versiunea moldoveneasca русская версия


Învățătură în duminica împăcării

Învățătură în duminica împăcării

17 февраля 2018

„Să nu întorci faţa ta de la sluga Ta; când mă necăjesc degrab mă auzi!” (PS.68,20) Cu aceste cuvinte pătrunse de durere filială, iubiţi părinţi, fraţi şi surori în Domnul, Sfânta Biserică, astăzi la dumnezeiasca slujbă de seară, se adresează către Dumnezeu. Şi fiecare dintre cei ce stau aici, fără îndoială, a simţit în inima sa aceste cuvinte ca pe o adresare personală a sa către Dumnezeu. Nu întoarce faţa Ta, milostive Doamne, de la noi! — cerem toţi. Dar această milă a lui Dumnezeu noi trebuie să o merităm.  

Mărturisirea preoților din raionul Fălești

Mărturisirea preoților din raionul Fălești

16 февраля 2018

Vineri, 17 februarie 2018, în ajunul Postului Mare, în biserica „Sf.M.Mc.Dimitrie” din orașul Fălești, sectorul Gara Feroviară, a avut loc adunarea clericilor din raionul Fălești. Întrunirea a debutat cu rugăciunile pentru mărturisirea slujitorilor altarului, săvârșită de duhovnicul circumscripției, protoiereul Vasile Rodnițchi. A fost anunțat locul desfășurării Cântului Pascal în satul Pînzăreni pentru blagocinia Fălești 1 și respectiv în satul Albineț pentru blagocinia Fălești 2. A urmat consfătuirea  

Cununie în biserica U.M. din Bălți (video).

Cununie în biserica U.M. din Bălți (video).

14 февраля 2018

Vineri, 9 februarie 2018, în biserica Unității Militare 1003 din Bălți a avut loc o adevărată sărbătoare, un eveniment deosebit, săvârșindu-se pentru prima dată o cununie în această biserică. Slujba divină a fost oficiată de protoiereul Pavel Petrov, care a spus că sfânta Liturghie a mai fost slujită, dar sfânta taină a Cununiei pentru prima dată.  

Liturghie funerară în satul Dumbrăvița

Liturghie funerară în satul Dumbrăvița

11 февраля 2018

Duminică, 11 februarie 2018, în biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Dumbrăvița, raionul Sîngerei, Preasfințitul Marchel a oficiat sfânta Liturghie și prohodul pentru adormita roaba lui Dumnezeu, Efimia Porcescu. Ajunsă la venerabila vârstă de 75 de ani, vrednica creștină Efimia Porcescu a educat și a crescut cu multă dăruire și osteneală patru copii: doi băieți, ambii slujitori ai sfântului altar,  

Când va veni Fiul Omului întru slava Sa…

Când va veni Fiul Omului întru slava Sa…

10 февраля 2018

În pildele rostite mai înainte, atunci când Hristos vorbește despre două persoane, se referă la cele două părți ale omului, cea ascultătoare și cea neascultătoare, însă acum vorbește mai pe înțelesul tuturor și cu cuvinte mai înfricoșătoare. Nu mai spune că împărăția ce va să vină se asemănă cu aceasta sau cu cealaltă, cum o făcea înainte, ci acum vorbește deschis, arătându-se pe Sine ca Fiul Omului care va veni întru slava Sa. Dacă până acum s-a arătat cum este El necinstit și batjocorit, de-acum înainte situația se schimbă. mustră, judecă și stă... 

La râul Babilonului

La râul Babilonului

3 февраля 2018

La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântați-ne nouă din cântările Sionului!“ Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine,  

Pildă despre o cioară

Pildă despre o cioară

27 января 2018

O cioara traia in padure si era absolut multumita de viata sa. Insa intr-o zi a vazut o lebada… “Aceasta lebada este atat de alba”, s-a gandit cioara. “Si eu sunt atat de neagra. Aceasta lebada trebuie sa fie cea mai fericita pasare din lume.” Cioara i-a comunicat lebedei ceea ce gandea. “De fapt”, i-a raspuns lebada. “Simteam ca sunt cea mai fericita pasare din imprejurimi pana cand am vazut un papagal care avea doua culori.  

Parastas pentru protoiereul Valeriu și preoteasa Iraida

Parastas pentru protoiereul Valeriu și preoteasa Iraida

21 января 2018

În după-amiaza zilei de duminică, 21 ianauaie 2018, cu binecuvântarea Preasfințitului Marchel, în biserica „Sfânta Treime” din satul Copăceni, raionul Sângerei, a fost oficiat un parastas întru pomenirea protoiereului Valeriu Dubenco și preoteasa Iraida. Slujba a fost săvârșită de protoiereul Maxim Guzun, blagocinul raionului Sângerei, alături de un sobor de preoți, familia îndoliată și enoriașii bisericii. Chiar dacă au trecut 40 de zile, de când nu mai sunt printre cei vii, rudelor continuă să le fie transmise mesajele de condoleanțe.  

