versiunea moldoveneasca русская версия


Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

19 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în satul Cuhnesti, raionul Glodeni a avut loc festivalul concurs raional al cântecului sacru pascal cu genericul „SUB LUMINA ÎNVIERII”. Evenimentul a fost organizat de consiliul raional și secția Cultură din Glodeni, primăria și biserica din Cuhnești, în parteneriat cu protoieria Glodeni. Colectivele corale au adus jertfă de laudă, prin care L-au slavit pe Mielul Blând, Mântuitorul și Salvatorul omenirii. Printre cele mai onorabile coruri s-a remarcat corul de preoți ai blagociniei Glodeni, dar și corul select al orașului Dorohoi. La final au fost... 

Festivalul pascal din satul Chetriș

Festivalul pascal din satul Chetriș

18 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în frumoasa curte a bisericii „Sf.Ier.Nicolae” din satul Chetriș, raionul Fălești s-a petrecut festivalul pascal al blagociniei Fălești 2, cu genericul „Cânta-voi Dumnezeului meu”, ediţia a VII-a, organizat de către Secţia raională Cultură şi Turism în colaborare cu blagocinia 2 din raionul Făleşti. Debutul evenimentului a avut loc în biserică, prin rugăciunea de binecuvântare, săvârșită de blagocinul sectorului Fălești 2 – protoiereul Oleg Fistican și parohul bisericii – protoiereul Igor Bumbac.  

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

17 апреля 2017

Ce am sărbătorit? Am serbat că Iisus Hristos a înviat, serbăm biruința, bucurându-ne ca vrăjmașul a fost învins, moartea a fost omorâtă, iadul s-a zdrobit, zapisul nostru de condamnare a fost rupt (Col.2,14), am fost grațiați (In.1,16). Suntem fericiți că însuși Împăratul nostru ne-a îndemnat să ne bucurăm și să nu ne mai temem (Mt.28,9-10). Învierea lui Hristos nu este o simplă revenire la viața pământească, ci începutul altei vieți: viața veșnică, începutul erei eshatologice. De aceea, Biserica Ortodoxă cântă în ziua de Paști: „Prăznuim astăzi omorârea... 

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

16 апреля 2017

De sărbătoarea sărbătorilor, Învierea Domnului din morți, Preasfințitul Marchel a transmis enoriașilor catedralei, lumină din lumina focului haric. La această slujbă au participat clericii și slujitorii catedralei, dar și foarte mulți credincioși, veniți pentru a primi Lumina Sfântă, pentru a se ruga împreună cu arhipăstorul lor, pentru a se saluta mai întâi în biserică cu „Hristos a înviat”, dar și pentru a sfinți prinoasele. Particularitatea sfintei Liturghii a fost citirea ierarhică a pastoralelor: patriarhală, mitropolitană și episcopală, precum și sfințirea... 

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

15 апреля 2017

Hristos, Înviat din morți, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpînire asupra Lui. (Rom. 6.9) Iubiții mei frați și surori, să mulțumim bunului nostru Dumnezeu care L-a înviat din morți pe Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos (I Cor. 6.14), distrugînd astfel puterea purtătoare de moarte a vicleanului, ca să încolțească sîmburele nădejdii noastre spre învierea și mîntuirea sufletului omenesc, de care eram lipsiți pentru căderea strămoșilor. Învierea din morți a Mîntuitorului nostru Iisus Hristos este Taină, Lumină și Iubire negrăită, scrie Sf. Grigore Teologul:... 

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

14 апреля 2017

Vinerea Patimilor este cea mai aspră zi de post, pentru că Biserica face pomenirea răstignirii Domnului şi punerii Lui în mormânt. Evenimentul a fost retrăit vineri seara la catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”, de către Preasfinţitul Marchel, clerul şi poporul acestei catedrale. Prohodul şi înconjurarea bisericii cu sfântul epitaf au fost cele mai semnificative momente al acestei zile. Însă tristețea zilei de vineri va fi eclipsată de bucuria Învierii Domnului, care va fi sărbătorită în noaptea de Paști, la care vă chemăm pe toți.  

