versiunea moldoveneasca русская версия


Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

19 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în satul Cuhnesti, raionul Glodeni a avut loc festivalul concurs raional al cântecului sacru pascal cu genericul „SUB LUMINA ÎNVIERII”. Evenimentul a fost organizat de consiliul raional și secția Cultură din Glodeni, primăria și biserica din Cuhnești, în parteneriat cu protoieria Glodeni. Colectivele corale au adus jertfă de laudă, prin care L-au slavit pe Mielul Blând, Mântuitorul și Salvatorul omenirii. Printre cele mai onorabile coruri s-a remarcat corul de preoți ai blagociniei Glodeni, dar și corul select al orașului Dorohoi. La final au fost... 

Festivalul pascal din satul Chetriș

Festivalul pascal din satul Chetriș

18 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în frumoasa curte a bisericii „Sf.Ier.Nicolae” din satul Chetriș, raionul Fălești s-a petrecut festivalul pascal al blagociniei Fălești 2, cu genericul „Cânta-voi Dumnezeului meu”, ediţia a VII-a, organizat de către Secţia raională Cultură şi Turism în colaborare cu blagocinia 2 din raionul Făleşti. Debutul evenimentului a avut loc în biserică, prin rugăciunea de binecuvântare, săvârșită de blagocinul sectorului Fălești 2 – protoiereul Oleg Fistican și parohul bisericii – protoiereul Igor Bumbac.  

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

17 апреля 2017

Ce am sărbătorit? Am serbat că Iisus Hristos a înviat, serbăm biruința, bucurându-ne ca vrăjmașul a fost învins, moartea a fost omorâtă, iadul s-a zdrobit, zapisul nostru de condamnare a fost rupt (Col.2,14), am fost grațiați (In.1,16). Suntem fericiți că însuși Împăratul nostru ne-a îndemnat să ne bucurăm și să nu ne mai temem (Mt.28,9-10). Învierea lui Hristos nu este o simplă revenire la viața pământească, ci începutul altei vieți: viața veșnică, începutul erei eshatologice. De aceea, Biserica Ortodoxă cântă în ziua de Paști: „Prăznuim astăzi omorârea... 

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

16 апреля 2017

De sărbătoarea sărbătorilor, Învierea Domnului din morți, Preasfințitul Marchel a transmis enoriașilor catedralei, lumină din lumina focului haric. La această slujbă au participat clericii și slujitorii catedralei, dar și foarte mulți credincioși, veniți pentru a primi Lumina Sfântă, pentru a se ruga împreună cu arhipăstorul lor, pentru a se saluta mai întâi în biserică cu „Hristos a înviat”, dar și pentru a sfinți prinoasele. Particularitatea sfintei Liturghii a fost citirea ierarhică a pastoralelor: patriarhală, mitropolitană și episcopală, precum și sfințirea... 

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

15 апреля 2017

Hristos, Înviat din morți, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpînire asupra Lui. (Rom. 6.9) Iubiții mei frați și surori, să mulțumim bunului nostru Dumnezeu care L-a înviat din morți pe Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos (I Cor. 6.14), distrugînd astfel puterea purtătoare de moarte a vicleanului, ca să încolțească sîmburele nădejdii noastre spre învierea și mîntuirea sufletului omenesc, de care eram lipsiți pentru căderea strămoșilor. Învierea din morți a Mîntuitorului nostru Iisus Hristos este Taină, Lumină și Iubire negrăită, scrie Sf. Grigore Teologul:... 

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

14 апреля 2017

Vinerea Patimilor este cea mai aspră zi de post, pentru că Biserica face pomenirea răstignirii Domnului şi punerii Lui în mormânt. Evenimentul a fost retrăit vineri seara la catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”, de către Preasfinţitul Marchel, clerul şi poporul acestei catedrale. Prohodul şi înconjurarea bisericii cu sfântul epitaf au fost cele mai semnificative momente al acestei zile. Însă tristețea zilei de vineri va fi eclipsată de bucuria Învierii Domnului, care va fi sărbătorită în noaptea de Paști, la care vă chemăm pe toți.  

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

13 апреля 2017

În seara din Joia Patimilor, în bisericile ortodoxe se oficiază o slujbă deosebit de sobră și umilă. Sentimentul de tristețe este aprofundat prin citirea celor 12 Evanghelii, în care se amintește despre suferința Mântuitorului, despre pătimirea Sa, despre umilirea, biciuirea, moartea pe cruce și îngroparea Lui. Aceste ultime evenimente din viața pământească a Domnului nostru Iisus Hristos au fost trăite intens  

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

10 апреля 2017

În perioada 2 mai – 19 mai, 2017, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, invită în special preoții-profesori de Religie la cursuri de formare continuă sau altfel spus, pentru a obține modulul psiho-pedagogic. Acest modul este obligatoriu pentru cei care predau Religia, dar este foarte util și pentru toți doritorii de formare profesională. Condiții: 1. Durata studiilor: 2 mai – 19 mai, deci 3 săptămâni (15 zile), de luni până vineri.  

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

6 апреля 2017

Joi, 6 aprilie 2017, Preasfințitul Marchel s-a deplasat la ambasada Federației Ruse din Chișinău, pentru a exprima sincere condoleanțe familiilor îndoliate, ca urmare a atacului de la metroul din Sankt Petersburg, pentru care a depus flori. Ierarhul s-a rugat pentru odihna răposaților, dar și pentru însătoșirea celor răniți.  