Mesajul de felicitare al ÎPS Vladimir adresat PS Marchel, cu prilejul prăznuirii Sfântului ocrotitor

Mesajul de felicitare al ÎPS Vladimir adresat PS Marchel, cu prilejul prăznuirii Sfântului ocrotitor

12 января 2018

Preasfinția Voastră, Vă aducem sincere felicitări și urări de bine cu ocazia prăznuirii Patronului ceresc al PS Voastre, Cuviosul Marchel, egumenul Mănăstirii Neadormiților. În zi de sărbătoare, ne îndreptăm către Dumneavoastră cu cele mai luminoase gânduri și cele mai sincere urări de bine şi ne rugăm lui Hristos-Domnul, Arhiereul bunătăților viitoare (Evrei 9, 11), să vă dăruiască mulți și binecuvântați ani de viață, pace și tărie duhovnicească în lucrarea Preasfinţiei Voastre, iar pe parcursul întregii vieți pământești să fiți însoțiți de  

Prăznuirea sfântului cuvios Marchel în catedrala episcopală din Bălți

Prăznuirea sfântului cuvios Marchel în catedrala episcopală din Bălți

11 января 2018

Într-o atmosferă de rugăciune și festivitate, 11 ianuarie 2018, când Biserica face pomenirea sfântului cuvios Marchel, egumenul mănăstirii Neadormiților, în catedrala „Sf.Împ.Constantin şi Elena” din Bălţi a fost oficiată sfânta Liturghie de către Preasfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești. Sărbătoarea a fost deosebită de frumoasă, pentru că împreună s-au rugat un sobor de arhierei, constituit din: ÎPS Sava, Arhiepiscop de Tiraspol și Dubăsari; ÎPS Iustinian, Arhiepiscop de Elista și Kalmykia; PS Nicodim, Episcop de Edineț și Briceni.  

Pastorala Preasfințitului Marchel la Nașterea Domnului.

Preacucernicilor preoţi şi diaconi, cuvioşilor vieţuitori ai sfintelor mănăstiri şi tuturor dreptcredincioşilor creştini din Eparhia de Bălţi şi Făleşti.

Hristoase, Lumina cea adevărată. Care luminezi şi sfinţeşti pe tot omul ce vine în lume, să se însemneze peste noi lumina feţei Tale, ca într-însa să vedem lumina cea neapropiată… (rug. I ceas.)

