versiunea moldoveneasca русская версия


Cred cum vreau?

Cred cum vreau?

20 февраля 2017

„Eu cred în Dumnezeu, dar în felul meu. N-am nevoe de serviciile bisericii. Nu mă mai deranjati cu formalitățile voastre. Am propria mea credință!” Cât de des auzim așa obiecție ca răspuns la predica pentru o viață îmbisericită a fiecarui credincios în parte. Este ciudat că cel ce afirmă așa nu observă contradicția evidentă și absurditatea propriilor cuvinte, pentru că e ca și cum ai zice: „În Dumnezeu cred, dar încredere în Dumnezeu n-am!”.  

Pilda raiului și a iadului

Pilda raiului și a iadului

20 февраля 2017

Ce este iadul? O încăpere cu o masă mare și rotundă. În mijlocul mesei, un vas mare cu o mâncare deosebit de plăcută. Însă oamenii care stăteau în jurul mesei erau slabi ca niște schelete, flămânzi și nervoși. Fiecare avea în mână câte o lingură cu coadă foarte lungă. Ajungeau cu lingurile până la vasul cu mâncare, umpleau lingurile, însă când trebuiau să introducă lingurile cu mâncare în gură, nu reușeau, fiindcă lingurile aveau cozile foarte lungi. Ce este raiul?  

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

15 февраля 2017

Dragi fraţi şi surori! Săvârşind astăzi prăznuirea Întâmpinării Domnului, Biserica noastră în mod tradiţional se roagă pentru tânăra generaţie, nutrind speranţe pentru cei care urmează să păstreze şi să propovăduiască credinţa ortodoxă în următoarele decenii. Nu în zădar, adresându-Se ucenicilor Săi, iar prin ei şi nouă tuturor, Mântuitorul i-a numit „sarea pământului” şi „lumina lumii” (Matei 5, 13-14). Precum sarea îmbunătăţeşte considerabil gustul mâncării, prevenind alterarea ei, creştinii sunt chemaţi să schimbe lumea cu puterea mărturisirii... 

Semnificația psalmului 136

Semnificația psalmului 136

11 февраля 2017

La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântați-ne nouă din cântările Sionului!“ Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.  

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

10 февраля 2017

Ziua de duminică, 5 februarie 2017, a fost cea mai fericită pentru tinerii Ioan și Liudmila, ginerele și fiica părintelui — blagocin Oleg Fistican, care și-au consfințit dragostea reciprocă prin Taina Cununiei. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Marchel în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La final, Episcopul a felicitat mirii Ioan și Liudmila cu primirea cununiei, dorindu-le căsnicie fericită, dragoste jertfelnică, ajutor și binecuvântare de la Dumnezeu în această etapă nouă a vieții lor.... 

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

9 февраля 2017

Printre odoarele cele mai de preţ din Grădina Maicii Domnului sunt moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur. La mănăstirea Vatoped se păstrează cu mare cinste capul Sfântului Ioan. Capul Sfântului Ioan Gură de Aur păstrat la mănăstirea Vatoped, Athos. Un lucru minunat şi vrednic de luat în seamă legat de capul sfântului Hrisostom, ce poate fi pipăit de oricine la modul personal, este nestricăciunea urechii drepte. Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, s-a născut în Antiohia. Fericitul şi dumnezeiescul Ioan Gură de Aur a fost patriarh al Constantinopolului... 

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

8 февраля 2017

Tatăl nostru, Carele ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău. Vie împărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer (așa) și pe pământ. Pâinea noastră cea de-a pururea, dă-ne-o nouă astăzi. Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean. (Matei 6,9-13).  

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

7 февраля 2017

În viaţa noastră de toate zilele, suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi, mereu avem ceva important de terminat şi ni se pare că timpul pe­trecut la rugăciune ne împiedică să terminăm lucrul respectiv. Însă experienţa dovedeşte că o jumătate de oră sau o oră „irosită” în rugăciune nu împiedică deloc, în mod catastro­fal, bunul mers al activităţilor noastre zilnice, aşa cum ne închipuim atunci când am vrea să ne rugăm. Dimpotrivă, obiceiul de a ne ruga ne învaţă să ne concentrăm rapid, înlătură orice neatenţie, disciplinează  

Viața sfintei Xenia (în imagini).

Viața sfintei Xenia (în imagini).

6 февраля 2017

Sfânta Xenia a trăit în secolul al XVIII-lea, dar este cunoscut relativ puţin despre ea sau familia sa. Şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii ei în Petersburg, în timpul domniei împărăteselor Elizabeta şi Ecaterina a II-a. Xenia Grigorievna Petrova a fost soţia unui ofiţer de armată, Andrei Fedeorovici Petrov. Ea a devenit văduvă la vârsta de 26 de ani când soţul său a murit brusc, la o petrecere. Ea a plâns moartea soţului ei, şi în special pentru că el a murit fără spovedanie şi împărtăşanie. Din acel moment, Xenia şi-a pierdut interesul pentru lucrurile... 

Pareneză la sfințirea unei case

Pareneză la sfințirea unei case

4 февраля 2017

Iubiții mei, am venit în casa voastră cu bucurie și cu nădejde. Pentru că sunt în casa unor proaspăt căsătoriți, a unor tineri entuziaști, care și-au început drumul lor împreună. Și am binecuvântat și sfințit această casă prin stropirea cu apă sfințită și prin ungerea ei cu ulei sfințit, rugându-mă lui Dumnezeu pentru ca El să vă binecuvinteze și să vă întărească și să vă apere întru toate. Căci de la Dumnezeu e toată binecuvântarea, pacea, bucuria și iubirea dintre oameni. De la El e ajutorul nostru și nădejdea noastră.  