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

13 апреля 2017

În seara din Joia Patimilor, în bisericile ortodoxe se oficiază o slujbă deosebit de sobră și umilă. Sentimentul de tristețe este aprofundat prin citirea celor 12 Evanghelii, în care se amintește despre suferința Mântuitorului, despre pătimirea Sa, despre umilirea, biciuirea, moartea pe cruce și îngroparea Lui. Aceste ultime evenimente din viața pământească a Domnului nostru Iisus Hristos au fost trăite intens  

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

10 апреля 2017

În perioada 2 mai – 19 mai, 2017, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, invită în special preoții-profesori de Religie la cursuri de formare continuă sau altfel spus, pentru a obține modulul psiho-pedagogic. Acest modul este obligatoriu pentru cei care predau Religia, dar este foarte util și pentru toți doritorii de formare profesională. Condiții: 1. Durata studiilor: 2 mai – 19 mai, deci 3 săptămâni (15 zile), de luni până vineri.  

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

6 апреля 2017

Joi, 6 aprilie 2017, Preasfințitul Marchel s-a deplasat la ambasada Federației Ruse din Chișinău, pentru a exprima sincere condoleanțe familiilor îndoliate, ca urmare a atacului de la metroul din Sankt Petersburg, pentru care a depus flori. Ierarhul s-a rugat pentru odihna răposaților, dar și pentru însătoșirea celor răniți.  

Comunicat de pres?: Se ?mplinesc Îngrijor?rile noastre, anunţate acum trei ani

Stimaşi concet??eni, simaşi cre?tini, HRISTOS A ÎnVIAT!

Pericolul care s-a f?cut simşit odat? cu proclamarea de către AIE a cursului de europenizare a societ?şii moldovene?ti, „cu orice pre? pÎn? la dispre?», a ajuns s? aduc? roade din cele mai nedorite. Printre multele legi, votate de către parlament f?r? discern?mÎnt ori elaborate cu duiumul de către guvernul nostru care s-a declarat european şi democrat, cea mai scandaloas? şi anticre?tin? este Legea Antidiscriminare, care a trezit cele mai mari Îngrijor?ri În societatea laic?, dar şi În Biseric?.

În baza acestei legi, anul acesta, pe 19 mai, exact cÎnd s?rb?torim Duminica femeilor mironosi?e şi a femeii cre?tine, ca simbol al vieşii şi al familei, minoritatea homosexual? din R.M. a decis s?-şi scoat? În public intimitatea sa p?c?toas? din dormitor şi s? organizeze În centrul Chişinăului o parad? a morşii moral-spirituale.

Aceasta destr?b?lare moral? e posibil? şi pentru c? guvernarea noastr? pare s? fi murit şi ea, pedepsit? fiind de Dumnezeu pentru sodomizarea şi islamizarea societ?şii noastre cre?tine. Atenşion?rile noastre la acest capitol au fost cel puşin eronat comentate de cei care, avÎnd datoria sfÎnt? s? contribuie la promovarea bunului sim? şi a bunelor moravuri, dÎnşii, din contra, Încurajeaz? dezm??ul, ur?ciunea şi p?catul, declarÎndu-le drept valori europene.

Declaraţiile orgolioase ale guvern?rii R.M. care promiteau paradisul european s-au dovedit a fi goale şi primejdioase precum a fost (şi mai e Înc?) gol şi primejdios Întregul ei mandat de oc?rmuire, pentru c? s-au distan?at de Dumnezeu. şi aceasta se Înt?mpl? chiar dac? unii (cei cu mai mult? neruşinare) o fac pe sfinţii ?mpart?şindu-se În v?zul lumii, În fa?a camerelor de luat vederi şi ÎndemnÎnd lumea la lumin? pe care În mod cinic ei Înşişi au stins-o cÎnd se aflau la guvernare. E mare p?cat s? batjocore?ti sentimentul religios al societ?şii care te-a Însc?unat şi te hrÎne?te. Dovad? ne servesc sondajele opiniei publice.