Sărbătoarea Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos este cu adevărat sărbătoarea plină de lumină. Ea ne luminează năzuinţele şi speranţele noastre. Lumina ei împrăştie întunericul ce macină sufletul omenesc, spulberîndu-i îndoielile. Dumnezeul nostru cel veşnic, Iisus Hristos, vine-n lume, coboară la omul căzut, ca să-l ridice, să-l înfieze şi să-l înalţe pînă la cuvenita-i vrednicie. Sf. Ioan Gură de Aur spune: „Dacă te îndoieşti că ai să ajungi fiul lui Dumnezeu, atunci încredinţează-te… că Fiul lui Dumnezeu S-a făcut Fiu al omului: căci Hristos nu S-ar fi smerit în zadar atît de mult dacă n-ar fi vrut să ne înalţe pe noi. S-a născut după trup ca tu să te naşti după Duh”.
Întruparea Domnului este calea lui Dumnezeu din cer spre pămînt. El vine să se nască, să trăiască împreună cu noi şi să ne mîntuiască (colind popular). Pe acest drum spre cer avem a merge şi noi, oamenii, căci de-aceea a venit Hristos în lume cu lumina dumnezeiască – să ne arate calea spre Împărăţia Cerului. Călătoria noastră însă poate fi împiedicată de întunericul păcatelor: minciună, învidie, lăcomie, furtişaguri şi alte vicii. Ele atrag după sine deznodăminte dintre cele mai tragice: detenţii, familii ruinate, copii abandonaţi şi, fireşte, înstrăinarea de Dumnezeu, or, păcatul este pacostea ce-l îndepărtează pe Hristos de viaţa noastră. De aceea vă îndemn cu toată căldura şi tăria inimii: nu vă lăsaţi influenţaţi de rău-credincioşi, feriţi-vă de ei! Apropiaţi-vă de Hristos care vine la mine, dar neapărat şi la tine, frate al meu întru credinţă.
Împăratul ceresc coboară pe pămînt. Să-L întîmpinăm cît mai destoinic cu putinţă. Sfîntul Afanasie cel Mare scrie: „Cine nu se va minuna de pogorămîntul Domnului? Sus slobod, jos scris în condici! Sus Fiul lui Dumnezeu, jos rob! Sus Împărat, jos năimit! Sus închinat şi slăvit, jos plătitor de bir! Sus pe tron dumnezeiesc, jos în staulul oilor!”
Iubiţii mei fii duhovniceşti,
Pogorîrea lui Hristos pe pămînt a fost lucrarea de a aduce omul robit de păcat la comuniunea cu Dumnezeu. Aşa a fost să fie. Dar răspundem noi întotdeauna, fraţi creştini, la sacrificiul Mîntuitorului, cel puţin, cu recunoştinţă? Cea mai potrivită ofrandă adusă Pruncului dumnezeiesc ar fi să-L primim în inima noastră, în viaţa noastră. Pacea lui Hristos, lumină de toate tămăduitoare, venită în lume prin peştera Betleemului, are menirea să încurajeze aşteptările noastre. Astăzi, mai mult ca-n alte dăţi, avem nevoie de pace în suflet şi, fireşte, în societate. Pentru că trăim vremuri deloc uşoare. Înspăimîntător e să recunoaştem, dar, din purtător al Chipului şi Asemănării dumnezeieşti, din purtător al Harului lucrător de bine şi frumos al Duhului Sfînt, din fiu ascultător de Tatăl din ceruri, contemporanul nostru se transformă pe zi ce trece într-o fiinţă debusolată de răutăţile lumii. Şi ce-i mai rău, înstrăinîndu-se în mod conştient de adevărul sfînt că Dumnezeu a jertfit pe unicul Său Fiu, ca să curăţe neamul omenesc de murdăria şi josnicia păcatului (In. 4, 16). Şi ne întrebăm cu toţii: un asemenea individ, cu păcatele sale nesăbuite, nu adînceşte şi mai mult cuiele în trupul lui Hristos Cel răstignit? Cu atît mai mult că faptele lui cele rele sunt încurajate de legiuitorii statului care, la rîndul lor, s-au dovedit a fi descurajant de amăgitori, incoerenţi în decizii şi docili în faţa celora care le rabdă jafurile. Îşi dau seama ei oare că avem a răspunde cu toţii în faţa Domnului pentru faptele noastre – de la vlădică pînă la opincă? Le-o fi întunecat minţile lăcomia, orgoliul sau se prefac că nu înţeleg? De n-ar atenta măcar la cele sfinte, moştenire lăsată de strămoşii vrednici – pînă la ei protipendada noastră n-are nicio şansă să se ridice!
Prea îndelungată şi grea este povara ce apasă umerii truditului şi răbdătorului nostru popor. Ţara întreagă e cuprinsă de umilinţă. Omul de rînd este marginalizat, cu brutalitate neglijat în bunele lui intenţii. Şi ne cearcă în mod firesc revolta conştientizînd că viaţa omului n-are preţ. Pentru că a fost răscumpărată cu sîngele lui Hristos vărsat pe cruce. Domnul S-a jertfit ca să-l aducă pe om la o viaţă armonios trăită cu Creatorul Său, Dumnezeu. Căci omul, cununa creaţiei dumnezeieşti, din cauza păcatului, căzuse din tronul înaltei vrednicii pe care n-au avut-o nici îngerii.
Fraţi creştini,
Revenim constatînd că în zilele noastre se încurajează păcatul, umilindu-se astfel şi mai mult demnitatea creştinească care-i superioară tuturor demnităţilor. Hristos-Mîntuitorul lumii rămîne a fi unica noastră salvare. El, la plinirea vremii (Galat 4.4) n-a întîrziat, ci a venit în ajutor omenirii.
Potrivit spuselor Sfinţilor Părinţi şi Învăţători ai Bisericii Ortodoxe, la Naşterea lui Iisus Hristos au contribuit toate – chiar şi stihiile: îngerii au binevestit cu cîntările sfinte; cerul a pogorît din înălţime Steaua călăuzitoare; magii de la răsărit au adus daruri; păstorii au venit sîrguincioşi cu închinare; pămîntul a oferit peştera din Betleem…
Dar tu, omule, cu ce şi cum îl întîmpini pe Mîntuitorul tău? De mare folos e să păstrezi cu sfinţenie aşezămintele Lui şi să duci vestea Naşterii Domnului la cei mai trişti şi mai îndureraţi ca tine. Această înălţătoare pînă la ceruri VESTE poate să schimbe spre bine starea duhovnicească a omului şi a societăţii noastre în întregime. Deci nu sta pe gînduri, vesteşte tuturor că

HRISTOS SE NAŞTE – SLĂVIŢI-L!
HRISTOS DIN CERURI – ÎNTÎMPINAŢI-L!
Făcînd un micuţ bilanţ al anului ce s-a călătorit în istorie, e bine să mulţumim Domnului pentru că ne-a dăruit pacea şi înţelegerea, aşa cum le-am avut, şi să-L rugăm să ne binecuvînteze anul care vine. Pentru că a sosit în pragul aşteptărilor şi visurilor ce merită să le avem frumoase. Să mîngîie tot sufletul însingurat şi necăjit. Să ne păstreze integritatea statului şi unitatea bisericească. Să ne înţelepţească cîrmuitorii ţării noastre, slujitorii bisericii noastre şi pe toţi trăitorii acestui meleag.
DIN MILA BUNULUI DUMNEZEU, Marchel, EPISCOP DE BĂLŢI ŞI FĂLEŞTI


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.