putea ?tirbi bunul sim? al m?surii şi al conduitei. Fraşi cre?tini! Nu l?saşi nici m?car s? vad? copiii vo?tri ceea ce preg?tesc sodomişii În Chişinău pe 19 mai curent. Venişi voi, maturii, În centrul capitalei În acea zi pentru a opune rezisten?? prin rug?ciune şi prin simpla prezen?? a voastr? În cel mai legitim şi paÎnic mod, r?spundeşi la chemarea mai multor asociaşii cre?tine (inişiativa a venit deocamdat? de la Voievozi) din R. Moldova. Amintişi-v? de În?elepciunea popular? care spune: „Unde-s doi puterea cre?te şi du?manul nu spore?te». Haideşi cu toşii ?mpreun? s? ne protej?m tezaurul nostru cre?tinesc şi istoric.

Domnilor deputaşi ai primului Parlament democratic din R. Moldova, care aşi pus temelia acestui stat, eu sÎnt sigur c? nu o astfel de ?ar? v-aşi dorit. Aveşi, poate mai mult ca alţii, dreptul moral ( nu oare şi obligaşiunea?) s? v? expimaşi pe marginea nelegiuirilor ce se urzesc În inima ?arii noastre.

B?rbaşilor, fii ai acestui pămînt, care cu arma-n mÎn? aşi luptat pentru integritatea ??rii, care aşi Înfruntat arşi?a şi du?mÎnia munşilor din Afganistan, sacrif?cÎndu-v? pentru o ideologie care n-a avut mult de trşit, acum e nevoie de prezen?a voastr? În Chişinău pe 19 mai, ca, nu cu arma, ci cu cuvÎntul şi dreptul nostru constituşional s? ne p?str?m morala copiilor şi a nepoşilor no?tri. Nu fişi indiferenşi, rugaşi-v?, m?rturisişi şi Declaraţi-v? dezacordul cu noul model de via?? „european», ?mbr?şi?at doar de homosexuali. T?cerea şi indiferen?a noastr? poate fi fatal?.

Fraşi cre?tini! Nu permiteşi amoralit?şii grosolane s? ne Înjoseasc? demnitatea cre?tineasc?, ca nu cumva s? ne trezim, Doamne fere?te! cu o secet? mai mare dec?t cea din anul trecut. Cel de sus se mÎnie pe noi. Oare nu vedeşi c? din a. 2009, de cÎnd a ap?rut dictatura homosexual? În ?ar? noastr?, ne urm?resc numai stihii şi calamit?şi?! Aduceşi-v? aminte de potopul lui Noe, de Sodoma şi Homora!

Adu-şi aminte de sf?rşitul t?u, zice Scriptura, şi te vei reşine de la p?cat. E momentul s? cuget?m la cele de mai sus, s? ne mobiliz?m şi În mod legitim s? acşion?m.

Doamne, nu ne l?sa! Ajut?-ne!

HRISTOS A ÎnVIAT!

ADEV?RAT A ÎnVIAT!


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.