Dup? patru ani de haos şi homosexualizare a ??rii, populaşia, În sf?rşit, vede cum europenii, din interese strict geopolitice, ne mÎngşie şi ne bat din palme, ÎncurajÎndu-ne şi anuntÎnd mari rezultate În domeniul democratiz?rii societ?şii de care se bucur? deocamdat? doar homosexualii. Îns?, cum Încerc?m noi s? ne revolt?m ?mpotriva acestui haos care ne macin? tot mai necru??tor, Îndat? simşim pe pielea proprie biciul dictaturii europene, fiind Învinuişi c? ne abatem de la cursul european, din care cauz? nu vom mai vedea regimul liberalizat de vize, promis pentru a. 2011, amÎnat apoi pentru 2012, apoi şi pentru 2013 ?.a.m.d., Înc?t cap?tul nu se mai vede. Toate acestea ni se promiteau În schimbul legaliz?rii minorit?şilor sexuale. I-am ascultat. Unde este acest regim ast?zi? D-lor Filat, Lupu şi ceilalţi din fosta protipendad? care v-aşi pierdut a?a de ruşinos scaunele, În care bÎnci v-aşi depus banii promişi pentru pÎng?rirea moralei cre?tine a poporului? Europa, credem noi, s-a şinut de cuvÎnt cÎnd ne-au promis bani cu sacul? La asta se rezum? oare integrarea european? despre care aşi tot vociferat iat? acuşi patru ani? Nu cumva ne-aşi minşit În permanen??, d-lor demnitari?

AsumÎndu-mi responsabilitatea Întreag?, declar Înc? o dat? sus şi tare: mie nu-mi trebuie?te o astfel de Europ?! Eu nu vreau s? pl?tesc cu pÎng?rirea sufletului dreptul de a m? numi european!

Am f?cut s? fie cunoscute În presa autohton? astfel de m?rturisiri şi Îngrijor?ri cu trei ani În urm?. şi acum constat cu regret c? chiar şi unii din confraşii mei slujitori (nu doar dintre cei simpli) au r?mas indiferenşi şi t?cuşi, de parc? luaser? ap? În gur?.

T?cerea (cite?te: tr?darea) noastr? a f?cut s? trşim zile blestemate cÎnd În ?ara noastr? cu mult patos se anunţ? paradele sodomişilor şi, culmea cinismului, petrecerile lor p?c?toase aproape coincid cu s?rb?torirea zilei Europei În R. Moldova. Nu cumva pentru aceste petreceri sc?rboase vine la Chişinău ?tefan F?le — comisarul european? I-ar sta mai bine dac? ne-ar l?sa În pace, s? r?mÎnem cre?tini, cu felul nostru de a fi, a?a cum sÎntem de veacuri.

Dar cum r?mÎne cu promisiunele guvern?rii noastre c? votarea Legii de egalitate nu ofer? sodomişilor niciun drept la organizarea paradelor publice, la Înregistrarea c?s?toriilor de acelaşi sex etc? Nici un an nu s-a scurs Înc? de la ruşinoasa votare şi iat? c? promisiunile «excelen?ei» voastre, d-lor guvernanşi, au ar?tat lumii Întregi c? nu fac nici c?t o ciap? degerat?!

Aceasta Îns? nu Înc?lze?te pe nimeni, pentru c? cine din cei binegÎnditori se bucur? cÎnd ?ara este guvernat? de neputincioşi, de ban si de minciun?? Ba dimpotriv?, chiar şi cel mai iresponsabil om se Îngrijoreaz? de at?ta haos. Altfel nici nu poate fi, sÎnt sigur, şi asta o spun eu, slujitor al Bisericii, pentru c? atunci cÎnd guvernatorii mint at?t de mult şi nici m?car nu ro?esc la fa??, se zguduie şi se Înmoaie chiar şi cele mai ?mpietrite inimi.