Conferința „Realitatea europeană și aspirațiile moldovenilor”

DSC_0006.JPGLuni, 2 martie 2015, în sala Palatului de Cultură din Bălți, a avut loc conferința cu tema: Realitatea europeană și aspirațiile moldovenilor. La conferință au participat europarlamentari, teologi și reprezentanți ai societății civile, pe de o parte, și preoți și mireni din cuprinsul eparhiei noastre, pe de altă parte. S-a discutat despre situația demografică mondială în general, dar și cea din România în special. Un subiect aparte a fost despre rolul credinței în păstrarea instituției familiei. De asemenea a fost expusă situația economică, geopolitică și demografică din regiune. Cu un discurs realist a venit și Preasfințitul Marchel:

Cu cuvînt de pace și salutare de dragoste creștinească întru Hristos Iisus – Domnul nostru, sunt bucuros  să vă salut și să vă zic: Bine ați venit la Bălți!

Cinstiți părinți, fraților, surorilor,

iată că au ajuns și pe la noi europarlamentari, diferiți funcționari din Europa, despre care ni se vorbește mult în ultimii ani și cu care se întîlnesc (ori s-au întîlnit) doar numai conducătorii țării noastre R. Moldova. Noi, simplu popor n-am avut așa noroc.

Sînt sigur că trebuie să ne întîlnim și noi simpli cetățeni, cu ei, să le spunem, să le vorbim față în față ce ne doare, ce voim noi, ce primim noi și ce nu primim, adică să le spunem ce este străin sufletului nostru creștinesc. Să le spunem noi, la direct, și nu prin mediatorii și funcționarii de la Chișinău care, după cum se vede, nu prea vor să aibă treabă cu așteptările simplilor oameni, adică cu așteptările noastre. Demnitarii noștri de la Chișinău ne văd bine odată în patru ani și, în rest, ei cu viața lor, și noi – cu necazurile noastre.

Iată de ce cred că sînt binevenite întîlnirele de acest gen. Pentru că după cum spun solii moldovenilor care, treapătă des drumul spre Briuxel, Europa așteaptă cu sufletul la gură întrarea statului și poporului moldovenesc în această comunitate adică în comunitatea civilizației europene. Mai spun chișinăuenii iubitorii de turnee europene că acolo-i raiul, oameni buni, și că noi vom avea de toate, nu vom duce lipsă de nimic, chiar dacă pămînturile, viile și livezile noastre gem, sărmanele, împărăginite, nelucrate. Să se strice merele neculese pe pomi, strugurii pe tufele de vii…  e bine măi, habar n-avem, Europa ne dă de toate, ne face gospodari, numai trebuie să fim nițel ascultători. Să ascultăm de cel care dă bani. Chiar dacă nu ajung banii ăștea la bieții țărani moldoveni. Oricum să ascultăm, că nu ni se mai cere chiar atît de mult.

Ni se cere puțin de tot:

— să renunțăm la originea noastră creștinească;

— să ne lepădăm de valorile noastre istorice, tradiționale, naționale și de cele creștinești care, la părerea unor moldoveni europenizați pînă la măduva osului, s-au cam învechit… numai sînt la modă și sunt bune doar de aruncat la coș;

— ni se propune (așa, ușurel, neofensator și chiar nedureros pentru părinți ) să nu-i mai numim MAMĂ și TATĂ, că nu de altceva, dar nu se simt bine acei, care au părinți – gay, doi bărbați sau două femei. Rușine mare, oameni buni.

Toate acestea, fraților, sînt cele care formează temelia existenței noastre ca popor a lui Dumnezeu, ca entitate creștinească. Dar, la părerea unor conducători din Chișinău ele nu mai prezintă nimic bun și se poate de renunțat la ele, mai ales dacă cineva dă bani pentru asta. Și nu-i nimic rău dacă acești bani echivalează cu cei treizeci de arginți blestemați.

Fraților, surorilor, haideți să chibzuim, se cuvine oare să plătim cu sufletul mendrele unor demnitari, mendre care nici măcar nu sînt dorințele majorității populației R. Moldova? Să nu uităm ce spune Sfînta Scriptură despre aceasta: “Ce va folosi omul de va dobîndi lumea întreagă, dar își va pierde sufletul” (Mt. 16.26)

Stimați demnitari europeni, poporul creștin al R. Modova nu influințează nici cum alegerea vectorului de dezvoltare a țării, pentru că nimeni nu se socoate cu părerea lui. Poporul creștin al  R. Modova nu controlează fluxul banilor veniți în țară din vest și nici măcar gestionarea lor, chiar dacă e conștient că vor trebui întorși cîndva, creștinii din R. Modova vor;

—       să ne lăsați sufletul în pace;

—       nu ne stricați morala, credința;

—       nu ne remodelați, după standartele necreștinești, lăsați-ne să fim așa, cum suntem, cu MAMĂ, cu TATĂ, cu familii tradiționale creștinești, cu gutuiul la grinda podului, cu prosop și cu busuioc la icoane, cu cruciuliță de la botez la piept.

—       nu ne secularizați după moda europeană, adică, să nu ni-L scoateți pe Dumnezeu din viața noastră, din sufletul nostru!

Oare chiar atît de mult vrem noi? Oare cerem noi ceva ofensator sau neomenesc? Noi vă cerem să lăsați firescul nostru în pace. Și insistăm mult la aceasta. Sperăm să fim înțeleși, iar dacă nu ne veți auzi, să știți, că Dumnezeu nu se va îndura de voi, nici de viitorul vostru, și nici noi, creștini moldoveni, nu vă vom ierta.

 

Aceasta este strigătul firesc al sufletului nostru.

Sperăm să-l auziți, chiar vă rugăm, auziți-l.

foto

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.