Conferința „Realitatea europeană și aspirațiile moldovenilor”

DSC_0006.JPGLuni, 2 martie 2015, în sala Palatului de Cultură din Bălți, a avut loc conferința cu tema: Realitatea europeană și aspirațiile moldovenilor. La conferință au participat europarlamentari, teologi și reprezentanți ai societății civile, pe de o parte, și preoți și mireni din cuprinsul eparhiei noastre, pe de altă parte. S-a discutat despre situația demografică mondială în general, dar și cea din România în special. Un subiect aparte a fost despre rolul credinței în păstrarea instituției familiei. De asemenea a fost expusă situația economică, geopolitică și demografică din regiune. Cu un discurs realist a venit și Preasfințitul Marchel:

Cu cuvînt de pace și salutare de dragoste creștinească întru Hristos Iisus – Domnul nostru, sunt bucuros  să vă salut și să vă zic: Bine ați venit la Bălți!

Cinstiți părinți, fraților, surorilor,

iată că au ajuns și pe la noi europarlamentari, diferiți funcționari din Europa, despre care ni se vorbește mult în ultimii ani și cu care se întîlnesc (ori s-au întîlnit) doar numai conducătorii țării noastre R. Moldova. Noi, simplu popor n-am avut așa noroc.

Sînt sigur că trebuie să ne întîlnim și noi simpli cetățeni, cu ei, să le spunem, să le vorbim față în față ce ne doare, ce voim noi, ce primim noi și ce nu primim, adică să le spunem ce este străin sufletului nostru creștinesc. Să le spunem noi, la direct, și nu prin mediatorii și funcționarii de la Chișinău care, după cum se vede, nu prea vor să aibă treabă cu așteptările simplilor oameni, adică cu așteptările noastre. Demnitarii noștri de la Chișinău ne văd bine odată în patru ani și, în rest, ei cu viața lor, și noi – cu necazurile noastre.

Iată de ce cred că sînt binevenite întîlnirele de acest gen. Pentru că după cum spun solii moldovenilor care, treapătă des drumul spre Briuxel, Europa așteaptă cu sufletul la gură întrarea statului și poporului moldovenesc în această comunitate adică în comunitatea civilizației europene. Mai spun chișinăuenii iubitorii de turnee europene că acolo-i raiul, oameni buni, și că noi vom avea de toate, nu vom duce lipsă de nimic, chiar dacă pămînturile, viile și livezile noastre gem, sărmanele, împărăginite, nelucrate. Să se strice merele neculese pe pomi, strugurii pe tufele de vii…  e bine măi, habar n-avem, Europa ne dă de toate, ne face gospodari, numai trebuie să fim nițel ascultători. Să ascultăm de cel care dă bani. Chiar dacă nu ajung banii ăștea la bieții țărani moldoveni. Oricum să ascultăm, că nu ni se mai cere chiar atît de mult.

Ni se cere puțin de tot:

— să renunțăm la originea noastră creștinească;

— să ne lepădăm de valorile noastre istorice, tradiționale, naționale și de cele creștinești care, la părerea unor moldoveni europenizați pînă la măduva osului, s-au cam învechit… numai sînt la modă și sunt bune doar de aruncat la coș;

— ni se propune (așa, ușurel, neofensator și chiar nedureros pentru părinți ) să nu-i mai numim MAMĂ și TATĂ, că nu de altceva, dar nu se simt bine acei, care au părinți – gay, doi bărbați sau două femei. Rușine mare, oameni buni.

Toate acestea, fraților, sînt cele care formează temelia existenței noastre ca popor a lui Dumnezeu, ca entitate creștinească. Dar, la părerea unor conducători din Chișinău ele nu mai prezintă nimic bun și se poate de renunțat la ele, mai ales dacă cineva dă bani pentru asta. Și nu-i nimic rău dacă acești bani echivalează cu cei treizeci de arginți blestemați.

Fraților, surorilor, haideți să chibzuim, se cuvine oare să plătim cu sufletul mendrele unor demnitari, mendre care nici măcar nu sînt dorințele majorității populației R. Moldova? Să nu uităm ce spune Sfînta Scriptură despre aceasta: “Ce va folosi omul de va dobîndi lumea întreagă, dar își va pierde sufletul” (Mt. 16.26)

Stimați demnitari europeni, poporul creștin al R. Modova nu influințează nici cum alegerea vectorului de dezvoltare a țării, pentru că nimeni nu se socoate cu părerea lui. Poporul creștin al  R. Modova nu controlează fluxul banilor veniți în țară din vest și nici măcar gestionarea lor, chiar dacă e conștient că vor trebui întorși cîndva, creștinii din R. Modova vor;

—       să ne lăsați sufletul în pace;

—       nu ne stricați morala, credința;

—       nu ne remodelați, după standartele necreștinești, lăsați-ne să fim așa, cum suntem, cu MAMĂ, cu TATĂ, cu familii tradiționale creștinești, cu gutuiul la grinda podului, cu prosop și cu busuioc la icoane, cu cruciuliță de la botez la piept.

—       nu ne secularizați după moda europeană, adică, să nu ni-L scoateți pe Dumnezeu din viața noastră, din sufletul nostru!

Oare chiar atît de mult vrem noi? Oare cerem noi ceva ofensator sau neomenesc? Noi vă cerem să lăsați firescul nostru în pace. Și insistăm mult la aceasta. Sperăm să fim înțeleși, iar dacă nu ne veți auzi, să știți, că Dumnezeu nu se va îndura de voi, nici de viitorul vostru, și nici noi, creștini moldoveni, nu vă vom ierta.

 

Aceasta este strigătul firesc al sufletului nostru.

Sperăm să-l auziți, chiar vă rugăm, auziți-l.

foto

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.