Oameni buni! Pentru c? guvernarea noastr? s-a dovedit a fi neputincioas? la capitolul administrare şi impotent? la capitolul deciziilor politice, fapt de care profit? cei ce vor s? ne lipseasc? de reperele noastre moral-cre?tine?ti, cred c? a venit vremea s? fim noi, oamenii simpli, mai hot?r?şi În acşiunile noastre. P?strÎnd cu stricte?e prevederile legislaşiei R Moldova, s? ne ap?r?m ?ara, pămîntul şi copiii de tot ce e d?un?tor sufletului. Personal, binecuvintez şi Îndemn preoşii şi cre?tinii no?tri s? nu r?mÎn? indiferenşi fa?? tot ce se pune la cale În privin?a educaşiei copiilor no?tri, fa?? de tot ce ar putea ?tirbi bunul sim? al m?surii şi al conduitei. Fraşi cre?tini! Nu l?saşi nici m?car s? vad? copiii vo?tri ceea ce preg?tesc sodomişii În Chişinău pe 19 mai curent. Venişi voi, maturii, În centrul capitalei În acea zi pentru a opune rezisten?? prin rug?ciune şi prin simpla prezen?? a voastr? În cel mai legitim şi paÎnic mod, r?spundeşi la chemarea mai multor asociaşii cre?tine (inişiativa a venit deocamdat? de la Voievozi) din R. Moldova. Amintişi-v? de În?elepciunea popular? care spune: „Unde-s doi puterea cre?te şi du?manul nu spore?te». Haideşi cu toşii ?mpreun? s? ne protej?m tezaurul nostru cre?tinesc şi istoric.

Domnilor deputaşi ai primului Parlament democratic din R. Moldova, care aşi pus temelia acestui stat, eu sÎnt sigur c? nu o astfel de ?ar? v-aşi dorit. Aveşi, poate mai mult ca alţii, dreptul moral ( nu oare şi obligaşiunea?) s? v? expimaşi pe marginea nelegiuirilor ce se urzesc În inima ?arii noastre.

B?rbaşilor, fii ai acestui pămînt, care cu arma-n mÎn? aşi luptat pentru integritatea ??rii, care aşi Înfruntat arşi?a şi du?mÎnia munşilor din Afganistan, sacrif?cÎndu-v? pentru o ideologie care n-a avut mult de trşit, acum e nevoie de prezen?a voastr? În Chişinău pe 19 mai, ca, nu cu arma, ci cu cuvÎntul şi dreptul nostru constituşional s? ne p?str?m morala copiilor şi a nepoşilor no?tri. Nu fişi indiferenşi, rugaşi-v?, m?rturisişi şi Declaraţi-v? dezacordul cu noul model de via?? „european», ?mbr?şi?at doar de homosexuali. T?cerea şi indiferen?a noastr? poate fi fatal?.

Fraşi cre?tini! Nu permiteşi amoralit?şii grosolane s? ne Înjoseasc? demnitatea cre?tineasc?, ca nu cumva s? ne trezim, Doamne fere?te! cu o secet? mai mare dec?t cea din anul trecut. Cel de sus se mÎnie pe noi. Oare nu vedeşi c? din a. 2009, de cÎnd a ap?rut dictatura homosexual? În ?ar? noastr?, ne urm?resc numai stihii şi calamit?şi?! Aduceşi-v? aminte de potopul lui Noe, de Sodoma şi Homora!

Adu-şi aminte de sf?rşitul t?u, zice Scriptura, şi te vei reşine de la p?cat. E momentul s? cuget?m la cele de mai sus, s? ne mobiliz?m şi În mod legitim s? acşion?m.

Doamne, nu ne l?sa! Ajut?-ne!

HRISTOS A ÎnVIAT!

ADEV?RAT A ÎnVIAT!


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.